BusinessMagazin

Tag: terorism

  • ATENTATUL din Ankara: Doi presupuşi membri ai PKK, arestaţi de poliţia turcă. Ei ar fi anunţat atacul pe Twitter

    Potrivit unor surse anonime din poliţia turcă, citate de agenţia de presă turcă Anadolu, două persoane, identificate ca membri ai PKK, au fost reţinuţi de autorităţile turce în cazul atentatului din apropierea gării din Ankara, soldat cu moartea a 97 de persoane.

    Cei doi suspecţi ar fi deţinut un cont fals de Twitter, @DrBereday, prin care ar fi postat un mesaj “o bombă va exploda în Ankara”, cu nouă ore înaintea producerii atacului.

    Potrivit The Hurriey, alte mesaje postate de pe acelaşi cont vorbeau despre posibile atacuri ale organizaţiei teroriste Stat Islamic (SI).

    “Dacă ISIL (Stat Islamic în Irak şi Levant) a detonat (o bombă) în Ankara”, “În manifestarea care va avea loc în Ankara, va fi o altă intervenţie în numele lui ISIL. O modalitate de a preveni asta constă într-o intervenţie a organizaţiilor de stânga. PKK nu este implicat în toate acestea”, erau câteva dintre mesajele postate de pe contul de Twitter.

    Parchetul din Ankara, care se ocupă de investigaţia acestui caz, a solicitat Directoratului de Telecomunicaţii şi Comunicare să îi furnizeze informaţii despre câteva conturi. Reprezentanţii companiei Twitter din SUA au declarat, ulterior, că au dezvăluit informaţiile solicitate de Parchetul din Ankara.

     

  • Reţeaua teroristă Stat Islamic ameninţă Statele Unite şi Rusia cu atentate

    “Rusia va fi învinsă în Siria”, a declarat Abu Mohamed al-Adnani, purtătorul de cuvânt al reţelei teroriste Stat Islamic, într-o înregistrare audio difuzată marţi seară.

    “Îndemnăm musulmanii din întreaga lume să lanseze jihadul (războiul sfânt, conform terminologiei islamice – n.red.) împotriva ruşilor şi americanilor”, a adăugat al-Adnani, potrivit ziarului Le Figaro.

    “Statele Unite vor simţi gustul tragediei. Barack Obama este un idiot, un ratat lipsit de soluţii”, a adăugat reprezentantul organizaţiei teroriste sunnite.

    În aceeaşi înregistrare, al-Adnani a confirmat moartea unuia dintre liderii organizaţiei fundamentaliste sunnite, Fadhil Ahmad al-Hayali, vizat la sfârşitul lunii august de un raid aerian american efectuat în Irak.

    Marţi dimineaţă, organizaţia islamistă Frontul al-Nusra, afiliată reţelei teroriste Al-Qaida, a îndemnat militanţii fundamentalişti din Caucaz să comită atacuri împotriva Rusiei ca reacţie la raidurile aeriene efectuate în Siria.

    O coaliţie condusă de Statele Unite efectuează de peste un an raiduri aeriene în Siria şi Irak, vizând poziţii ale reţelei teroriste Stat Islamic. Din coaliţie fac parte ţări precum Australia, Canada, Marea Britanie, Franţa, Bahrain, Iordania, Maroc, Qatar, Arabia Saudită şi Turcia.

    Rusia a lansat la sfârşitul lunii septembrie raiduri aeriene în Siria, pentru susţinerea regimului Bashar al-Assad. Statele Unite şi NATO au acuzat Rusia că atacă poziţii ale insurgenţilor susţinuţi de Occident. Moscova susţine că vizează exclusiv poziţii ale reţelei teroriste Stat Islamic.

  • Statul Islamic a anunţat următoarele ţinte: “Vor simţi gustul tragediei”

    Reţeaua teroristă Stat Islamic a anunţat unde plănuieşte să comită noi atentate.

    “Îndemnăm musulmanii din întreaga lume să lanseze jihadul. Vor simţi gustul tragediei”, a  a declarat Abu Mohamed al-Adnani, purtătorul de cuvânt al Statului Islamic.

    Statul Islamic a anunţat următoarele ţinte: “Vor simţi gustul tragediei”

  • ANCHETĂ AP: Traficanţii de materii radioactive din Republica Moldova caută clienţi terorişti. “Poţi fabrica o bombă nucleară, care ar fi perfectă pentru ISIS”

    Valentin Grosu, un traficant reţinut anul acesta, a cerut 2,5 milioane de euro de la un client, oferindu-i în schimb suficient cesiu radioactiv pentru a contamina câteva străzi.

    “Poţi fabrica o bombă nucleară, care ar fi perfectă pentru (gruparea teroristă) Stat Islamic”, a afirmat traficantul. “Dacă ai legătură cu ei, afacerea va merge bine”, a continuat acesta.

    Dar traficanul nu era sigur că clientul său este real şi avea dreptate să fie îngrijorat. Clientul era un informator şi a fost nevoie de circa 20 de întâlniri pentru a-l convinge pe Grosu că este un reprezentant autentic al grupării Stat Islamic. În final, cei doi au făcut un schimb de bani contra o mostră de material radioactiv, într-o operaţiune în urma căreia Grosu a ajuns în închisoare.

    Acest caz, care nu a fost dezvăluit anterior, este una din cel puţin patru tentative dejucate în ultimii cinci ani, în care reţele criminale cu presupuse conexiuni ruse au încercat să vândă materiale radioactive extremiştilor prin Republica Moldova, potrivit investigaţiei realizate de AP.

    O altă anchetă a dus la dejucarea unei tentative de a vinde uraniu îmbogăţit pentru fabricarea bombelor unui cumpărător real din Orientul Mijlociu. Potrivit interceptărilor şi declaraţiilor anchetatorilor, un intermediar a făcut în mod repetat afirmaţii pline de ură la adresa Statelor Unite, în timp ce încerca să obţină materialul esenţial şi planuri pentru fabricarea unei bombe atomice, destinate unui cumpărător din Orientul Mijlociu.

    Înregistrările audio, video, fotografiile, documentele şi interogatoriile analizate de AP au arătat că traficanţii caută în mod special clienţi care sunt inamici ai Occidentului. Acest fapt confirmă temerile că bandele de crimă organizată încearcă să se alieze cu grupări precum Statul Islamic şi al-Qaida, care intenţionează să folosească arme de distrugere în masă.

    Operaţiunile menţionate au reprezentat un parteneriat între FBI şi un mic grup de anchetatori moldoveni, dar succesele lor au fost umbrite de alte neajunsuri: liderii grupărilor criminale au scăpat, cei arestaţi au evitat pedepse lungi cu închisoare, revenind în unele cazuri la traficul de materiale radioactive.

    Din motive strategice, în majoritatea operaţiunilor, arestările au fost efectuate după obţinerea unor mostre de materiale nucleare, nu a unor cantităţi mari. Acest lucru înseamnă că, dacă traficanţii aveau acces la întreaga cantitate de material propusă spre vânzare, aceasta a rămas în mâinile lor.

     

  • Surse: Regimul Bashar al-Assad, Iranul, Hezbollah şi Rusia pregătesc o vastă ofensivă în Siria

    “Raidurile aeriene ruse vor fi urmate în scurt timp de o ofensivă a armatei siriene şi a aliaţilor. Este posibil ca operaţiuni majore să aibă loc în zonele Idlib şi Hama”, a explicat un oficial militar libanez care cunoaşte situaţia de pe teren.

    Conform altei surse, ofensiva va avea obiectul capturării teritoriilor ocupate de insurgenţii care luptă împotriva regimului Bashar al-Assad.

    Iranul şi mişcarea şiită libaneză Hezbollah sunt principalii aliaţi regionali ai Administraţiei Bashar al-Assad. Rusia, un aliat internaţional al regimului de la Damasc, a iniţiat miercuri raiduri aeriene în Siria, vizând, oficial, reţeaua teroristă Stat Islamic. Conform unor surse, aviaţia militară rusă a atacat poziţii insurgente, spre nemulţumirea Statelor Unite şi a altor ţări occidentale, care oferă susţinere opoziţiei siriene.

    “Avangarda forţelor terestre iraniene a ajuns deja în Siria. Este vorba de soldaţi şi ofiţeri. Nu sunt doar instructori, este vorba de sute de militari care au echipamente moderne şi armament. Vor urma alţii”, a spus un alt oficial libanez.

    Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflictului depăşeşte 250.000 de morţi.

     

  • Enciclopedia terorismului: Talibanii, cei care au rezistat celor mai puternice armate din lume

    Business Magazin vă prezintă cele mai puternice grupări insurgente din lumea nesigură în care trăim. În numărul viitor, ISIS

    Viitoarea fază a conflictului din Afganistan poate avea consecinţe dincolo de regiune.

    Talibanii au fost înlăturaţi de la putere în Afganistan în 2001, pentru că au protejat Al-Qaeda, dar nu au fost înfrânţi în totalitate. Cu o forţă armată formată dintr-un nucleu dur estimat la circa 60.000 de luptători, talibanii sunt cea mai puternică grupare de insurgenţi din Afganistan, controlând civilii din sudul şi estul ţării. Gruparea s-a extins şi în ţara vecină, Pakistan, unde mii de luptători din vestul tribal al ţării se luptă cu forţele guvernamentale.

    În condiţiile în care misiunile internaţionale din Afganistan se apropie de sfârşit, talibanii ameninţă să destabilizeze regiunea, să adăpostească grupări teroriste cu ambiţii globale şi să anuleze progresele realizate în domeniul drepturilor omului şi economiei, în regiunile unde deţin controlul.

    Cu toate că este improbabil ca talibanii să răstoarne guvernul şi să readucă la putere emiratul, reprezintă un pericol serios pentru autorităţile de la Kabul, în timp ce Statele Unite şi NATO îşi restrâng prezenţa în regiune, potrivit unei analize realizate de organizaţia independentă Council on Foreign Relations.

    Rezistenţa insurgenţilor pune sub semnul întrebării proiectul de construcţie a statului afgan, care a costat susţinătorii internaţionali sute de miliarde de dolari.

    Coaliţia condusă de Statele Unite a înregistrat aproape 3.500 de morţi şi peste 10.000 de răniţi în luptele din Afganistan. Din 2001, cel puţin 21.000 de civili afgani au fost ucişi în conflict, iar 3 milioane de oameni au fost nevoiţi să îşi părăsească locuinţele, potrivit agenţiei ONU pentru refugiaţi.

    Retragerea forţelor internaţionale din Afganistan ridică întrebări despre strategia Pakistanului în sudul Asiei şi controlul asupra talibanilor afgani. Insurgenţii nu s-ar fi dezvoltat fără protecţia Pakistanului, al cărui sistem de securitate i-a susţinut în anii 1990 şi a menţinut legăturile cu aceştia după anul 2001.

    Pakistanul promovează de mult timp o doctrină strategică: un regim favorabil la Kabul, pentru a evita să fie prins între principalul său rival, India, la est, şi un Afganistan pro-India la vest. Alături de mai multe grupări militante, facţiunile talibane pakistaneze s-au dezvoltat în sanctuare de-a lungul frontierei pe care armata pakistaneză a creat-o pentru talibanii afgani. Dar Pakistanul nu controlează militanţii islamişti pe care i-a protejat, iar armata se confruntă în prezent cu o mişcare ale cărei obiective diferă de cele ale talibanilor afgani. Talibanii pakistanezi luptă împotriva administraţiei de la Islamabad, care a susţinut politica americană după atentatele de la 11 septembrie 2001. Mii de militanţi islamici suniţi au înfiinţat tabere rudimentare de-a lungul graniţei afgano-pakistaneze. Acolo au adăpostit luptători ai al‑Qaeda şi grupări jihadiste afiliate.

    În iunie 2013, forţele afgane au preluat responsabilitatea de la coaliţia internaţională pentru asigurarea securităţii, o precondiţie pentru retragerea zecilor de mii de militari, în frunte cu cei americani. În 2014, alegerile prezidenţiale au permis primul transfer democratic de putere în Afganistan. Aceste evoluţii ar putea reduce argumentele talibanilor, care îşi asumă rezistenţa faţă de ocupaţia străină, dar aceştia îşi justifică continuarea campaniei militare prin faptul că guvernul ar fi ilegitim şi ne-islamic, o marionetăa Occidentului.
    Pe de altă parte, persistenţa unor instituţii ale statului ineficiente, corupte şi deseori lipsite de credibilitate în Afganistan şi Pakistan ar putea da gherilelor talibane un impact supradimensionat asupra securităţii, dezvoltării şi democratizării ambelor state, după retragerea forţelor internaţionale.

    Cum au apărut Talibanii.

    În 1994, Afganistatul era dominat de anarhie. Armata Roşie a Uniunii Sovietice se retrăsese din Afganistan cu cinci ani înainte, iar sprijinul internaţional pentru jihadul antisovietic, condus de SUA şi Arabia Saudită, a dispărut la scurt timp. Afghanistanul, plin de arme, nu avea la începutul anilor 1990 un guvern sau o economie funcţională. În vidul postsovietic, mujahedinii, lorzi ai războiului care aveau ca obiectiv comun cauza antisovietică, s-au luptat pentru putere, iar guvernul condus de Partidul Democratic al Poporului din Afganistan s-a prăbuşit în 1992. Ţara s-a afundat în război civil, iar carnagiul nu a dus la un cîştigător clar.

     

  • Regele Abdullah al Iordaniei cere combaterea terorismului, numindu-l “un al III-lea război mondial”

    În discursul la ONU, regele Iordaniei a vorbit despre lupta împotriva reţelei teroriste sunnite Stat Islamic, despre situaţia din Ierusalim şi despre criza refugiaţilor sirieni.

    “Viitorul omenirii este ameninţat de islamiştii care sunt activi la nivel global”, a spus regele Abdullah al Iordaniei.

    “Aceste grupuri care se abat de la doctrina islamului se folosesc de suspiciune şi de ignoranţă pentru a-şi extinde puterea; mai rău, îşi arogă libertatea de a distorsiona cuvântul lui Allah, pentru a justifica cele mai atroce crime”, a spus suveranul iordanian.

    “Suntem toţi uniţi în convingerea că aceste forţe trebuie învinse. Trebuie să ne imaginăm cum ar arăta viitorul nostru într-o lume cu crime masive, cu decapitări publice, cu sclavie. Eu am numit această criză un al III-lea război mondial şi cred că trebuie să ripostăm cu intensitatea adecvată. Sunt necesare acţiuni colective pe toate fronturile”, a insistat regele Iordaniei, pledând pentru o campanie ideologică globală împotriva extremiştilor.

    “Comunitatea globală trebuie să îşi unească eforturile, să iubească aproapele şi să manifeste respect pentru cei diferiţi faţă de noi”, a cerut regele Abdullah al II-lea.

    “Fenomenul terorismului, care are efecte grave, necesită abordări politice, economice şi de securitate ale tuturor naţiunilor şi popoarelor. Este clar că tensiunile şi conflictele au contribuit la apariţia organizaţiilor teroriste. În plus, comunitatea internaţională are obligaţia de a găsi soluţii şi a ajuta milioanele de refugiaţi din regiunea Orientul Mijlociu”, a pledat suveranul iordanian.

     

  • Câştiga 420 de milioane de dolari pe săptămână şi avea propria grădină zoologică – GALERIE FOTO

    Pablo Escobar a fost unul dintre cei mai cunoscuţi traficanţi de droguri din istorie, controlând la sfârşitul anilor ’80 aproape 80% din traficul mondial de cocaină.
     
    Ca şef al cartelului Medellin din oraşul cu acelaşi nume din Columbia, Pablo Escobar, fiul unui fermier, controla 89% din comerţul cu cocaină din Statele Unite (livra aprox 15 tone de cocaină pe zi). Acest lucru i-a adus o avere impresionantă (estimată la 30 de miliarde de dolari în anii 90), iar Forbes l-a numit al şaptelea cel mai bogat om al planetei în 1989. Conform publicaţiei Business Insider, când se afla la apogeul puterii, Escobar câştiga 420 milioane de dolari pe săptămână.
     
    A fost responsabil pentru mai multe atacuri teroriste cu bombe, a omorât candidaţi la preşedinţie, judecători, jurnalişti şi şefi de politie. A fost nemilos. A trăit toată viaţa după un singur crez “plata o plomo”, plata sau plumb (glonţ). Se estimează ca Pablo Escobar ar fi responsabil pentru 4.000 de omoruri.
     
     
    Însă în oraşul natal, Medellin, el era văzut ca un fel de Robin Hood, cel care iniţia proiecte de locuinţe, stadioane, spitale sau şcoli şi dona bani săracilor. Astfel a adus oamenii din Medellin de parte sa, iar de multe ori aceştia făceau tot ce e posibil să-l protejeze.
     
    Escobar a fost un inovator când era vorba de traficul de droguri. Şi-a ascuns marfa în tot felul de lucruri, de la peşti la cafea, ca apoi să controleze un submarin ce transporta 2.000 de kg de cocaină în apele de lângă Miami. Chiar a folosit şi un Boeing 727 pentru a transporta 10.000 de kg de cocaină. Profiturile au fost uriaşe: în 1975 un kg de cocaină se vindea la 35-40 de mii de dolari. Se estimează că Escobar făcea 60 de milioane de dolari pe zi. De aceea, el a fost nevoit să cheltuiească 2,500 de dolari pe lună doar pentru elastice pentru a lega teancurile bani. Şi pentru că îşi ţinea banii în depozite, nu mai puţin de 2 miliarde de dolari anual erau mâncaţi de către şoareci.
     
    În 2009 Juan Pablo Escobar, singurul fiu al traficantului de droguri, a declarat într-un interviu că tatăl lui a ars bancnote în valoare de 2 milioane de dolari pentru a se încălzi când el şi familia sa fugeau de autorităţi. 
     
    Traficantul de droguri era cunoscut pentru extravaganţa sa. A cumpărat elicoptere, avioane, animale exotice şi în fiecare zi se îmbrăca cu o cămasă noua şi o pereche nouă de adidaşi. El deţinea 2000 de hectare de pământ în localitatea Puerto Triunofo, unde avea, printre altele, şi o grădină zoologică.  Iar în tot acest timp, el susţinea că şi-a făcut averea din afacerea de închirieri de biciclete şi vânzări de maşini. 
     
    Unele lucruri din viaţa lui Escobar par, pur şi simplu, simple fantezii. De exemplu, 1991, se spune că a făcut o înţelegere cu guvernul columbian pentru a nu fi extrădat Statelor Unite. S-a predat şi a fost de accord să stea cinci ani la închisoare. Însă, pentru Escobar a fost construită o închisoare specială, conform specificaţiilor lui. O închisoare ce avea vedere asupra oraşului Medellin, ce avea propriul bar, piscină şi teren de fotbal. Locul a fost numit “La Catedral”, dar mulţi îi ziceau simplu, Hotelul Escobar. În primele două luni a avut 300 de vizitatori, iar traficul cu cocaină a continuat nestingherit. Când autorităţile au vrut să-l mute într-o închisoare convenţională, Escobar a evadat. 
     
    Pablo Escobar a fost găsit şi ucis pe 2 decembrie 1993 pe acoperişul unei case din Medellin de către o echipă specială formată din ofiţeri columbieni şi americani.
     
    Viaţa notoriului traficant de droguri a fost portretizată în mai multe cărţi şi filme, iar ultima producţie TV este realizată de Netflix. Serialul Narcos urmăreşte viaţa lui Pablo Escobar din anii 70-80 şi expansiunea imperiului său de droguri.
     

  • Forţele de securitate egiptene au ucis 12 turişti, crezând că sunt terorişti – VIDEO

    Atacul a avut loc duminică, într-o “zonă restricţionată”.

    Militari şi poliţişti egipteni urmăreau “elemente teroriste” în zona oazelor, unde au deschis în mod eronat focul asupra unui convoi de patru vehicule cu turişti. Printre victime se află mexicani şi egipteni, a precizat ministerul.

    O anchetă a fost deschisă şi este în curs, a anunţat aceeaşi sursă.

    Preşedintele mexican Enrique Pena Nieto a deplâns pierderea concetăţenilor săi, într-un mesaj postat pe Twitter.

    “Mexicul condamnă aceste acţiuni împotriva cetăţenilor noştri şi a solicitat ca Guvernul egiptean să efectueze o anchetă exhaustivă cu privire la ceea ce s-a întâmplat”, afirmă şeful statului mexican.

    Ambasadorul mexican în Egipt oferă ajutor cetăţenilor mexicani răniţi în incident, care au fost spitalizaţi, a adăugat Nieto. El a îndemnat ambasada să suplimenteze personalul pentru a ajuta familiile victimelor.

    Pe de altă parte, potrivit ziarului de stat Al Ahram, citat de DPA, un schimb de focuri a avut loc în zonă, duminică seara, între forţe de securitate şi presupuşi terorişti.

    Şapte “terorişti” au fost ucişi în acest schimb de focuri, potrivit unui oficial din domeniul securităţii.

    Un grup cu presupuse legături cu gruparea radicală Statul Islamic (SI) a anunţat duminică faptul că ar fi respins un atac al unor trupe egiptene în Deşertul de Vest.

    Regiunea este frecventată de către turişti.

    Forţele egiptene de securitate au fost ţinta a numeroase atacuri comise de către militanţi, după îndepărtarea de la putere a fostului preşedinte islamist Mohammed Morsi de către armată, în 2013, în urma unor proteste violente de masă.

     

  • Laurent Fabius: Primirea refugiaţilor în Europa, o victorie pentru organizaţia teroristă Stat Islamic

    Fabius a avertizat marţi că ar fi o greşeală din partea Europei să primească toţi refugiaţii din Siria şi Irak care sunt persecutaţi de militanţii SI, solicitând un plan de acţiune pentru a se asigura că diversitatea populaţiei Orientului Mijlociu va fi păstrată în ciuda crizei în creştere.

    “Este foarte dificil, dar dacă aceşti refugiaţi vin în Europa sau în altă parte, atunci Daesh vor câştiga jocul”, a declarat Laurent Fabius, citat de radio RTL, referindu-se la acronimul pentru gruparea teroristă Stat Islamic.

    “Obiectivul (acestei conferinţe) este ca Orientul Mijlociu să rămână Orientul Mijlociu, ceea ce înseamnă o regiune în care să existe o diversitate ce include minorităţi creştine şi Yazidi”, a adăugat acesta.

    Declaraţiile au fost făcute în cadrul întâlnirii de marţi din Paris, la care au participat diplomaţi din 60 de ţări pentru a găsi soluţii privitoare la facilitarea procesului de întoarcere a refugiaţilor. Printre oficiali, s-au aflat şi miniştri din Iordania, Turcia şi Liban.

    Potrivit diplomaţilor francezi, în cadrul conferinţei, s-a discutat şi despre posibilele bugete care pot fi alocate pentru îmbunătăţirea situaţiei refugiaţilor din statele învecinate cu ţările aflate în conflict, privitoare la reconstruirea infrastructurii până la restaurarea serviciilor de bază şi antrenarea membrilor poliţiei locale.

    “Este o urgenţă umanitară”, a declarat Francois Hollande, preşedintele Franţei, la începutul conferinţei, referindu-se la oprirea influxului de imigranţi.

    “Dacă nu oferim mai mult ajutor ţărilor care găzduiesc refugiaţi, dacă nu oferim mai mult sprijin familiilor care trăiesc în aceste tabere de refugiaţi sau sunt relocaţi în ţările învecinate, nu numai că vor fi tragedii, ci acest exod”, a avertizat Hollande.

    Luni, preşedintele francez a anunţat că Franţa va primi 24.000 de refugiaţi sirieni în următorii doi ani.

    Milioane de refugiaţi, în principal sirieni, emigrează în ţările vecine, precum Liban, Turcia şi Iordania. Lipsa locurilor de muncă şi a serviciilor umanitare de asistenţă îi face pe mulţi dintre aceşti refugiaţi să plece aceste ţări, singura soluţie pentru cei care nu vor să se întoarcă în mijlocul bombardamentelor din Siria de unde au plecat reprezentând-o drumul spre Europa.