Tag: telecom

  • De ce va prelua RCS&RDS operatiunile din Romania ale americanilor de la UPC

    Plasata la o valoare de 300 mil. dolari, tranzactia prin care
    americanii si-ar vinde in pierdere filiala din Romania ar fi a doua
    mare achizitie din telecom realizata de la debutul crizei in
    Romania, respectiv dupa preluarea Zapp de catre Cosmote in vara
    anului 2009 pentru 61 mil. euro (plus datorii de 146 mil.
    euro).

    Ce forte imping cei doi rivali de moarte din industria de cablu
    la masa discutiilor?

    Fragmentata intre cinci poli importanti de putere – Orange,
    Vodafone, Romtelecom/Cosmote, RCS&RDS si UPC, si scena a unei
    competitii dure pentru clienti, piata locala de comunicatii da
    semne ca nu mai poate sustine, prin nivelul veniturilor si al
    profiturilor generate, un numar atat de mare de jucatori. Datele
    care arata, fara echivoc, cat de mare este presiunea pe
    consolidarea operatiunilor de pe piata de comunicatii din Romania
    sunt cele privind pierderile si profiturile realizate de cei mai
    mari sase operatori de comunicatii si mai ales cum se imparte
    profitul generat la nivelul Romaniei intre cei mai mari
    jucatori.

    In 2009, anul pentru care exista date comparabile de la toti
    operatorii, dintre cele mai mari sase companii de comunicatii din
    Romania, doar Orange, Vodafone si RCS&RDS au inchis exercitiul
    financiar pe profit net, potrivit datelor de la Finante, in timp ce
    UPC si grupul Romtelecom/Cosmote au fost pe pierdere neta. Mai mult
    decat atat, Orange si Vodafone au realizat impreuna un profit net
    de 514 mil. euro, de zece ori mai mare decat cel al RCS&RDS.
    Romtelecom a avut profit net, insa pierderile realizate de
    celelalte companii din grup (Cosmote, Germanos, Zapp) anuleaza
    castigul.

    Datele preliminare pe 2010 sugereaza ca situatia s-a perpetuat:
    Orange si Vodafone vor absorbi cel mai mare profit de pe piata, in
    timp ce grupul Romtelecom/Cosmote va fi pe pierdere. UPC a fost in
    continuare sub presiune anul trecut, in timp ce imprevizibilul grup
    RCS&RDS a continuat sa-si mareasca numarul de abonati – cu 11%
    pana in septembrie, potrivit agentiei de rating Moody’s. Ba chiar,
    in contrast cu atmosfera generala de pe piata, compania lui Zoltan
    Teszari a introdus in premiera o taxa pe telefonia fixa oferita
    pana atunci gratuit. Un euro pe luna (5 lei) nu pare mult, insa
    multi CEO din telecom ar face orice ca sa poata face acelasi
    lucru.

    Consecintele acestei situatii? Privite cu explicabile rezerve in
    ambele companii, discutiile privind integrarea Romtelecom si
    Cosmote s-ar putea accelera pentru a elimina posturile redundante
    si a diminua astfel costurile. Un alt pas ar putea fi achizitia UPC
    de catre un alt jucator, fie el RCS&RDS, fie un altul, pentru
    ca discutia inca este deschisa, iar singura informatie certa pare a
    fi intentia Liberty Global de a iesi de pe aceasta piata.

    Desi negata la nivel oficial, decizia de a vinde pare credibila,
    avand in vedere ca UPC a blocat exact genul de actiuni care ar
    putea demonstra interesul pentru aceasta piata. Astfel, compania a
    anuntat ca nu are in plan sa extinda reteaua in noi localitati sau
    strazi si, in plus, nimeni nu a auzit ca UPC sa negocieze vreo
    achizitie.

    Pare a fi un pas perfect justificat economic: cu 300 mil. dolari
    UPC si-ar continua achizitiile pe piete mai profitabile ca Polonia
    sau Germania si ar iesi din menghina in care o strang Romtelecom si
    imprevizibilul RCS&RDS.

  • Omul care a adus gigantilor telecom o amenda de 63 de milioane de euro

    Netmwww.zf.ro/business-hi-tech/omul-care-a-adus-gigantilor-telecom-o-amenda-de-63-de-milioane-de-euro-ma-bucur-ca-s-a-luat-decizia-dar-prea-tarziu-7990526aster
    Communications era un operator care oferea servicii de telefonie
    fixa. Odata clienti ai Netmaster, utilizatorii primeau un cod ce
    trebuia format inaintea oricarui numar de telefon, recunoscut de
    reteaua celorlalti operatori, si redirectionat catre reteaua
    Netmaster.

    Bhasin sustine ca in 2005 a depus doua plangeri la autoritatea
    de reglementare in comunicatii pe motiv ca Orange si Romtelecom ii
    bloca accesul la retelele lor si alta legata de faptul ca impreuna
    cu Vodafone practicau tarife mult mai mari decat cerea legea.
    Potrivit lui Bhasin, operatorii impuneau un tarif de interconectare
    abuziv, in conditiile in care ei cumparau minute de interconectare
    angro.Tariful de interconectare este pretul platit de catre un
    operator pentru terminarea apelurilor in reteaua altui operator.
    Respectiv ori de cate ori un utilizator al unei retele realizeaza
    un apel catre o alta retea, furnizorul de servicii de telefonie al
    respectivului utilizator va achita un tarif de interconectare
    furnizorului retelei in care se termina apelul.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Orange, dupa amenda de 34,8 de milioane de euro: “Suntem profund surprinsi”

    “Decizia anuntata astazi de catre Consiliul Concurentei se
    refera la o investigatie demarata in anul 2006 cu privire la o
    posibila incalcare a Legii concurentei de catre Orange Romania,
    Vodafone Romania si Romtelecom. Investigatia priveste termenii si
    conditiile agreate intre operatorii telecom pentru terminarea
    apelurilor internationale in Romania. Dorim sa subliniem ca
    obiectul investigatiei nu se refera la relatia dintre Orange
    Romania si clientii de telefonie mobila din Romania”, se arata
    intr-un comunicat de presa remis BUSINESS Magazin.

    Potrivit documentului citat, oficialii Orange Romania se arata
    “profund surprinsi de aceasta decizie”, pe care o considera
    “neintemeiata avand in vedere ca aceasta se bazeaza pe o
    interpretare eronata a faptelor din dosarul cauzei. Astfel,
    sanctiunea aplicata este nejustificata si Orange Romania va
    contesta aceasta decizie in instanta.”

    Orange Romania se abtine de la orice comentarii suplimentare
    pana la momentul comunicarii motivarii deciziei.

    De ce au luat Orange si
    Vodafone amenda de 63 de milioane de euro?

  • De ce au luat Orange si Vodafone amenda de 63 de milioane de euro

    “Decizia a fost adoptata luni intr-o sedinta a Consiliului
    Concurentei. Orange va plati 34 de milioane de euro amenda, iar
    Vodafone peste 28 de milioane de euro, echivalentul a trei procente
    din cifra de afaceri inregistrata in 2010”, a declarat
    Chiritoiu.

    Orange si Vodafone nu au publicat inca rezultatele financiare
    pentru 2010, dar pentru anul precedent Orange a raportat afaceri de
    1,04 de miliarde de euro, iar Vodafone 929,4 de milioane de euro,
    potrivit datelor publicate pe portalul ministerului Finantelor
    Publice.

    La un calcul scurt, dat fiind ca valoarea amenzilor inseamna 3%
    din cifra de afaceri din anul precedent, Orange a avut in 2010
    afaceri de 1,13 miliarde de euro, iar Vodafone a inregistrat
    afaceri de 933,33 de milioane de euro, ambii operatori avand o
    crestere usoara anul trecut fata de 2009.

    Amenda totala de 63 de milioane de euro este insa o suma
    rezonabila, avand in vedere ca penalizarile in asftel de situatii
    pot ajunge chiar si la 10% din cifra de afaceri a companiilor.

    Operatorii de telecomunicatii au dreptul sa conteste in justitie
    decizia Consiliului Concurentei. Amenzile sunt rezultatul
    investigatiilor demarate in 2006 cu privire la abuzurile de pozitie
    dominanta savarsite de Orange si Vodafone, la solicitarea
    operatorului alternativ Netmaster Communications, care a acuzat cei
    doi operatori de practici anticoncurentiale cu privire la
    obligatiile de interconectare.

    Potrivit datelor care circulau in piata la acea vreme,
    companiile telecom ar fi blocat apelurile pe fondul unor suspiciuni
    de frauda din partea operatorilor alternativi. Astfel, Orange,
    Vodafone si Romtelecom ar fi suspectat ca operatorii alternativi
    schimbau identitatea apelurilor terminate in retelele celor trei
    operatori de telefonie mobila astfel incat sa castige mai multi
    bani.

    Pe fondul unei implicari reduse a autoritatii de reglementare in
    comunicatii in aceasta problema, frictiunile dintre cele doua
    “tabere” au crescut iar fiecare operator in parte a tratat diferit
    situatia, inclusiv prin blocarea traficului de la anumiti
    operatori, in anumite situatii. “Suspiciunile putea fi intemeiate
    pentru a bloca traficul in conditiile unui deficit de reglementare,
    dar ceea ce pentru operatorii mari putea parea o actiune
    indreptatita poate fi interpretat ca un abuz de pozitie dominanta
    de catre Consiliul Concurentei”, explica situatia un manager de pe
    piata de comunicatii.


    Go4it.ro transmite LIVE de la cel mai mare targ de telefonie
    mobila din lume. Galaxy Tab 10.1, Galaxy S II si LG Optimus 3D par
    sa fie vedetele.

    Vezi toate noutatile >>

  • Vodafone incheie un parteneriat cu RBS Romania pentru plata facturii

    Ca urmare a acestui parteneriat, RBS Romania va intermedia
    comunicarea cu bancile cu care Vodafone nu are acorduri bilaterale,
    in scopul de a facilita tranzactiile de debitare directa pentru
    plata facturii Vodafone. |n prima faza, serviciul este oferit
    clientilor Vodafone cu cont curent deschis la Millennium Bank, care
    isi vor putea achita factura si prin direct debit.

    Clientii Vodafone pot activa serviciul prin semnarea unui mandat
    prin care autorizează Millennium Bank sa transfere contravaloarea
    facturii lunare din contul lor deschis la Millennium Bank in contul
    Vodafone deschis la RBS România. “Direct debitul este una din
    modalitatile de plata a facturii cu o popularitate din ce in ce mai
    mare in randul clientilor”, a spus Karsten Wildberger, directorul
    comercial a Vodafone Romania. Debitul direct este o modalitate
    eficienta si practica de plata, prin care consumatorii nu mai
    trebuie sa se mai deplaseze la banca sau la casierie.

  • ANCOM vrea un nou set de indicatori statistici pentru industria telecom

    Companiile de telefonie vor trebui sa declare traficul si
    veniturile obtinute de la fiecare tip de clienti – persoane fizice
    si juridice, dar si de zona in care sunt acesti clienti – mediul
    urban sau rural.

    ANCOM a publicat astazi spre consultare publica un proiect de
    decizie pentru modificarea si completarea setului de indicatori
    statistici pe care operatorii de retele si servicii de comunicatii
    electronice au obligatia de a-i raporta periodic. Nevoia unei
    schimbari a acestor indicatori statistici se impune in urma
    evolutiilor recente si tendintelor de pe pietele telecom, precum si
    aparitiei unor tehnologii si servicii noi si a existentei unor
    neclaritati cu privire la categoriile de informatii corespunzatoare
    anumitor indicatori statistici.

    Furnizorii care ofera servicii de telefonie fixa sau cu
    mobilitate redusa vor raporta numarul de abonati, de linii si de
    venituri din abonamentele aferente in functie de categoria de
    clienti (persoane fizice sau juridice), de mediul in care au fost
    instalate liniile de acces (urban sau rural), precum si in functie
    de tehnologiile de acces.

    Toti furnizorii de retele publice cu acces la punct fix vor
    raporta numarul de gospodarii cablate, indiferent de serviciile pe
    care le furnizeaza utilizatorilor finali (servicii de telefonie la
    puncte fixe, servicii de acces la internet, retransmisia
    programelor audiovizuale), in functie de suportul prin care
    utilizatorii finali sunt conectati la retele. De asemenea, se va
    raporta si gradul de acoperire a teritoriului/populatiei cu retele
    radio analogice terestre, DVB-T si WiMax.

    Furnizorii de servicii de telefonie mobila vor raporta gradul de
    acoperire a teritoriului/populatiei in functie de tipurile de
    retele utilizate (GSM, UMTS, CDMA, etc.). In ceea ce priveste
    numarul de cartele preplatite, acestia vor trebui sa raporteze atat
    numarul de cartele preplatite “valabile” (cartele preplatite care
    la sfarsitul perioadei de raportare se afla in perioada de
    valabilitate, inclusiv cele aflate in perioada de gratie) cat si
    numarul de cartele preplatite “active” (cartele preplatite aflate
    in perioada de valabilitate la sfarsitul perioadei de raportare, si
    care pe parcursul perioadei de raportare au fost utilizate efectiv
    cel putin o data).

    Indicatorii statistici corespunzatori serviciilor de acces la
    internet la puncte mobile se vor raporta separat in functie de
    suportul utilizat pentru conectare – prin intermediul aparatului
    telefonic/terminalului mobil si, respectiv, al
    modemurilor/cardurilor/US

  • Vodafone: Minus 35.000 de clienti si 9% din venituri

    Veniturile din servicii au scăzut în perioada
    octombrie-decembire cu 9% fata de acelasi trimestru al anului
    anterior. Operatorul a incheiat perioada cu 9,8 de milioane de
    clienti, cu 35.000 mai putini fata de trimestrul precedent, dar cu
    141.000 de clienti in plus prin comparatie cu ultimele trei luni
    din 2009.

    Venitul mediu pe utilizator a fost de 6,2 euro, potrivit datelor
    publicate de companie, in continua scadere fata de anii trecuti. O
    explicatie ar fi insa si faptul ca operatorul a reclasificat
    anumite categorii de venituri care au avut efecte asupra modului de
    calcul al acestui indicator. Eliminand aceste ajustari contabile,
    in perioada iulie-septembrie, ARPU Vodafone a fost de 6,7 euro. |n
    ultimele trei luni din 2009, venitul mediu pe utilizator a fost de
    7,6 euro.

  • Dilemele lui 2011 – Se vor inmulti cumparaturile de pe internet? Va fi 2011 anul tabletelor?

    VA CRESTE PIATA DE SOFT SI DE SERVICII IN 2011?
    Piata romaneasca de soft si de servicii va ajunge in acest an la 760 de milioane de euro, mai mult cu 8% fata de 2010, potrivit estimarilor din piata. Aceasta crestere va depinde in special de dezghetarea proiectelor din sectorul public, care ar putea duce si la dezvoltarea pietei de servere si PC-uri. In plus, in acest an, vor mai fi inregistrate cresteri si in zona de outsourcing si integrare de sistem, punandu-se un accent mare pe partea de infrastructura, cum ar fi externalizarea departamentului de IT al unei companii.


    SE VOR MAI FACE ANGAJARI IN IT?
    Unicul sector de pe piata muncii care va creste in acest an este cel al absolventilor de facultate cu profil IT, candidatii fiind la mare cautare de catre firmele straine de IT, potrivit estimarilor de pe piata. Printre cei mai mari angajatori din Romania se numara IBM, Oracle, HP sau Adobe. Acestia si-au continuat si anul trecut angajarile in centrele de servicii din Romania. Spre exemplu, HP avea la finalul lui 2010 peste 2.500 de oameni, fata de 100, cati avea in 2005. Printre cei mai cautati candidati in centrele de servicii ale marilor companii sunt cunoscatorii de limbi straine si persoanele specializate in IT. In plus, companiile din IT au anuntat ca in acest an vor continua extinderea centrelor de servicii de pe piata locala, ceea ce va mari numarul angajatilor in industrie.


    CUM VOR EVOLUA JUCATORII DIN IT CARE AU INTRAT PE PIATA IN 2010?
    In ultimul trimestru al anului trecut mai multi jucatori din IT au anuntat deschiderea de birouri pe piata locala. Intel, cel mai mare producator de cipuri din lume, a deschis la Bucuresti un centru european de cercetare in care au fost investite mai multe milioane de euro. La scurt timp dupa anuntul facut de Intel, Google a deschis un birou local condus de Dan Bulucea, fostul director de marketing si business al Microsoft Romania. Obiectivele principale ale companiei sunt localizarea unui numar mai mare de produse si extinderea in ansamblu a prezentei pe piata locala. Si Stefanini IT Solutions, furnizor brazilian de servicii IT, a intrat pe piata din Romania prin preluarea la nivel international a companiei americane TechTeam, care avea o subsidiara locala. TechTeam acoperea deja un spectru larg in partea de externalizare IT, dar fuziunea cu Stefanini va marca o adancire a expertizei, in special in zona de servicii software pentru banci si institutii financiare.


    MAI MULTE CUMPARATURI PE INTERNET?
    In linii mari, magazinele de pe internet inseamna pentru romani mai degraba un mijloc de informare, in timp ce achizitiile propriu-zise se fac in mare parte tot in magazinele traditionale. Cumparaturile online platite cu cardul bancar, practic comert pe internet in adevaratul sens al cuvantului, inseamna cam 15-20% din intreaga piata, adica aproape 130 de milioane de euro, cifra in care intra nu doar electronicele si electrocasnicele, ci si facturile de utilitati sau biletele de calatorie. Cresterile de peste 70% de la an la an indreptatesc asteptari cel putin la fel de mari si pentru 2011, calculele invartindu-se in jurul a 200 de milioane de euro, cam cat vanzarile totale ale magazinelor online de electronice, electrocasnice si IT anul trecut.


    2011, ANUL TABLETELOR SI E-READERELOR?
    Anul trecut a fost unul de debut pentru piata locala a tabletelor si cititoarelor de carti electronice, echipamente aduse treptat in magazine, fapt care a facut destul de greu de calculat vanzarile, dincolo de cele 500 de bucati vandute de magazinul online eMAG in fiecare luna, majoritatea iPad. In 2011 insa, romanii vor scoate din buzunar in jur de 10 milioane de euro pentru 15.000 – 20.000 de tablete, potrivit mai multor estimari din industrie, si alte 3 milioane de euro pentru e-readere, perspective care explica si decizia mai multori antreprenori de a intra spre sfarsitul anului in lupta cu marii producatori straini precum Apple sau Kindle.


    TELEVIZIUNE 3D?
    Fenomenul 3D si succesul unor filme precum “Avatar” sau “Alice in Wonderland” au fost elemente importante pentru cresterea traficului in cinematografe si a vanzarilor de televizoare capabile sa redea continut in format tridimensional. Mai mult, chiar si televiziunile cocheteaza cu ideea transmisiunilor 3D. “Interesul spectatorilor romani se indreapta predominant spre productiile 3D, inca o noutate deocamdata destul de greu accesibila in afara cinematografelor, dar ponderea audientei va creste cu siguranta”, spune Raluca Demetriade, directorul de vanzari al New Age Media. Cam 3.000 de romani si-au cumparat anul trecut si televizoare 3D, adica mai putin de un procent din numarul total de astfel de echipamente vandute. “In 2011 se va ajunge probabil la 2%”, estimeaza Iulian Stanciu, directorul general al magazinului online eMAG.


    RENUNTAM LA FACEBOOK?
    La inceput de an, numarul romanilor de pe Facebook a depasit pragul de 2,2 de milioane, pe cand anul trecut in februarie, doar putin peste 700.000 de aveau cont pe paginile retelei sociale. In decursul a mai putin de un an, cifra a crescut de trei ori, iar potentialul este destul de mare avand in vedere ca exista aproape trei milioane de conexiuni si 36% dintre locuitori sunt utilizatori de internet, potrivit Eurostat. Totusi, in spatele acestei rate de crestere se ascunde si o tendinta inversa, de renuntare la contul de Facebook – unii au ajuns la concluzia ca intretinerea contului este un proces obositor, care conuma destul de mult timp. Intrebarea ar fi cati?

  • Romtelecom disponibilizeaza 1.000-1.400 de oameni in 2011

    Disponibilizarile vin in contextul in care compania incearca
    sa-si adapteze operatiunile la o piata din ce in ce mai dificila,
    strategie aplicata si anul trecut, cand numarul de angajati
    Romtelecom s-a diminuat cu aproximativ 1.000 fata de 2009, din care
    600 au fost externalizati la Ericsson.

    Compania se va concentra in continuare pe reducerea costurilor,
    printr-o serie de proiecte care vizeaza un nou model operational in
    diferite arii de activitate. “Toate eforturile de transformare din
    anii precedenti nu au fost in van deoarece, fara masurile pe care
    le-am luat in trecut, nu am fi fost capabili sa facem fata
    conditiilor economice care s-au inrautatit de-a lungul ultimilor
    ani si sa atingem aproximativ cate un milion de clienti pentru
    serviciile de internet broadband si de televiziune”, a spus Yorgos
    Ioannidis, directorul general al Romtelecom, punand accent pe
    faptul ca prioritatea sa pentru acest an sunt costurile. “Operam pe
    o piata extrem de competitiva, cu unele dintre cele mai mici
    preturi din Europa pentru serviciile de comunicatii, si trebuie sa
    fim capabili sa ne imbunatatim performantele la nivel intern,
    capacitatea noastra de a oferi mai mult cu mai putine resurse”, a
    mai spus Ioannidis.

    Romtelecom a demarat peste 20 de proiecte de transformare, de la
    imbunatatirea proceselor, cresterea eficientei in call-centere si
    magazine si pana la simplificarea portofoliului de produse. Pe
    langa acestea, alte proiecte sunt in stadiu de evaluare in acest
    moment, iar perioada in care se vor derula proiectele initiate acum
    se extinde pana in 2013.

    Internetul broadband si serviciile TV raman prioritare pentru
    companie. “Lucram deja la o platforma TV care va fi lansata in
    curand si vom continua sa extindem optiunile online pentru
    clienti”, a spus Ioannidis.

  • Pachetul telecom neadecvat costa o firma pana la 300.000 de euro in plus pe an

    Costul de 300.000 de euro in plus la factura totala dintr-un an
    ar putea fi insa redus daca firma face o analiza a necesitatilor si
    defineste profilul de comunicare al companiei, putand astfel alege
    un pachet de servicii mai adaptat nevoilor.

    Posibilitatea de a analiza apelurile între diferite reţele, atât
    prin prisma volumului cât şi prin cea a costurilor, evidenţa
    transparentA a abonamentelor şi liniilor nefolosite, vizualizarea
    exceselor si accesul la instrumente care permit compararea
    obiectivA a diverselor oferte, sunt doar câteva dintre facilitAţile
    pentru care multinaţionalele şi companiile cu birouri in mai multe
    orase din tara solicitA frecvent optimizarea pachetelor de
    telefonie.

    “Concret, optimizarea pachetului de telefonie înseamnA:
    identificarea şi eliminarea liniilor telefonice fArA trafic,
    renegocierea tarifelor cu operatorii de telefonie în conformitate
    cu modelul de comunicare a companiei şi alocarea corespunzAtoare a
    bugetelor, în funcţie de cerinţele fiecArui departament, pe funcţii
    şi chiar pentru fiecare angajat în parte”, spune Dan Pascu,
    directorul de solutii IT Lasting Software. El da drept exemplu o
    institutie bancara cu peste 3.000 de angajati care, prin astfel de
    metode, a reusit sa-si diminueze costurile anuale de telefonue cu
    300.000 de euro. Tot o institutie bancara cu 240 de agentii a redus
    costurile cu convorbirile telefonice catre retele mobile, care
    insemnau in jur de 30% din volum si 65% din factura telefonica, cu
    90.000 de euro.

    Reducerile obţinute printr-o acţiune de optimizare a
    abonamentelor variazA între 20% şi 50% din factura lunarA,
    sectoarele cu cele mai importante optimizAri ale costurilor de
    telefonie fiind bAncile, administraţia publicA şi producţia.