Tag: studenti

  • Oferte de serviciu in perioada verii: barman, casier sau „spion“ pentru companii

    Chiar daca numarul romanilor fara loc de munca a continuat sa
    creasca in ultimul an pana la 701.000 de persoane la sfarsitul
    lunii mai, oferta de joburi pe perioada verii a ramas la nivelul
    din 2009. Nu oricine are insa sansa sa lucreze part-time sau timp
    de trei luni, pentru ca angajatorii ii prefera in primul rand pe
    studenti, dar si pe tinerii fara pretentii salariale. Cat despre
    domenii, cele mai multe posturi vin din turism, logistica,
    constructii si servicii, gen call-center, realizarea de studii de
    piata si asa-numitele “mistery shopping” (verificarea incognito a
    modului in care lucreaza angajatii, n.r.), spun specialistii in
    resurse umane.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Studentii intra in greva japoneza

    Studentii din centrele universitare Bucuresti, Constanta,
    Galati, Iasi, Suceava, Targu Mures, Cluj-Napoca, Sibiu, Brasov,
    Craiova, Petrosani, Baia Mare, Alba-Iulia, Hunedoara si Timisoara
    vor protesta, marti, de la ora 10.00, cu banderole albe, pentru a
    semnala ca o reducere a subventiilor de camine-cantine si a
    burselor “nu este o solutie pentru scaparea tarii de criza
    economica”, se arata intr-un comunicat al ANOSR.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Studentii care se cazeaza in alte locuri decat caminele pot primi subventii

    Potrivit prevederilor adoptate de comisie, cheltuielile de
    intretinere a internatelor, caminelor si cantinelor universitatilor
    se acopera din veniturile proprii ale institutiilor de invatamant
    respective si din subventii de la buget cu aceasta destinatie. De
    asemenea, pot fi acordate subventii pentru cazarea studentilor care
    aleg alte forme de cazare decat caminele institutiilor de
    invatamant superior.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Basescu vrea sa adopte, lunar, 10.000 de basarabeni. De ce raman studentii moldoveni in Romania

    Incaperea e plina ochi. Toata lumea a luat pozitia drepti si
    asculta “Desteapta-te romane”. In total sunt 309, majoritatea
    tineri, cu totii basarabeni. Unii ganguresc cateva versuri, altora
    le e suficient sa afiseze un zambet. S-au strans cu totii in aula
    Institutului National al Magistraturii din Bucuresti pentru a
    depune juramantul si a primi certificatul ce atesta ca au devenit
    cetateni romani. O formalitate care le va aduce in primul rand
    garantia ca vor putea invata si munci in Romania, fara a mai apela
    la consulate sau ambasada.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Niciunul dintre absolventii bursei Guvernul Romaniei nu a fost angajat de stat

    Din cauza dezinteresului institutiilor implicate, niciunul
    dintre absolventii acestui program nu a fost repartizat sa ocupe un
    post in sectorul public, conditie impusa tinerilor chiar de catre
    stat in schimbul bursei, iar Agentia Nationala a Functionarilor
    Publici (ANFP) solicita absolventilor sa urmeze si cursuri de
    manageri publici, ca unica solutie de repartizare a acestora pe un
    astfel de post, in conditiile in care legislatia aferenta
    programului nu prevede insa un astfel de curs, se arata intr-un
    document oficial redactat in urma cu trei saptamani.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Unde se mai pot angaja studentii pe timp de criza

    “In ultimul an a scazut numarul firmelor care veneau cu oferte
    de angajare pentru studenti. Marile companii nu mai investesc in
    programe de training pentru studenti, prefera sa angajeze oameni
    experimentati deja”, a explicat, pentru incont.ro, Ionut Poenaru,
    presedintele Uniunii Nationale a Studentilor din Romania
    (UNSR).

    Cititi mai multe pe
    www.incont.ro

  • Studentii de elita – generatia pierduta a Romaniei

    Mihai Duduta invata la una dintre cele mai bune universitati din
    lume, Institutul Tehnologic din Massachusetts (MIT). Are o bursa
    completa, munceste in campus, in cercetare, e in echipa de dans a
    scolii si castiga concursuri de inventica. Are un viitor promitator
    si e multumit de existenta lui actuala. S-ar intoarce in Romania?
    “Nu. Nu sunt tentat sa ma intorc in tara. Personal, eu vreau sa
    devin cat mai bun in ce fac, si in Romania n-as avea resursele
    pentru asta.” Este raspunsul pe care il va da nu numai el, ci multi
    alti romani, studenti sau oameni ce si-au terminat studiile in
    strainatate si au ales sa ramana in tarile respective.

    “Nu cred ca exista un post in tara care m-ar putea convinge sa
    ma intorc, pentru ca e vorba despre mai mult decat un job bine
    platit in care sa am si posibilitatea sa fac ce-mi place”, spune
    Duduta. Nu crede ca ar putea sa se adapteze usor intr-o Romanie ce
    traverseaza azi probleme pe care America le-a depasit de mult.
    “Vreau sa am o familie si vreau sa-mi pot creste copiii intr-o tara
    al carei sistem educational e bun, unde copiii au acces la locuri
    de joaca si unde poluarea din orase nu este atat de mare”, sustine
    Duduta, premiat anul trecut la un concurs de inventica pentru o
    solutie de producere a energiei aleternative.



    A plecat in SUA fiind olimpic la chimie si stiind foarte clar ca
    la facultatea unde invata in Romania ii va lipsi posibilitatea de a
    face cercetare. “Si nu vorbesc de cercetare de varf, cum se face la
    MIT, ci pur si simplu de un laborator unde sa nu ma tem sa sparg un
    vas pentru ca inlocuirea sa ar reprezenta 20% din bugetul
    laboratorului”, spune Duduta, care se specializeaza in stiinta si
    ingineria materialelor.

    La MIT sunt momentan in jur de 30 de studenti romani, daca
    numaram si studentii, si doctoranzii. Datele s-au schimbat in
    toamna aceasta, odata cu noul an universitar, si probabil ca s-au
    schimbat in bine. Presedintele Asociatiei Studentilor Romani de la
    MIT (RSA MIT), Emanuel Stoica, spune ca majoritatea studentilor
    romani beneficiaza de o bursa, de cele mai multe ori chiar
    integrala, asa cum e si cazul lui Mihai Duduta, iar doctoranzii ca
    Stoica primesc un stipendiu lunar ce le acopera costurile de
    cazare, masa si le asigura ceva bani de cheltuiala.

    Duduta si-a propus sa invete in Statele Unite inca din clasa a
    noua, cand la olimpiada de chimie a cunoscut o tanara admisa la
    Princeton. “M-am gandit ca daca alti oameni inteligenti au ales sa
    faca asta, de ce n-as face-o si eu?”. Asa ca a inceput sa candideze
    pentru burse. “Parintii m-au sustinut mereu, chiar de la inceput,
    si nu a fost nevoie sa-i conving eu ca acesta e cel mai intelept
    pas”, spune el.

  • Cum pot deveni studentii pacienti ai clinicilor private

    Centrul Medical Unirea vine cu un nou pachet de servicii adresat
    studentilor. Acestia vor plati 40 de lei pentru orice consultatii
    si vor beneficia de o reducere de 50% pentru analizele de
    laborator. Produsul se doreste a fi un stimulent pentru un
    comportament responsabil al tinerilor vizavi de sanatatea lor.

    “Am pornit de la ideea de preventie si de educare a tinerilor
    studenti in directia unui comportament responsabil. Acestia uita,
    de cele mai multe ori, ca sanatatea e primordiala, indiferent ca
    vorbim despre a invata sau a ne distra. De aceea, nu astepta sa te
    imbolnavesti, fa-ti un control preventiv! Astfel ne-a venit ideea
    pachetului: “Fii in forma pentru urmatorul party” a declarat
    Bogdanka Militescu, director medical CMU.

    Campania “Fii in forma pentru urmatorul party” este deja in
    desfasurare in policlinica Centrului Medical Unirea din Sema Parc,
    fiind vizati atat studentii din Complexul Studentesc Regie precum
    si cei din zonele invecinate: Leu, Militari, Crangasi si
    Grozavesti.

  • Studentii, singurii care privesc piata muncii cu optimism (VIDEO)

    Criza financiara si, in consecinta, recesiunea economica globala
    au creat un mediu nou si cu multe provocari pe piata muncii. In mod
    surprinzator, majoritatea studentilor romani (70,6% in 2009) se
    arata chiar mai increzatori decat in trecut (58,4% in 2007) in
    privinta perspectivelor de cariera si aproape la fel de increzatori
    ca si colegii lor germani (2009 – 74% vs. 2007 – 72,4%).

    “Este interesant sa vezi optimismul studentilor romani in aceste
    vremuri dificile de recesiune”, a subliniat psihologul Aurora
    Liiceanu. Potrivit sondajului, barbatii sunt mai optimisti decat
    femeile. De asemenea, inginerii sunt mai optimisti in ceea ce
    priveste cariera decat economistii sau studentii la stiinte
    naturale.

    Siguranta locului de munca a avansat considerabil in clasamente
    si desi media perioadei de angajare la o companie este de la unul
    la trei ani, numarul studentilor care isi imagineaza sa lucreze mai
    mult de zece ani la acelasi angajator crescut. 76% dintre studentii
    intervievati si-ar schimba locul de munca pentru un salariu mai
    bun, pentru factori precum dezvoltarea personala ( 41,8%) si un
    mediu de lucru favorabil (30.9%). Din aceleasi motive, studentii ar
    accepta o oferta de munca in strainatate (56% in 2009), chiar daca
    gasirea unui loc de munca in Romania castiga in importanta fata de
    acum doi ani.


    Studentii de la facultati de profil economic estimeaza ca sunt
    mai bine informati asupra pietelor financiare si sistemul pietei
    intr-o lume globala decat colegii lor din domeniul ingineresc.
    “Daca vom compara atitudinea studentilor romani cu cea a colegilor
    lor germani, asocierea: cunoastinte-atitudine nu ar fi cea mai
    indicata”, remarca Liiceanu.

    42,6% dintre cei intervievati nu cunosc ce consecinte ar putea
    avea criza asupra startului lor in cariera, in timp ce 18,6
    procente nu intrevad consecinte.

    “Starea de euforie generata de cresterea economica rapida din
    ultimii ani mai este, probabil, foarte prezenta in mintea
    romanilor, ceea ce ingreuneaza adaptarea la schimbarea subita de
    situatie. In orice caz, s-a impus o mentalitate mai matura,
    atitudinea de <> nu mai este la moda; studentii doresc sa
    ramana mai mult timp in aceeasi companie, punand pe primul loc
    siguranta locului de munca”, mai spune Liiceanu.

    In plus, acestia definesc cariera in termeni de “evolutie in
    cadrul aceluiasi departament sau al aceleiasi companii.

    In martie 2009, TNS Infratest a intervievat aproximativ 1031 de
    studenti din Romania (542 femei si 489 barbati), la initiativa
    Continental. Studentii intervievati frecventau cursuri ale
    facultatilor de inginerie (38%), economice (21,8%) si de stiinte
    naturale (40,3%) in Bucuresti, Brasov, Timisoara, Cluj-Napoca,
    Sibiu si Iasi.
    Studentii si-au exprimat opiniile despre persepectivele de cariera,
    preferintele in ceea ce priveste locul de munca, competitivitatea
    personala si a sistemul educational din Romania. Sondajul este
    realizat la fiecare doi ani in Romania si in fiecare an in
    Germania.

  • N-aveti nevoie de un avocat?

    Dupa ce ani de zile casele de avocatura s-au batut pentru atragerea studentilor inca de pe bancile facultatilor, dupa ce avocatii experimentati erau vanati de head-hunteri sau plecau sa-si faca propriile firme, in avocatura de business de azi se mai vorbeste despre angajari doar soptit.

    Nu inseamna ca nimeni nu mai angajeaza – principalii jucatori inca mai recruteaza, insa o fac cu doua mari diferente fata de ultimii trei-patru ani: nu se mai concentreaza pe numarul angajatilor, ci pe calitatea lor, si nimeni nu mai plateste agresiv, pentru ca “are balta destul peste”. In barourile din Romania sunt inregistrati peste 23.000 de avocati, aproape o treime din numarul total revenind Baroului Bucuresti. Principalele 100 de firme de profil din Capitala inglobeaza 1.500 de avocati – o medie de 15 per societate, cu mentiunea ca primii zece jucatori au echipe cuprinse intre 100 si 35 de avocati. Marile barouri tara cuprind intre 500 si 650 de avocati (la Iasi sunt momentan 626, in Timis 579, Dolj 560 s.a.) si, daca marile case de avocatura isi vor continua extinderea in teritoriu, foarte curand sansele ca un absolvent de drept sa poata profesa imediat dupa terminarea facultatii vor fi asemanatoare in marile orase cu cele din Bucuresti. Dar ce sanse au tinerii absolventi de Drept?

    “Un lucru e cert, nu mai dam anunturi de angajare”, spune Ovidiu Constantinescu, reprezentantul firmei Bostina & Asociatii. Explicatia, pe de-o parte, tine de criza si de incetinirea afacerilor pe unele arii de practica, iar pe de alta parte de controlul costurilor. Daniel Andrei, omul responsabil de eficienta cheltuielilor la Bostina & Asociatii, este in firma de doi ani si jumatate. I-a trebuit ceva timp sa puna la punct acest sistem. “Stie tot ce inseamna eficienta, unde trebuie folosite mai multe resurse si unde pierdem resurse nejustificat; impactul muncii sale este imediat, pentru ca ne dam seama ca putem face mai multe cu oameni mai putini”, spune Constantinescu.

    Atras de la McDonald’s, unde facea acelasi lucru, adica se ocupa de costuri, Andrei si sistemul pus la punct de el pot spune azi foarte clar care a fost cea mai rentabila zi din an pentru Bostina, in ce zi s-a muncit cel mai mult pentru cei mai putini bani, care sunt clientii cei mai profitabili si cei mai putin profitabili si, desigur, cine sunt avocatii productivi sau echipele cele mai eficiente. Dintre cele patru firme respondente, doar Bostina & Asociatii a recrutat mai putini oameni in primul semestru al lui 2009 – 9 – decat a facut-o in prima jumatate a lui 2008 – 12.

    Controlul costurilor a devenit necesar intr-o piata avocatiala unde cererea si oferta au dezechilibrat serios balanta dintre angajat si angajator. Si au facut-o desigur in favoarea angajatului, asa cum s-a intamplat in fiecare segment economic cand economia “duduia”. Pana anul trecut, toata “lumea buna” din avocatura angaja in nestire, impinsa de la spate de cresterea pietei de consultanta, de inmultirea fuziunilor si a achizitiilor sau de tranzactiile imobiliare. Acum insa, accentul a trecut brusc de la numarul angajatilor la calitate, ceea ce inseamna ca mai putini absolventi de drept pot profesa imediat dupa ce-si finalizeaza studiile, si asta conduce la reducerea pretentiilor candidatilor la interviurile de angajare. “Acum se cauta oameni exceptionali, in care merita sa investesti pe termen lung”, spune Constantinescu, care crede ca, pentru moment cel putin, cursa salariilor s-a incheiat.

    Tot el spune insa ca aceia care vor reusi sa-si gaseasca locul intr-una dintre marile case de avocatura vor creste foarte bine, vor avea mai mult timp sa se dezvolte, pentru ca piata nu-i va forta sa creasca artificial, vor putea acumula mai multe, dar probabil in primii ani o vor face pe bani mai putini decat generatiile premergatoare lor. “In ultimii trei-patru ani, principalele intrebari din partea candidatilor in timpul interviurilor vizau nu oportunitatile de dezvoltare in cadrul firmei, ci masina, telefonul mobil, zilele de concediu, primele si bonusurile”, comenteaza Gabriel Zbarcea, managing partner al Tuca Zbarcea & Asociatii.

    La stat isi termina studiile in jur de 300 de tineri avocati in fiecare an. O mare parte dintre ei intra in atentia caselor importante de avocatura inca din anii terminali, prin sistemele de burse pe care aproape toate firmele de top le folosesc pentru a-si asigura serviciile celor mai buni studenti. Vestea buna pentru studenti este ca bursele continua si anul acesta. Vestea mai putin buna este ca asteptarile partenerilor societatilor de avocatura au crescut. Si au crescut si pe fondul unei “oferte” mai bogate de oameni cu experienta disponibili in piata. Or, acesti avocati erau greu de gasit inainte de criza. Asta spune Gabriel Zbarcea cand se refera la profilul celor 13 oameni recrutati in primul semestru al anului in structurile firmei pe care o conduce: 10 tineri absolventi si trei avocati cu experienta.

    Cititi mai departe ce spune Gabriel Zbarcea despre principalele dificultati cu care se confrunta avocatii experimentati.