Tag: serviciu

  • Bloomberg: Kaspersky Lab a lucrat cu agenţia secretă de informaţii din Rusia, FSB. Reacţia companiei:

    „Kaspersky Lab a recunoscut dintotdeauna că oferă servicii şi produse guvernelor din lume pentru a proteja acele organizaţii de atacuri cibernetice, dar nu are legături neetice sau afilieri cu vreun guvern, inclusiv cu cel al Rusiei”, a transmis compania.

    E-mailurile, care datează din octombrie 2009, fac parte din corespondenţa dintre Eugene Kaspersky şi un angajat. Kaspersky evidenţiază un proiect desfăşurat în secret în urmă cu un an, pentru „o cerere importantă venită de la partea Lubyanka”, o referire la birourile FSB. Kaspersky Lab a confirmat autenticitatea e-mailurilor, scrie Bloomberg.

    Reprezentanţii Kaspersky au avut următoarele de declarat:

    “Indiferent de modul eronat în care realitatea este construită pentru a se încadra într-o teorie falsă, Kaspersky Lab şi reprezentanţii săi nu au legături neadecvate cu niciun guvern. Într-adevăr, compania colaborează periodic cu guverne şi agenţii de aplicare a legii din toată lumea, cu unicul scop de a combate infracţionalitatea cibernetică.

    În comunicarea internă la care se face referire în recentul articol, faptele sunt fie interpretate greşit, din nou, fie manipulate pentru a corespunde cu planurile anumitor indivizi care vor cu disperare să existe legături nepotrivite între companie, CEO-ul ei şi guvernul rus. Însă, indiferent ce mesaje pretind că au, realitatea rămâne clară: nu este nicio dovadă, pentru că astfel de legături nepotrivite nu există.”
     

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premieră pe piaţa transferului de bani: MoneyGram si UniCredit Bank au lansat un serviciu prin care, indiferent dacă eşti sau nu client al bancii poţi trimite sau primi bani în ţară şi în lume

    Clienţii MoneyGram posesori ai unui card de debit UniCredit Bank pot merge direct la un ATM sau (BNA) dispozitiv bancar multifuncţional Non Stop Banking pentru a ridica banii primiţi din străinătate. Clienţii care nu au card de debit UniCredit sau un cont bancar, pot merge într-o sucursală a băncii pentru a primi un cod de bare care poate fi utilizat la BNA timp de până la şase luni pentru toate tranzacţiile MoneyGram ulterioare.

    Pentru a trimite bani, atât clienţii, cât şi non-clienţii se prezintă iniţial la o sucursală UniCredit Bank, pentru a se efectua procesul de cunoaştere a clientelei, şi pentru a preînrola beneficiarii cărora doresc să le trimită bani. Ulterior, efectuează tranzacţia la ATM sau BNA folosindu-şi cardul de debit sau un cod de bare obţinut în sucursală.

    “Obiectivul nostru este să eficientizăm procesul de transfer al banilor, din momentul în care expeditorul intră în orice locaţie MoneyGram din întreaga lume şi până în momentul în care receptorul preia banii”, a declarat Radu Pojoga, Head of Key Partnerships Southern Europe MoneyGram International. 

    Potrivit Băncii Mondiale*, peste 3,5 de miliarde de dolari au fost trimise în România în 2016. Aceasta reprezintă 1,7% din PIB-ul ţării. Peste 937 de milioane au fost trimise din Italia, 740 de milioane de dolari din Spania şi 422 de milioane de dolari din Germania. Valoarea medie a unui transfer internaţional de bani este de 330 USD.

     

  • România se află în topul deportărilor în rândul imigranţilor europeni din SUA în 2017

    Potrivit datelor furnizate de Serviciul de Cetăţenie şi Imigrare al Statelor Unite şi de Serviciul Vamal şi de Protecţie a Frontierei din SUA, peste 1.300 de imigranţi din Europa au fost deportaţi până la 23 iunie 2017. Pe toată durata anului 2016, 1.450 de persoane care locuiau ilegal în SUA au fost trimise în ţările de origine.

    România a înregistrat cea mai mare pondere privind deportările, cu 193 până în prezent. Urmează în ordine Spania (117), Marea Britanie (102), Rusia (81) şi Polonia (74). România s-a aflat în topul deportărilor în rândul imigranţilor europeni din SUA şi în 2016, cu 176 de cetăţeni.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Omul care face bani din singurătatea altora. Acum a angajat şi alţi oameni pentru că nu făcea faţă cererii

    Cu toţii ştim că există persoane care plimbă câinii pentru alţii care nu au timpul pentru aşa ceva şi sunt plătiţi pentru asta. În Los Angeles a apărut primul serviciu de “plimbat oamenii”, scrie The Guardian. Chuck McCarthy a lansat un serviciu prin care acesta se plimbă şi vorbeşte cu străinii. Cine vrea să apeleze la serviciile lui trebuie să plătească 7 dolari pe milă.

    Ideea i-a apărut lui McCarthy în urmă cu câteva luni şi o vedea ca pe o modalitate de a face ceva bani în plus, având în vedere că bărbatul, care este actor, nu-şi găseşte de muncă. “Am făcut plimbări aproape în zilnic săptămâna trecută. Am avut şi clienţi care au revenit, ceea ce este de dorit”, a spus el. Acesta îşi promovează serviciul pe pagina de facebook, dar şi prin afişe lipite prin oraş.

    “Încerc să ascult mai mult, decât să vorbesc. Discutăm lucruri minore, de suprafaţă de cele mai multe ori. Chiar şi aşa cred că este terapeutică discuţia”, mărturiseşte el.

    Afacerea a început să înflorească şi chiar a angajat alţi oameni din diferite părţi ale oraşului pentru că nu făcea faţă cererii. Cu toate acestea, el nu opreşte un procent din veniturile celorlalţi “plimbători” până nu-şi stabileşte un business plan. Ideea lui deja s-a răspândit în Israel, Marea Britanie sau New York 

  • Cum să faci business de peste 500.000 de euro în Bucureşti. “Ori eşti genial, ori munceşti”

    Şi-a petrecut copilăria în bucătărie, mai exact în bucătăriile restaurantelor Zexe, ale părinţilor săi, cunoscute în Capitală pentru specificul de gastronomie românească. Povesteşte că nu a avut un model de bucătar, aşa că s-a îndreptat, din curiozitate, spre partea mai dulce a domeniului culinar, adică deserturile. ”Nu m-a atras partea de bucătărie pentru că nu am avut un model de bucătar în viaţa mea. Trăind printre ei nu mi-au plăcut, iar cofetari nu am văzut deloc, nu am avut ocazia să văd nici partea negativă“, povesteşte fondatoarea Zexe Cofeturi.

    Imediat după finalizarea studiilor, Ana Consulea a plecat să înveţe arta cofetăriei în Franţa, unde a avut şansa să ”fure meserie“ de la unii dintre cei mai buni cofetari artizani ai lumii, Eric Vergne, Pierre Hermé (cunoscut drept zeul macarons-urilor) sau Miackael Azouz. După un an s-a întors în România şi a început să dezvolte meniul de prăjituri din cadrul Zexe, însă lucrurile au mers mai bine decât se aştepta. ”Am văzut că am din ce în ce mai multe comenzi şi, după şase luni, m-am gândit să mă separ de ei şi mi-am făcut firma mea. Bineînţeles, cu ajutorul părinţilor la început – ei mi-au cumpărat primele utilaje, pentru că nu aveam bani şi nici credit nu puteam să-mi fac. Asta se întâmpla în 2015“, povesteşte tânăra.

    Investiţia iniţială pentru Zexe Cofeturi, care pe atunci era formată doar din laborator, a fost de 30.000 de euro, folosiţi pentru achiziţia utilajelor necesare şi renovarea clădirii. ”După care, din banii strânşi din comenzi, ne-am cumpărat mai multe utilaje, ne-am extins spaţiul şi uşor – uşor am evoluat. Am avut răbdare, nu am vrut să am totul deodată, pentru că e mai sănătos, cred eu, să faci paşi mici şi siguri.“ Din moment ce comenzile tot creşteau, Ana Consulea s-a gândit că un pas firesc ar fi şi deschiderea unei cofetării, iar anul trecut şi-a îndeplinit următorul pas din plan. ”Pentru deschiderea Zexe Braserie m-am asociat cu cineva, în primul rând pentru a nu mai apela la părinţi. Pe de altă parte, raţionamentul nu a fost doar financiar, ci am simţit şi nevoia de a avea un sprijin, un ajutor, să nu fiu singură“, spune Consulea. Pentru deschiderea braseriei, în aprilie 2016, a investit 70.000 de euro, iar de la bun început numărul clienţilor a fost mai mare decât se aştepta. Mai exact, anul trecut a avut în medie 2.000 de clienţi pe lună, iar bonul mediu s-a plasat în jurul a 90 de lei.

    ”Noi mizăm mult pe originalitate. Am încercat să readucem cofetăria românească în atenţia consumatorului, observând că lumea se îndreptă spre produse franţuzeşti sau spre dulciuri americane. Însă şi specificul restaurantelor Zexe a cântărit în această alegere“, mai spune Ana Consulea. Reţetele produselor sunt preluate, de regulă, din cărţi de cofetărie vechi, româneşti, şi sunt reinterpretate. ”Am pornit de la aceeaşi bază şi am schimbat foarte puţin. De exemplu, în loc de cremă de unt am pus o cremă patiseră, simplă, că nu mai mănâncă nimeni atât de mult unt şi zahăr. Şi, în plus, acelea erau metode de conservare, de care noi nu avem nevoie astăzi“, explică tânăra.

    Zexe Cofeturi reuneşte acum un laborator şi braseria şi a încheiat 2016 cu o cifră de afaceri de circa 510.000 de euro; braseria a avut rulaje de 380.000 de euro. Conform antreprenoarei, profitul înregistrat până acum a fost operaţional, dar începând cu vara aceasta se aşteaptă ca rezultatele să intre pe plus. ”După un an cred că e bine. Şi mai bine e că nu am adus bani de acasă. Cât despre 2017, sunt sigură că vom mai creşte, mai ales că anul acesta este unul plin, braseria fiind deschisă în aprilie 2016.“ Conform aşteptărilor tinerei antreprenoare, Zexe Cofeturi va ajunge la o cifră de afaceri de aproximativ 700.000 de euro, iar profitul ar urma să se plaseze în jur de 15%. ”Cam aşa e în industria noastră. Cheltuielile sunt multe, chiar dacă ai o cifră de afaceri mare“, explică Ana Consulea. Spune că în scurta sa experienţă de antreprenoare nu consideră că s-a lovit de impedimente, poate datorită poziţionării premium.

    ”Noi ne adresăm unei anumite categorii de clientelă, care înţelege preţurile, că o prăjitură costă. Media este de aproximativ 22 de lei, dar preţul e justificat, pe lângă calitate, şi de cantitate. O prăjitură are, în general, 110 de grame, dar noi avem prăjituri şi de 140 de grame“, argumentează tânăra. Dacă la început refuza ideea deschiderii unei alte locaţii, acum spune râzând că ideile s-au schimbat. ”Când o afacere e de succes, cred că un pas normal e să îl extinzi; în cazul meu, o altă braserie.“ Momentan nu are un plan bine stabilit, declarând că şi-a canalizat întreaga atenţie şi energie spre funcţionarea actualei braserii, însă ”nu mă grăbesc nicăieri. Sunt împlinită cam din toate punctele de vedere şi nu simt nevoia unui alt pas acum. Dar o să se întâmple“, precizează ea. Întrebată câte ore pe zi le petrece ocupându-se de afacere, spune că Zexe Cofeturi nu este pentru ea un loc de muncă, ci un stil de viaţă. ”De multe ori îmi place mai mult aici decât acasă. De exemplu, nu mai pot să-mi beau cafeaua acasă. Recunosc, este ca un drog şi nu ştiu dacă este bine ceea ce fac“, afirmă antreprenoarea.

  • Cum să faci business de peste 500.000 de euro în Bucureşti. “Ori eşti genial, ori munceşti”

    Şi-a petrecut copilăria în bucătărie, mai exact în bucătăriile restaurantelor Zexe, ale părinţilor săi, cunoscute în Capitală pentru specificul de gastronomie românească. Povesteşte că nu a avut un model de bucătar, aşa că s-a îndreptat, din curiozitate, spre partea mai dulce a domeniului culinar, adică deserturile. ”Nu m-a atras partea de bucătărie pentru că nu am avut un model de bucătar în viaţa mea. Trăind printre ei nu mi-au plăcut, iar cofetari nu am văzut deloc, nu am avut ocazia să văd nici partea negativă“, povesteşte fondatoarea Zexe Cofeturi.

    Imediat după finalizarea studiilor, Ana Consulea a plecat să înveţe arta cofetăriei în Franţa, unde a avut şansa să ”fure meserie“ de la unii dintre cei mai buni cofetari artizani ai lumii, Eric Vergne, Pierre Hermé (cunoscut drept zeul macarons-urilor) sau Miackael Azouz. După un an s-a întors în România şi a început să dezvolte meniul de prăjituri din cadrul Zexe, însă lucrurile au mers mai bine decât se aştepta. ”Am văzut că am din ce în ce mai multe comenzi şi, după şase luni, m-am gândit să mă separ de ei şi mi-am făcut firma mea. Bineînţeles, cu ajutorul părinţilor la început – ei mi-au cumpărat primele utilaje, pentru că nu aveam bani şi nici credit nu puteam să-mi fac. Asta se întâmpla în 2015“, povesteşte tânăra.

    Investiţia iniţială pentru Zexe Cofeturi, care pe atunci era formată doar din laborator, a fost de 30.000 de euro, folosiţi pentru achiziţia utilajelor necesare şi renovarea clădirii. ”După care, din banii strânşi din comenzi, ne-am cumpărat mai multe utilaje, ne-am extins spaţiul şi uşor – uşor am evoluat. Am avut răbdare, nu am vrut să am totul deodată, pentru că e mai sănătos, cred eu, să faci paşi mici şi siguri.“ Din moment ce comenzile tot creşteau, Ana Consulea s-a gândit că un pas firesc ar fi şi deschiderea unei cofetării, iar anul trecut şi-a îndeplinit următorul pas din plan. ”Pentru deschiderea Zexe Braserie m-am asociat cu cineva, în primul rând pentru a nu mai apela la părinţi. Pe de altă parte, raţionamentul nu a fost doar financiar, ci am simţit şi nevoia de a avea un sprijin, un ajutor, să nu fiu singură“, spune Consulea. Pentru deschiderea braseriei, în aprilie 2016, a investit 70.000 de euro, iar de la bun început numărul clienţilor a fost mai mare decât se aştepta. Mai exact, anul trecut a avut în medie 2.000 de clienţi pe lună, iar bonul mediu s-a plasat în jurul a 90 de lei.

    ”Noi mizăm mult pe originalitate. Am încercat să readucem cofetăria românească în atenţia consumatorului, observând că lumea se îndreptă spre produse franţuzeşti sau spre dulciuri americane. Însă şi specificul restaurantelor Zexe a cântărit în această alegere“, mai spune Ana Consulea. Reţetele produselor sunt preluate, de regulă, din cărţi de cofetărie vechi, româneşti, şi sunt reinterpretate. ”Am pornit de la aceeaşi bază şi am schimbat foarte puţin. De exemplu, în loc de cremă de unt am pus o cremă patiseră, simplă, că nu mai mănâncă nimeni atât de mult unt şi zahăr. Şi, în plus, acelea erau metode de conservare, de care noi nu avem nevoie astăzi“, explică tânăra.

    Zexe Cofeturi reuneşte acum un laborator şi braseria şi a încheiat 2016 cu o cifră de afaceri de circa 510.000 de euro; braseria a avut rulaje de 380.000 de euro. Conform antreprenoarei, profitul înregistrat până acum a fost operaţional, dar începând cu vara aceasta se aşteaptă ca rezultatele să intre pe plus. ”După un an cred că e bine. Şi mai bine e că nu am adus bani de acasă. Cât despre 2017, sunt sigură că vom mai creşte, mai ales că anul acesta este unul plin, braseria fiind deschisă în aprilie 2016.“ Conform aşteptărilor tinerei antreprenoare, Zexe Cofeturi va ajunge la o cifră de afaceri de aproximativ 700.000 de euro, iar profitul ar urma să se plaseze în jur de 15%. ”Cam aşa e în industria noastră. Cheltuielile sunt multe, chiar dacă ai o cifră de afaceri mare“, explică Ana Consulea. Spune că în scurta sa experienţă de antreprenoare nu consideră că s-a lovit de impedimente, poate datorită poziţionării premium.

    ”Noi ne adresăm unei anumite categorii de clientelă, care înţelege preţurile, că o prăjitură costă. Media este de aproximativ 22 de lei, dar preţul e justificat, pe lângă calitate, şi de cantitate. O prăjitură are, în general, 110 de grame, dar noi avem prăjituri şi de 140 de grame“, argumentează tânăra. Dacă la început refuza ideea deschiderii unei alte locaţii, acum spune râzând că ideile s-au schimbat. ”Când o afacere e de succes, cred că un pas normal e să îl extinzi; în cazul meu, o altă braserie.“ Momentan nu are un plan bine stabilit, declarând că şi-a canalizat întreaga atenţie şi energie spre funcţionarea actualei braserii, însă ”nu mă grăbesc nicăieri. Sunt împlinită cam din toate punctele de vedere şi nu simt nevoia unui alt pas acum. Dar o să se întâmple“, precizează ea. Întrebată câte ore pe zi le petrece ocupându-se de afacere, spune că Zexe Cofeturi nu este pentru ea un loc de muncă, ci un stil de viaţă. ”De multe ori îmi place mai mult aici decât acasă. De exemplu, nu mai pot să-mi beau cafeaua acasă. Recunosc, este ca un drog şi nu ştiu dacă este bine ceea ce fac“, afirmă antreprenoarea.

  • Confesiunile unui angajat McDonald’s traumatizat. 30 de plicuri de ketchup pentru o plăcintă sau burgeri cu 50 de extra porţii de murături

    Într-o conversaţie pe Reddit, alături de alţi utilizatori, Sarah a povestit cum i s-au oferit în mai multe rânduri droguri pentru mâncare, dar a detaliat şi cele mai ciudate comenzi pe care le-a primit în timpul nopţii.

    Unele dintre acestea ies în evidenţă: 30 de plicuri de ketchup pentru o plăcintă de mere sau burgeri cu 50 de extra porţii de murături, mai notează cei de la Daily Mail.

    În Australia există 948 de restaurante McDonald’s şi multe dintre acestea funcţionează în regim non-stop. În ultimii ani, compania a derulat o campanie agresivă de extindere.

    McDonald’s România, cel mai mare jucător de pe piaţa locală de restaurante, cu afaceri de circa 100 mil. euro şi cu aproape 70 de unităţi de tip fast-food, şi-a schimbat acţionarul la jumătatea lunii ianuarie. Astfel, gigantul american McDonald’s a vândut operaţiunile locale către un francizat din Malta, potrivit datelor ZF.

    Transferul către o structură de tip parteneriat pentru dezvoltare reflectă strategia generală de redresare a brandului condusă de preşedintele şi CEO-ul Steve Easterbrook, care include obiectivul pe termen lung de a opera 95% din restaurante în sistem de franciză la nivel global. Începând cu 22 ianuarie 2016, Premier Capital a preluat ca proprietate şi operaţiuni toate cele 67 de restaurante McDonald’s din România şi cele 19 cafenele McCafé şi va asigura capitalul necesar pentru a finanţa dezvoltarea McDonald’s în România.

  • L-au trimis acasă de la serviciu, pentru că era în pantaloni scurţi. Cum s-a întors la muncă – FOTO

    N-a reuşit, însă, decât să fie trimis acasă de la muncă, cu indicaţia de a purta ceva potrivit pentru birou, dar şi pentru temperaturile de aproximativ 30 de grade Celsius.

    Aşa că Joey a mers acasă şi a căutat în garderoba mamei sale o rochie şi a mers aşa îmbrăcat la muncă, pentru că s-a gândit că i se va permite şi lui ce se permite colegelor sale sau că va fi trimis înapoi acasă, scrie The Mirror.

    A urmat un email, în care compania la care Joey lucrează a explicat că, din pricina caniculei, a decis să permită bărbaţilor din companie să poarte pantaloni trei sferturi.

  • Lenovo lansează o staţie grafică de dimensiuni compacte pentru mediul de business

    ThinkStation P320 Tiny foloseşte la maximum spaţiile mici şi oferă puterea pe care o aştepţi de la o staţie grafică. P320 Tiny se foloseşte de puterea oferită de cele mai noi procesoare Intel® Core i şi se bazează pe placa grafică NVIDIA® Quadro® Graphics pentru a atinge certificarea ISV şi pentru a livra performanţa cerută de o gamă de aplicaţii profesionale. Fie că e vorba de dezvoltarea celor mai noi şi inovatoare produse, conceperea unui zgârie-nor la cele mai înalte standarde sau educarea antreprenorilor viitorului.

    Oferta Lenovo PC as a Service (PCaaS) include un model de abonament complet personalizabil, cu preţ fix, care combină elementele hardware şi serviciile într-o singură soluţie. Conceput pentru a elimina efortul de cumpărare, transportare şi administrare a echipamentelor IT, PCaaS îmbunătăţeşte eficienţa ciclului de viaţă al produsului şi reduce costul total de proprietate.

    PC as a Service (PCaaS) răspunde la această schimbare din mediul de business prin simplificarea finanţării, transportului, managementului şi procesului de radiere a echipamentelor IT prin integrarea lor într-o singură soluţie configurabilă cu un preţ lunar fix. Companiile pot selecta tablete, laptopuri, desktopuri, staţii grafice sau software şi servicii, ceea ce oferă utilizatorilor finali acces la o gamă mai largă de dispozitive din care pot alege şi permite investiţiilor de capital să crească odată cu businessul.

    „Spaţiul de lucru evoluează şi acelaşi lucru se întâmplă şi cu divizia noastră de PCSD. Segmentul de Commercial Business a fost creat pentru a oferi consumatorilor noştri soluţii inovatoare şi instrumente care să îi ajute să valorifice transformarea generată de digitalizarea mediului de business”, a spus Christian Teismann, senior vice president & GM, Commercial Business Segment, PCSD. „ThinkStation P320 Tiny şi PCaaS sunt doar două soluţii din oferta de instrumente pe care o lansăm pentru a ajuta organizaţiile IT să se transforme. Computerele vor continua să fie o componentă integrală a viitorului segmentului de personalized computing”.

    ThinkStation P320 Tiny este disponibil în acest moment la preţul de 799 dolari.

  • L-au trimis acasă de la serviciu, pentru că era în pantaloni scurţi. Cum s-a întors la muncă – FOTO

    N-a reuşit, însă, decât să fie trimis acasă de la muncă, cu indicaţia de a purta ceva potrivit pentru birou, dar şi pentru temperaturile de aproximativ 30 de grade Celsius.

    Aşa că Joey a mers acasă şi a căutat în garderoba mamei sale o rochie şi a mers aşa îmbrăcat la muncă, pentru că s-a gândit că i se va permite şi lui ce se permite colegelor sale sau că va fi trimis înapoi acasă, scrie The Mirror.

    A urmat un email, în care compania la care Joey lucrează a explicat că, din pricina caniculei, a decis să permită bărbaţilor din companie să poarte pantaloni trei sferturi.