BusinessMagazin

Tag: semnare

  • Orange România va folosi reţeaua urbană de fibră optică a Telekom Romania

    Orange România a anunţat semnarea unui contract cu Telekom Romania pentru acces la reţeaua sa fixă de bandă largă. Pe baza acestuia, Orange va completa portofoliul existent de servicii de voce şi internet mobil, televiziune prin satelit şi internet cu servicii fixe de internet de mare viteză şi televiziune, folosind reţeaua urbană de fibră optică a Telekom Romania, şi va lansa în curând soluţii de comunicare convergente.

    Utilizatorii din România vor putea beneficia în zonele urbane de servicii Orange de internet fix cu viteze de până la 1Gbps şi se vor putea beneficia şi de televiziune, cu o factură unică şi un singur Serviciu Clienţi. Orange şi-a îndreptat atenţia în ultima perioadă asupra universului casei şi al familiei, prin servicii precum Orange Smart Home şi apelul Wi-Fi, dar şi prin oferte dedicate.

    Independent de acest contract de acces la reţeaua fixă, Orange România şi Telekom Romania Mobile au semnat un contract de roaming naţional. Acesta îi oferă Telekom Romania Mobile acces la reţeaua 4G a Orange.

    Cele două companii vor continua să concureze în mod independent pe piaţă, fiecare dintre ele urmându-şi propria strategie de dezvoltare în concordanţă cu viziunea comercială şi de business.

  • Cea mai bună veste primită de angajaţii Carrefour

    Creşterile salariale medii, aplicabile începând cu 1 februarie 2016, variază între 16% şi 21 %, în funcţie de strategiile de dezvoltare regională şi sectorială, se arată în comunicatul Carrefour dat publicităţii.

    În divizia hypermarket, creşterea salarială de care vor beneficia 95% dintre angajaţii de bază din magazine s-a realizat prin semnarea unui act adiţional, cu şase luni înainte de expirarea termenilor prezentului contract colectiv de muncă.

    În plus, Carrefour oferă în continuare salariaţilor săi un pachet semnificativ de beneficii care conţine: tichete de masă în valoare brută de aproximativ 197 lei / lună, acordate din prima zi de muncă, asigurare de sănătate, primă de vacanţă, prime de fidelitate, cupoane de magazin pentru sărbătorile de Paşti, Crăciun sau pentru alte evenimente speciale, ajutoare financiare şi zile de concediu suplimentare pentru evenimente deosebite din vieţile angajaţilor.

    Carrefour anunţă 2016 ca un moment decisiv de creştere, prin extinderea şi diversificarea ofertei, serviciilor, dar şi infrastructurii de magazine, confirmată şi de semnarea acordului de achiziţie a societăţii Billa România. În contextul dinamic şi plin de provocări din piaţa muncii, Carrefour, împreună cu partenerii săi sociali (Sindicatul Salariaţilor din Carrefour / Artima şi Federaţia Sindicatelor din Comerţ), consideră drept prioritară asigurarea unui mediu de lucru stabil, previzibil, echitabil şi competitiv.

  • Taxele şi impozitele la bugetul de stat vor putea fi plătite cu cardul. Finanţele au semnat acordul de licenţiere a Trezoreriei ca acceptator de plăţi electronice

    “Ministerul Finanţelor Publice a semnat acordul de licenţiere a Trezoreriei Statului ca acceptator de plăţi electronice cu carduri MasterCard şi Maestro în condiţiile stabilite de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin Trezoreria Statului”, se arată într-un comunicat al ministerului.

    Implementarea sistemului de plată online, inclusiv extinderea serviciilor de internet banking ale Trezoreriei Statului, se va realiza din fonduri europene prin proiectul “Îmbunătăţirea capacităţii procesului decizional la nivelul sectorului financiar din România – TREZOR”. În urma evaluării de către Autoritatea de Management a Programului Operaţional Capacitate Administrativă (POCA), acesta a fost acceptat în vederea finanţării.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Simona Halep va deveni imaginea unei celebre firme de ceasuri de lux

    Simona Halep, a treia jucătoare din clasamentul WTA, va semna un super contract cu fima elveţiană de ceasuri de lux Hublot. Constănţeanca a mers deja la sediul companiei, acolo unde a stabilit toate detaliile contractului, înţelegerea urmând a fi oficializată în curând.

    Site-ul doartenis.ro dezvăluie că omul care a intermediat afacerea este Ion Ţiriac, managerul din umbră al Simonei Halep. Simona va deveni imaginea firmei care îi mai sponsorizează şi pe Diego Maradona, Usain Bolt sau Ilie Năstase. De asemenea, Halep intră în rândul celebrilor tenismeni care sunt imaginea unor firme de ceasuri de lux: Rafael Nadal, care joacă cu un ceas de 700.000 de dolari la mână (Richard Mille), Roger Federer (Rolex), Maria Şarapova (Tag Heuer), Serena Williams (Audemars Piguet) sau Stan Wawrinka (Audemars Piguet).

    Citiţi mai multe pe www.prosport.ro

  • Un tânăr din Piteşti povesteşte cum Rompetrol l-a făcut milionar fără să lucreze nicio zi ca angajat

    Un contract semnat cu Rompetrol, care a construit pe terenul tânărului o benzinărie, în urmă cu 12 ani, a alimentat conturile antreprenorului Alin Mutu, care la acea vreme avea doar 25 de ani. Acum se ocupă cu dezvoltarea centrelor comerciale mici, povesteşte el. 

    Pe vremea când era student, a cumpărat un teren lângă gara din Piteşti: ”I-am convins pe părinţii mei să facă un credit pe care l-au girat cu locuinţa, dar fără să vadă terenul”, spune acum. După ce l-a cumpărat, tatăl său a apreciat că pe terenul respectiv ”nu stă nici ceapa”, dar tânărul Alin Mutu simţea că are potenţial. De aceea, student fiind, şi-a ales ca teme pentru proiectele pe care le avea de făcut ”subiecte care să-mi servească interesele”. O temă a fost legată de benzinării, motiv pentru care a sunat la marile reţele încercând să intre în legătură cu responsabilii de dezvoltare, argumentând că lucrează la un proiect. ”De la Lukoil m-au dat afară, dar la Rompetrol am reuşit”.

    A ajuns să-l cunoască pe Şerban Patriciu, fratele lui Dinu Patriciu, iar Rompetrol a semnat în 2002 un contract de un milion de euro cu Alin Mutu, prin care închiriază terenul de lângă gara piteşteană reţelei de benzinării. Pentru acest spaţiu de vânzare Rompetrol a investit 1,5 milioane de euro, iar tânărul s-a simţit milionar când a semnat contractul, chiar dacă banii nu i-au intrat în cont toţi de-odată, ci în fiecare an câte o tranşă.

    Avea atunci 25 de ani, a închis imediat creditul girat cu locuinţa părinţilor săi, iar contractul pe care îl avea cu compania care este acum al doilea cel mai mare jucător din piaţa petrolieră locală i-a dat posibilitatea să se finanţeze, având bonitate în faţa bancherilor. ”Aşa s-au legat toate celelante proiecte”, spune piteşteanul care are în proprietate mai multe spaţii comerciale şi câteva terenuri, dintre care unul cu suprafaţa de 40.000 mp lângă Carrefour, şi altele mai mici – de 10.000 mp şi respectiv 5.000 mp – în oraş.

    A investit 700.000 de euro, din care 80% fonduri proprii, pentru construcţia unui centru comercial de 3.000 mp care ar urma să fie inaugurat în septembrie. Complexul va găzdui un supermarket Praxis şi alte şase magazine de dimensiuni mici, în care mici producători locali îşi vor putea vinde produsele, fie carne, brânzeturi sau peşte. Piteşteanul mai are în proprietate o clădire cu şase nivele, construită în 2007 cu o investiţie de 500.000 de euro, din care jumătate au fost bani proprii iar diferenţa a fost luată pe credit de la bancă.

    Demersurile sale ca antreprenor au început când avea numai 20 de ani şi a pornit prima afacere, un magazin în care vindea articole de papetărie, în complexul comercial John din Piteşti. ”Când m-am dus prima dată să vorbesc cu proprietarul, mi-a spus să mă întorc cu tata. Am reuşit însă să-l conving, în cadrul aceleiaşi discuţii, să-mi dea spaţiul fără să plătesc chirie în primele două luni”. Luni importante pentru vânzările de papetărie, pentru că precedau începutul anului şcolar şi putea astfel, cu un risc minim, să se dumirească dacă afacerea avea să meargă. |mprumutase 10 milioane de lei, care în 1997 erau cam echivalentul a 1.000 de dolari de la bunicul său, de la care moşteneşte simţul comercial.

    Primul spaţiu de vânzare al antreprenorului avea 10 mp, şi ca să nu pară pară gol, l-a împărţit în două şi spunea că ”în spate” este depozitul, dar în realitate erau doar cutii goale, pentru că nu avusese suficienţi bani pentru a cumpăra marfă. Ştia cam tot ce era de ştiut despre papetărie, povesteşte Alin Mutu, pentru că îşi petrecuse mare parte a copilăriei în magazinul piteştean Trivale, unde mama sa era gestionar al unui magazin de profil. A ajuns în câţiva ani să aibă o reţea de opt spaţii specializate în papetărie în oraşul argeşean, iar tânărul spune că mereu a încercat să se diferenţieze, să facă altfel decât concurenţa.

  • Monstrul din sufragerie

    După blana de urs din sufragerie, mobila cu blăniţă şi accesorii pufoase, nu mai era decât un pas până la piesele de mobilier şi decoraţiuni în formă de diverse vietăţi sau chiar monstruleţi, după cum o demonstrează creaţii recente.

    Printre piesele de mobilier îmblănite care au atras atenţia în ultimii ani se numără canapeaua Cipria,  o creaţie a fraţilor Campana, care pare construită din pămătufuri supradimensionate de aplicat pudra, scrie The Telegraph, ori un fotoliu semnat Amy Sommerville, îmbrăcat într-un material ce te duce cu gândul la blana mamutului lânos.

    Mai spectaculoase şi mai recente sunt însă creaţiile semnate de Porky Hefer şi fraţii Nikolai şi Simon Haas, aceştia din urmă activând sub denumirea de Haas Bros. Haas Bros s-au făcut remarcaţi pentru colecţia intitulată Afreaks, care constă din piese ce închipuie nişte ciuperci halucigonogene uriaşe, precum şi fotolii şi divane în formă de monstruleţi, acoperite cu materiale colorate şi mărgele, prezentată la evenimentul Design Miami din luna decembrie a anului trecut.

    Sud-africanul Porky Hefer s-a axat pe o serie de fotolii suspendate ce amintesc de diverse vieţuitoare, printre care hipopotami (Grace Amphibious), balene ucigaşe (Fiona Blackfish) sau crocodili (Eugenie Crocodylus), cei care vor să se aşeze pe ele trebuind să stea în gura acestor animale.

  • Milionarul care trăieşte în dubă şi se bărbiereşte cu toporul

    Daniel Morris este unul dintre cei mai promiţători jucători de baseball din Statele Unite. El a semnat în 2011 un contract cu o echipă din Toronto pentru care a primit un bonus de 2 milioane de dolari, însă trăieşte într-o dubă Volkswagen în parcarea unui magazin Wal-Mart.

    Morris este unul dintre cei mai buni aruncători din liga în care activează, iar acest lucru i-a adus şi numeroase contracte de publicitate. Tânărul preferă însă să investească toţi banii şi să trăiască cu doar 800 de dolari pe lună – jumătate din salariul minim lunar oferit în Statele Unite. “Prefer să trăiesc sărac”, povesteşte Norris. “Atunci când nu ai presiunea banilor, e mai uşor să te concentrezi pe muncă.”

    Ziua sa începe cu prepararea micului dejun la o plită portabilă, atunci când are la dispoziţie ingredientele necesare. Când îi lipseşte ceva, intră în magazinul aflat la doar câţiva metri distanţă. Urmează exerciţiile de dimineaţă şi apoi plecarea către stadion. Un ultim lucru pe care îl face, înainte de antrenament, este să ia un topor pentru a-şi “tunde” barba. Nu foloseşte lame de ras, pentru că nu le vede rostul.

    A cumpărat duba când era în liceu, după ce a semnat primul său contract de profesionist. De atunci, maşina este cel mai bun prieten al său. “Maşina asta îmi dă libertatea de care am nevoie”, spune tânărul atlet, citat de ESPN. “E un lucru precum Yin şi Yiang pentru mine”. Merge cu maşina peste tot, doarme în ea şi îşi face excursiile cu ea. Când ajunge la antrenament şi o parchează între maşinile de lux ale celorlalţi jucători, colegii îl îndeamnă să îşi cumpere ceva potrivit statutului său social. Pentru Morris însă, viaţa pe care o duce este exact viaţa pe care şi-o doreşte.

    Daniel Morris nu ştie cât va mai putea duce acest stil de viaţă, pentru că presiunea pusă de cluburile profesioniste este foarte mare. “Orice ar fi, voi continua să fiu un ambasador pentru promovarea lucrurilor de care îmi pasă”, spune Norris.

  • Cronică Jessica Jones

    Serialul spune povestea personajului cu acelaşi nume, care este detectiv particular dar are diverse abilităţi ieşite din comun, pe care telespectatorii le vor descoperi pe măsură ce acţiunea avansează. Jessica este prezentată ca o tânără cu probleme, marcată de evenimente din trecutul său.

    Jessica Jones este una dintre cele mai complexe adaptări realizate de Marvel, o dramă despre lupta interioară a unei femei, venită pe fondul unor grave abuzuri psihologice. De-a lungul primului sezon, lansat integral pe 20 noiembrie, Jessica încearcă să se distanţeze de sentimentul de paranoia care o bântuie în permanenţă, acesta fiind de altfel şi elementul narativ principal: o fobie faţă de oameni, fie ei prieteni sau necunoscuţi.

    Jessica Jones este cel de-al doilea serial realizat de Netflix şi Marvel, după ce Daredevil s-a bucurat de un succes neaşteptat. Acţiunea se desfăşoară tot în oraşul Hell’s Kitchen, iar atmosfera creată de producători este evident similară celei din Daredevil. Trebuie spus, în primul rând, că serialul este extrem de bine realizat: atenţie sporită la detalii, cursivitate a poveştii şi actori care îşi fac treaba cu brio. De aici încolo, serialul va fi probabil apreciat de cei care sunt fani ai Marvel sau ai genului.

    Creatorul acestei serii, Melissa Rosenberg, este cunoscută mai ales pentru scenariile semnate de ea, printre care se numără seria Twilight, Step Up şi mai multe episoade din seriale ca Ally McBeal sau La limita imposibilului. În rolul principal o regăsim pe Krysten Ritter (Confessions of a Shopaholic, Big Eyes, What Happens in Vegas, She’s Out of My League), distribuţia fiind completată de Rachael Taylor (Transformers, Red Dog, The Darkest Hour, Shutter) şi Carrie-Anne Moss (The Matrix, Memento, Chocolat). De asemenea, fanii serialului britanic Doctor Who vor fi încântaţi să îl revadă pe David Tennant în rolul Kilgrave.

    În ultimii ani, filmele cu supereroi produse de Marvel au dominat industria de profil şi au redefinit acest gen cinematografic. Mulţi producători ar putea să nu fie de acord, însă reacţia publicului confirmă că Marvel este compania care impune nivelul de referinţă în acest moment.

    Printre multe producţii animate, seriale de televiziune, filme pentru televiziune şi albume de muzică, compania Marvel Studios a fost implicată în trei francize care au adus încasări de peste un miliard de dolari în America de Nord: X-Men, Spider-Man şi Marvel Cinematic Universe, care include personaje precum Iron Man, Captain America sau Thor.

    Impresionant este că Marvel a reuşit să îşi construiască reputaţia prin personaje cvasinecunoscute, spre deosebire de concurenţii de la DC Comics, care beneficiau de renumele unor supereroi precum Batman sau Superman.
    Brandul este cel care aduce aproape imediat notorietate personajului şi nu invers, lucru care se vede destul de rar la Hollywood. Cât va mai rezista Marvel până la primul eşec rămâne de văzut. Acesta va veni, inevitabil, pentru că producţiile sunt din ce în ce mai costisitoare şi o primă reacţie negativă a box-office‑ului duce la mari pierderi financiare. Până la acel moment, însă, vom mai cunoaşte destule personaje din universul Marvel.

    Faza III a Marvel Cinematic Universe va debuta pe 6 mai 2016 cu Captain America: Civil War. Celelalte filme programate deja sunt Doctor Strange (4 noiembrie 2016), Guardians of the Galaxy 2 (5 mai 2017), Thor: Ragnarok (28 iulie 2017), Black Panther (3 noiembrie 2017), Avengers: Infinity War Part I (4 mai 2018), Captain Marvel (6 iulie 2018), Inhumans (2 noiembrie 2018) şi Avengers: Infinity War Part II (3 mai 2019).

    Francizele X-Men şi Spider-Man au adus fiecare încasări de peste 3 miliarde de dolari, în vreme ce Marvel Cinematic Universe a adus în conturile Disney peste 7 miliarde de dolari. Compania a lansat 12 filme din Marvel Cinematic Universe din 2008 până în prezent, primul fiind Iron Man, iar cel mai recent Ant‑Man. Toate aceste filme au o anumită legătură, astfel încât Marvel să poată integra orice nou personaj în poveste.

    Iar Jessica Jones se încadrează perfect în universul Marvel. Atmosfera sumbră şi elementele dramatice se regăsesc din plin, iar acest lucru este de apreciat, date fiind natura şi originea personajelor; vorbim, până la urmă, de supereroi.
     

  • Cronică Jessica Jones

    Serialul spune povestea personajului cu acelaşi nume, care este detectiv particular dar are diverse abilităţi ieşite din comun, pe care telespectatorii le vor descoperi pe măsură ce acţiunea avansează. Jessica este prezentată ca o tânără cu probleme, marcată de evenimente din trecutul său.

    Jessica Jones este una dintre cele mai complexe adaptări realizate de Marvel, o dramă despre lupta interioară a unei femei, venită pe fondul unor grave abuzuri psihologice. De-a lungul primului sezon, lansat integral pe 20 noiembrie, Jessica încearcă să se distanţeze de sentimentul de paranoia care o bântuie în permanenţă, acesta fiind de altfel şi elementul narativ principal: o fobie faţă de oameni, fie ei prieteni sau necunoscuţi.

    Jessica Jones este cel de-al doilea serial realizat de Netflix şi Marvel, după ce Daredevil s-a bucurat de un succes neaşteptat. Acţiunea se desfăşoară tot în oraşul Hell’s Kitchen, iar atmosfera creată de producători este evident similară celei din Daredevil. Trebuie spus, în primul rând, că serialul este extrem de bine realizat: atenţie sporită la detalii, cursivitate a poveştii şi actori care îşi fac treaba cu brio. De aici încolo, serialul va fi probabil apreciat de cei care sunt fani ai Marvel sau ai genului.

    Creatorul acestei serii, Melissa Rosenberg, este cunoscută mai ales pentru scenariile semnate de ea, printre care se numără seria Twilight, Step Up şi mai multe episoade din seriale ca Ally McBeal sau La limita imposibilului. În rolul principal o regăsim pe Krysten Ritter (Confessions of a Shopaholic, Big Eyes, What Happens in Vegas, She’s Out of My League), distribuţia fiind completată de Rachael Taylor (Transformers, Red Dog, The Darkest Hour, Shutter) şi Carrie-Anne Moss (The Matrix, Memento, Chocolat). De asemenea, fanii serialului britanic Doctor Who vor fi încântaţi să îl revadă pe David Tennant în rolul Kilgrave.

    În ultimii ani, filmele cu supereroi produse de Marvel au dominat industria de profil şi au redefinit acest gen cinematografic. Mulţi producători ar putea să nu fie de acord, însă reacţia publicului confirmă că Marvel este compania care impune nivelul de referinţă în acest moment.

    Printre multe producţii animate, seriale de televiziune, filme pentru televiziune şi albume de muzică, compania Marvel Studios a fost implicată în trei francize care au adus încasări de peste un miliard de dolari în America de Nord: X-Men, Spider-Man şi Marvel Cinematic Universe, care include personaje precum Iron Man, Captain America sau Thor.

    Impresionant este că Marvel a reuşit să îşi construiască reputaţia prin personaje cvasinecunoscute, spre deosebire de concurenţii de la DC Comics, care beneficiau de renumele unor supereroi precum Batman sau Superman.
    Brandul este cel care aduce aproape imediat notorietate personajului şi nu invers, lucru care se vede destul de rar la Hollywood. Cât va mai rezista Marvel până la primul eşec rămâne de văzut. Acesta va veni, inevitabil, pentru că producţiile sunt din ce în ce mai costisitoare şi o primă reacţie negativă a box-office‑ului duce la mari pierderi financiare. Până la acel moment, însă, vom mai cunoaşte destule personaje din universul Marvel.

    Faza III a Marvel Cinematic Universe va debuta pe 6 mai 2016 cu Captain America: Civil War. Celelalte filme programate deja sunt Doctor Strange (4 noiembrie 2016), Guardians of the Galaxy 2 (5 mai 2017), Thor: Ragnarok (28 iulie 2017), Black Panther (3 noiembrie 2017), Avengers: Infinity War Part I (4 mai 2018), Captain Marvel (6 iulie 2018), Inhumans (2 noiembrie 2018) şi Avengers: Infinity War Part II (3 mai 2019).

    Francizele X-Men şi Spider-Man au adus fiecare încasări de peste 3 miliarde de dolari, în vreme ce Marvel Cinematic Universe a adus în conturile Disney peste 7 miliarde de dolari. Compania a lansat 12 filme din Marvel Cinematic Universe din 2008 până în prezent, primul fiind Iron Man, iar cel mai recent Ant‑Man. Toate aceste filme au o anumită legătură, astfel încât Marvel să poată integra orice nou personaj în poveste.

    Iar Jessica Jones se încadrează perfect în universul Marvel. Atmosfera sumbră şi elementele dramatice se regăsesc din plin, iar acest lucru este de apreciat, date fiind natura şi originea personajelor; vorbim, până la urmă, de supereroi.
     

  • Ce vedem la cinema: În voia mării

    Regizorul Ron Howard (”O minte sclipitoare“) aduce din 4 decembrie pe marile ecrane aventura ”În inima mării“, o poveste dramatică despre expediţia balenierei Essex, inspirată din bestsellerul omonim semnat de Nathaniel Philbrick.

    În iarna anului 1820, vasul Essex este atacat şi distrus de o balenă uriaşă cu o voinţă distrugătoare, aparent raţională. Dezastrul maritim care s-a întâmplat în realitate îl va inspira pe Herman Melville să scrie ”Moby-Dick“. însă, cartea nu relatează decât jumătate din poveste.

    O producţie Warner Bros. Pictures, filmul ”În inima mării“ reuneşte o distribuţie de excepţie din care fac parte Chris Hemsworth, Owen Chase, Benjamin Walker, Cillian Murphy sau Tom Holland.