BusinessMagazin

Tag: salariati

  • Salariaţii cu normă întreagă din România au lucrat anul trecut cele mai multe ore din UE

    Salariaţii cu normă întreagă din România au lucrat anul trecut în medie 2.099 de ore, cel mai mult în rândul ţărilor din UE, în timp ce liber-profesioniştii români, cu 2.024 de ore, se numără printre europenii cu cea mai redusă activitate, potrivit institutului francez Coe-Rexecode.

    România şi Grecia (2.010 ore) sunt singurele două ţări din UE unde numărul de ore lucrate de angajaţii cu normă întreagă a depăşit anul trecut pragul de 2.000 de ore.

    Numărul de ore lucrate în România a scăzut de la 2.103 în anii 2011 şi 2012, arată datele institutului francez de studii economice Coe-Rexecode, obţinute de la Eurostat, biroul de statisitcă al UE.

    România şi Grecia sunt urmate de Ungaria, cu 1.969 de ore în medie pe an, Bulgaria şi Croaţia, cu câte 1.954 ore.

    Ţara cu cel mai redus număr de ore lucrate a fost anul trecut Franţa, cu 1.661 ore, urmată de Finlanda, cu 1.648 de ore şi Suedia, cu 1.685 de ore.

    Potrivit organizaţiei Eurofound, în România, Ungaria, Polonia şi Estonia au înregistrat anul trecut cel mai lung program de lucru agreat colectiv din UE, de 1.840 de ore.

    În ultimii 15 ani, numărul de ore lucrate în medie de un angajat cu normă întreagă din România a scăzut uşor, de la 2.104 ore în 1998 la 2.099 anul trecut. Maximul acestei perioade a fost înregistrat în 2003, când românii au lucrat în medie 2.171 ore.

    Cel mai mare declin din ultimii 15 ani al numărului de ore lucrate a fost înregistrat în Franţa, de 14,8%, urmată de Spania (9,8%), Germania (8,9%), Suedia (8,5%), Italia (7,6%) şi Marea Britanie (3,1%).

    Românii ocupă prima poziţie în UE şi după numărul de ore lucrate pe an de angajaţii part-time, cu 1.272 de ore în medie, urmaţi de unguri, cu 1.146 ore, polonezi, cu 1.074 ore, şi belgieni, cu 1.073 ore. În Bulgaria, angajaţii part-time au lucrat anul trecut în medie 938 de ore.

    Liber-profesioniştii din majoritatea ţărilor europene lucrează semnificative mai mult decât angajaţii cu normă întreagă, doar în România şi alte trei ţări numărul de ore înregistrate anul trecut de această categorie fiind sub cea a angajaţilor.

    Astfel, în România liber-profesioniştii au lucrat anul trecut în medie 2.024 de ore, potrivit Coe-Rexecode. Doar în Bulgaria, cu 1.744 ore, Estonia, cu 2.005 ore, şi Spania, cu 2.015 ore, liber-profesioniştii au avut o activitate mai redusă anul trecut.

    Belgia, cu 2.659 ore, Austria, cu 2.479 ore, şi Germania, cu 2.399 ore, sunt ţările în care persoanele din această categorie au lucrat cel mai mult anul trecut.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    18%
    ponderea utilizatorilor români de internet care îşi plătesc online taxele şi impozitele, în timp ce 29% fac cumpărături online cel puţin o dată pe lună, conform UPC/Roland Berger

    76,1 mld. lei
    valoarea exporturilor FOB în primele 4 luni, cu 10,6% mai mare decât în acelaşi interval din 2013, în timp ce importurile CIF au fost de 83,9 mld. lei, în creştere cu 10,2%

    70%
    ponderea angajatorilor din România care declară că nu intenţionează să facă angajări în T3, în timp ce 5% anticipează reduceri de personal, conform Manpower

    16,3 mil.
    numărul milionarilor în 2013, faţă de 13,7 mil. în 2012, în timp ce ponderea familiilor de milionari a crescut la nivel global de la 0,7% la 1,1%, potrivit Boston Consulting Group

    81.800 mld. dolari
    averea netă a gospodăriilor din SUA, record istoric, în urcare cu 1.500 mld. dolari din ianuarie până în martie, conform Fed

    0,94%
    inflaţia anuală în România în luna mai, nou minim istoric, după ce preţurile mărfurilor alimentare şi tarifele serviciilor au scăzut cu 0,1% faţă de aprilie, iar preţurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 0,1%

  • Pachetul salarial, păstrarea locului de muncă, orele petrecute la birou şi influenţa noilor tehnologii de comunicare sunt principalele griji ale angajaţilor europeni

    Indicatorii economici arată primele semne de revenire la un trend de creştere, în special în ţările din nordul Europei. În acelaşi timp, indicatorii-cheie ai barometrului arată o revenire a încrederii angajaţilor în viitorul companiei în care lucrează : în Marea Britanie, 73% dintre salariaţi sunt optimişti cu privire la evoluţia viitoare a companiilor în care lucrează (+4% faţă de 2013), 80% în Germania (+4% faţă de 2013), 59% dintre salariaţii francezi (+2% faţă de 2013). Cu toate acestea, optimismul în uşoară creştere este marcat de griji în ce priveşte nivelul pachetelor de remuneraţie şi puterea de cumparare. Nivelul pachetului salarial este cea mai frecventă cauza de îngrijorare, fiind principala preocupare pentru 40% dintre angajaţii europeni.

    Pe locul doi în « ierarhia » preocupărilor salariaţilor se află păstrarea locului de muncă, aspect care apare ca fiind cel mai important pentru 38% dintre salariaţi. Managerii şi top-managerii sunt mai puţin afectaţi de această îngrijorare decât media salariaţilor : doar 25% dintre manageri şi 26% dintre top-manageri declară că păstrarea locului de munca este principala lor grijă.

    În ţările care par a fi depăşit criza economică, salariaţii sunt semnificativ mai mulţumiţi şi mai motivaţi la muncă. În schimb, în ţările din sudul Europei, salariaţii se declară nemotivaţi – spre exemplu, 38% dintre salariaţii francezi declară că motivaţia lor este în scadere, lucru resimţit şi de 35% dintre portughezi şi 33% dintre italieni, faţă de doar 22% din suedezi sau 23% din salariaţii germani.

    Barometrul Edenred 2014 arată şi că salariaţii europeni încep din nou să fie preocupaţi de faptul că petrec prea mult timp muncind. Timpul petrecut la muncă este principala cauză de griji pentru 22% din salariaţi. Acest lucru este mai accentuat în ţările care au depăşit criza economică şi în cazul managerilor în general.

    Timpul prea îndelungat petrecut lucrând este principala îngrijorare pentru 43% dintre suedezi şi 30% dintre germani. Aceeaşi este şi principala cauză de griji pentru 47% dintre top-manageri şi pentru 36% dintre middle-manageri.Fenomenul de “blurring” se accelerează în toată Europa. Noile tehnologii de comunicare (laptop, telefoane inteligente, tablete etc.) au schimbat modul în care angajaţii lucrează, astfel că linia de demarcaţie dintre programul de lucru şi timpul liber este din ce în ce mai neclară. În prezent, 67% din angajaţii europeni declară că muncesc şi în afara orelor normale de lucru, dar de asemeni 62% declară că  se ocupă de probleme personale în timpul orelor de lucru. Această tendinţă este şi mai marcata în cazul celor cu funcţii de conducere : 90% dintre top manageri şi 84% dintre middle-manageri lucrează şi în afara programului normal. În acelaşi timp, 77% dintre top manageri şi 78% dintre middle-manageri rezolvă probleme personale în timpul serviciului.

    Deşi noile tehnologii sunt percepute de salariaţi ca având o influenţă benefică asupra calităţii vieţii profesionale (68%), acţiunile întreprinse de companii pentru a se adapta noilor tendinţe sunt considerate nemulţumitoare : 39% dintre salariaţi consideră că măsurile luate pentru a găsi noi moduri de organizare a programului de lucru sunt insuficiente.

    Programul de lucru flexibil în România, aproape inexistent

    «În calitate de partener al specialiştilor în management şi HR, experienţa noastră ne arată că şi în România tendinţele sunt asemănătoare cu cele din ţările din sudul Europei : păstrarea locului de muncă este o preocupare majoră, coroborată cu îngrijorarea privind puterea de cumpărare şi nivelul de plată total (salariu şi beneficii). Dacă în unele ţări, cum ar fi Anglia, Belgia sau Suedia, angajaţii au reînceput să fie optimişti şi să aibă mai multă încredere în viitorul lor profesional, în România nivelul de motivare al angajaţilor este încă scăzut –  aceasta este o zonă în care angajatorii români pot interveni acum cu efect maxim : orice acţiune în favoarea angajaţilor va fi mult mai eficientă în acest climat încă nesigur. » declară  Iulian Alexe, Director de marketing si dezvoltare al Edenred România.

    În ce priveşte noul trend de blurring, “acesta este cu siguranţă prezent în România, în special în rândul managerilor, al angajaţilor specializaţi şi al angajaţilor tineri.  Spre deosebire însa de restul Europei, în România opţiunile de program de lucru flexibil sunt cvasi-inexistente. Part-time, flextime, job-sharing sau lucrul la distanţă sunt în prezent excepţii rarissime,  mai degrabă decât opţiuni standard ; cu siguranţă în anii următori vom asista la o dezvoltare accelerată a acestor practici de management al resurselor umane. Pe măsură ce angajaţii tineri, din generaţia Y, se vor integra pe piaţa muncii, tiparele lor, de îmbinare a muncii cu timpul liber, îşi vor aduce puternic amprenta şi in rândul companiilor românesti. Pentru specialiştii în management şi resurse umane, va fi o provocare găsirea unor modalităţi flexibile şi eficiente de a-i motiva pe aceşti angajaţi cu preocupări noi şi cu o viziune foarte personală asupra carierei lor, iar Edenred este deja pregătit cu soluţiile de care vor avea nevoie companiile pentru recompensarea şi motivarea salariaţilor de maine. » (Iulian Alexe, Edenred România)

     

  • Conducerea TVR a amânat luarea unei decizii privind reducerea salariilor angajaţilor

    “S-a amânat pentru o viitoare şedinţă a Consiliului de Administraţie o discuţie în ceea ce priveşte acest subiect, din cauza faptului că acea propunere nu avea absolut niciun fundament în ceea ce priveşte oportunitatea, nici din punct de vedere economic, nici al activităţii din TVR. Era doar o găselniţă a unora de a încerca să facă o economie pe seama salariilor angajaţilor, că doar asta ştiu şefii din TVR de vreo cinci ani de zile încoace, doar să reducă cheltuielile reducând salariile angajaţilor.

    Este foarte simplu să fii şef în Televiziunea Română, singurul lucru pe care trebuie să-l faci ca să redresezi bugetul este ori să dai oameni afară, cum a făcut Săftoiu (Claudiu Săftoiu, fostul preşedinte-director general al SRTv, n.r.), ori să reduci salariile, aşa cum încearcă actuala administraţie, dar să ai un pic de viziune ca să poţi să creşti veniturile sau să găseşti alte formule de a reduce cheltuielile, nu”, a spus Dragoş Bocanaciu, preşedintele Sindicatului pentru Unitatea Salariaţilor TV din TVR (SPUSTV), principalul sindicat din Societatea Română de Televiziune (SRTv).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cotovelea: Majorarea salariilor la Poşta Română este condiţionată de creşterea veniturilor companiei

     “Majorarea salariilor depinde foarte mult de propunerile şi discuţiile pe care le vom avea miercuri. Nu avem un spaţiu mare de manevră în această direcţie. În termeni reali, este nerelevant procentul cu care am putea majora salariile la Poştă, adică 0,2%. Pentru cei 27.000 de angajaţi, acest procent este nerelevant. În mai multe etape şi într-un un anumit interval de timp, salariile ar putea fi majorate cu sume cuprinse între 80 şi 120 de lei. Capacitatea financiară a companiei nu permite în mod imediat pentru toţi cei 27.000 de angajaţi o creştere substanţială a salariilor, iar o eventuală creştere va fi direct corelată cu majorarea veniturilor companiei”, a afirmat Cotovelea.

    El a adăugat că, pentru a privatiza Poşta Română, compania trebuie să aibă “o balanţă financiară cât mai bună”.

    “Dacă venim acum şi creştem salariile pentru cei 27.000 de salariaţi fără a avea grijă de sănătatea financiară a acestei companii, ne ducem cu ea direct în insolvenţă. Întreaga problematică a Poştei trebuie cu foarte mare grijă gestionată. Guvernul vrea să aibă o privatizare de succes, aşa cum a fost cazul privatizărilor la Automobile Dacia şi Petrom, companii care, în prezent, contribuie serios la bugetul statului prin taxe şi impozite”, a spus ministrul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cartel Alfa cere măsuri pentru Agenţia de Îmbunătăţiri Funciare

    Confederaţia Naţionala Sindicală “Cartel Alfa” şi Sindicatul Naţional Îmbunătăţiri Funciare solicită Ministerului Agriculturii şi Guvernului să ia unele măsuri urgente, având în vedere că se acutizează criza alimentară la nivel naţional şi mondial, că în ultimii ani România a fost afectată de transformări climaterice ce au avut ca efect fenomene periculoase, generatoare de dezastre, că 70 la sută din suprafaţa cu destinaţie agricolă a ţării reclamă amenajarea cu lucrări de îmbunătăţiri funciare pentru ameliorare, iar 80 la sută din infrastructura ce a fost predată cu titlul gratuit, în proprietate privată, beneficiarilor, a fost distrusă sau nu-şi mai realizează scopul pentru care a fost constituită.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cartel Alfa cere măsuri pentru Agenţia de Îmbunătăţiri Funciare

    Confederaţia Naţionala Sindicală “Cartel Alfa” şi Sindicatul Naţional Îmbunătăţiri Funciare solicită Ministerului Agriculturii şi Guvernului să ia unele măsuri urgente, având în vedere că se acutizează criza alimentară la nivel naţional şi mondial, că în ultimii ani România a fost afectată de transformări climaterice ce au avut ca efect fenomene periculoase, generatoare de dezastre, că 70 la sută din suprafaţa cu destinaţie agricolă a ţării reclamă amenajarea cu lucrări de îmbunătăţiri funciare pentru ameliorare, iar 80 la sută din infrastructura ce a fost predată cu titlul gratuit, în proprietate privată, beneficiarilor, a fost distrusă sau nu-şi mai realizează scopul pentru care a fost constituită.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piaţa muncii nu reuşeşte să-şi revină: Doar 50.000 de locuri de muncă noi au fost create în ultimul an

     Companiile au făcut 35.000 de noi angajări în ianuarie 2014, „soldul“ salariaţilor din economie la începutul acestui an fiind de 4,36 de milioane de persoane, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Totuşi, economia mai are de recuperat peste 400.000 de locuri de muncă „pierdute“ în anii de criză, însă firmele au fost prudente în materie de noi angajări şi au preferat să rămână pe o structură de personal „subţiată“.

    Tendinţa de creştere a  efectivelor de personal nu va dura pe tot parcursul anului decât în anumite sectoare eco­nomice, spun specialiştii în recrutare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rovana Plumb, la emisiunea “După 20 de ani”: Până în 2016, vrem o creştere reală de cel puţin 400.000 a numărului de salariaţi

    “Aşa ne-am angajat”, a adăugat demnitarul, cu referire la faptul că atingerea acestor obiective este parte a programului de guvernare.

    Rovana Plumb a precizat, pe de altă parte, că în 2013 au fost “consolidate” 78.000 de locuri de muncă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Disponibilizări la CFR Marfă: 2.500 de angajaţi rămân fără loc de muncă

     Ministrul Transporturilor, Dan Şova, s-a întâlnit joi cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional şi ai Băncii Mondiale, care au cerut informaţii actualizate privind stadiul procesului de privatizare a SNTFM CFR Marfă SA şi situaţia arieratelor.

    “Ministrul Dan Şova a prezentat oficialilor faptul că în data de 28 martie 2014, conform angajamentului către FMI, Consiliul de Administraţie al CFR Marfă a demarat procedurile de disponibilizare a unui număr de 2.500 de salariaţi. De asemenea, ca măsuri pentru reducerea arieratelor, până la sfârşitul lunii martie au fost compensate creanţele CET-urilor în suma de 87,4 milioane lei, a fost casat şi valorificat materialul rulant şi ieşit din exploatare, au fost încheiate contracte noi şi au încetat prestaţiile către clienţii care au arierate la CFR Marfă. Ministrul Dan Şova a supus atenţiei reprezentanţilor organismelor financiare internaţionale faptul că, la ora actuală, CFR Marfă nu înregistrează arierate la bugetul general consolidat şi nici la furnizorii de energie”, se arată într-un comunicat al instituţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro