BusinessMagazin

Tag: romania

  • Investitori internaţionali: România rămâne o ţară de interes pentru pieţele financiare

    România rămâne o ţară de interes pentru pieţele financiare, este una dintre concluziile care au reieşit în urma vizitei de lucru efectuate de o delegaţie de investitori internaţionali coordonată de J.P. Morgan, aflată într-un turneu în mai multe state din Europa Centrală şi de Est.

    Delegaţia s-a întâlnit luni, la Palatul Victoria, cu prim-ministrul Ilie Bolojan.

    Discuţiile au vizat situaţia fiscal-bugetară a României şi măsurile pe care Guvernul le implementează pentru corectarea dezechilibrelor şi consolidarea stabilităţii economice, potrivit unui comunicat al instituţiei.

    Reprezentanţii investitorilor au remarcat atât oportunităţile de creştere pe piaţa românească, cât şi importanţa unor politici clare de responsabilitate fiscală. Stabilitatea politică internă a fost de asemenea subliniată ca factor esenţial pentru continuitatea reformelor şi menţinerea predictibilităţii economice.

    Executivul a prezentat pachetele de măsuri aflate în curs de implementare şi a arătat cum acestea răspund cerinţelor de disciplină fiscală, dar şi nevoii de a păstra încrederea investitorilor şi a partenerilor internaţionali.

    La întâlnire au mai participat şeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, şi consilierul onorific în Cancelaria Prim-Ministrului, Ionuţ Dumitru.

     

  • COVID-19: aproape 4.000 de cazuri noi într-o săptămână, 9 decese raportate

    România a înregistrat 3.982 de cazuri noi de COVID-19 în săptămâna 25-31 august, o creştere de 3,4% faţă de perioada anterioară, şi 9 decese.

    893 dintre cazurile noi din ultima săptămână sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare/o altă reinfectare.

    Copiii până în 9 ani domină statistica cu 1.657 de cazuri noi, reprezentând peste 40% din total. Celelalte grupe de vârstă se situează mult mai jos: 301 cazuri la adolescenţii de 10-19 ani, 382 la tinerii de 20-29 ani şi cifre similare pentru restul categoriilor.

    Cea mai mare creştere faţă de săptămâna anterioară s-a înregistrat la grupa de vârstă: 60-69 ani (17,8%), înregistrându-se şi scăderi la unele grupe de vârstă – cea mai mare scădere, la grupa de vârstă 30-39 ani (19,7%).

    S-au raportat 9 decese cauzate de COVID-19, 2 bărbaţi şi 7 femei, grupele de vârstă 60-69 ani = 3, 70-79 ani = 2, respectiv 80 ani şi peste = 4, toate prezentând comorbidităţi asociate.

    Au fost făcute 382 teste RT-PCR şi 27.318 teste rapide antigenice, cu 120,3% mai multe decât în săptămâna anterioară. Rata pozitivităţii a fost de 14,4%, în scădere cu 16,2% faţă de săptămâna anterioară.

    Până în prezent, în România au fost înregistrate 3.597.470 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2.

    69.278 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au murit.

    Au fost prelucrate 14.053.679 teste RT-PCR şi 15.422.123 teste rapide antigenice.

  • Gigantul american Mars numeşte pe o româncă în fruntea diviziei Pet Nutrition din România, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria şi Moldova

    Gigantul american Mars, cu bran­duri precum M&M, Snickers, Skittles, Royal Canin sau Whiskas în portofoliu, a numit-o pe Nicoleta Eftimiu în funcţia de General Manager pentru divizia sa de Pet Nutrition în România, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria şi Moldova.

    Nicoleta Eftimiu şi-a început parcursul profesional într-o agenţie de creaţie full-service, alăturându-se apoi The Coca-Cola Company, unde a avut o ascensiune remarcabilă în roluri de conducere senior la nivelul Europei Centrale şi de Sud. În 2019, a preluat funcţia de Vicepreşedinte şi General Manager pentru o regiune strategică, supervizând portofolii diverse şi operaţiuni complexe de piaţă din Viena, Austria.

    Începând cu 2024,  Nicoleta Eftimiu s-a alăturat grupului Mars, în calitate de General Manager al reţelei veterinare premium AniCura Italia. În acest rol, a condus cu succes transformarea şi integrarea AniCura Italia în Mars Veterinary Health, a consolidat echipele, a optimizat procesele operaţionale şi a extins afacerea prin iniţiative de fuziuni şi achiziţii, spun reprezentanţii companiei.

    „Sunt foarte bucuroasă să revin în România şi să preiau acest rol într-un moment în care piaţa locală şi cea regională oferă oportunităţi importante de creştere şi inovaţie,” a declarat Nicoleta Eftimiu.

  • 800.000 de joburi pot fi afectate de decizia Guvernului privind impozitul pe cifra de afaceri. „Nu putem continua proiectele actuale într-un climat fiscal nepredictibil şi necompetitiv. S-au pierdut deja multe proiecte în sectorul auto din România”, spune şeful Dacia

    Mediul de afaceri din România trage un semnal de alarmă după ce Guvernul a eliminat şi apoi reintrodus peste noapte impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA).

    12 dintre cele mai puternice organizaţii de business din ţară, printre care Camera de Comerţ Americană, Consiliul Investitorilor Străini şi camerele de comerţ germană, franceză şi italiană, au lansat miercuri un comunicat comun  la adresa Executivului, avertizând că menţinerea IMCA “descurajează investiţiile, erodează competitivitatea şi afectează atât investiţiile româneşti, cât şi investiţiile străine”.

    ACAROM, Asociaţia Constructorilor de Automobile din România explică direct cu oprirea proiectelor actuale.

    “Nu putem continua proiectele actuale într-un climat fiscal nepredictibil şi necompetitiv. În ultima perioadă s-au pierdut deja multe proiecte în sectorul auto din România”, declară Mihai Bordeanu, preşedintele ACAROM.

    Avertismentul vine într-un moment în care România tocmai a atras investiţii majore de miliarde de euro, precum fabrica de anvelope Nokian Tyres de 650 de milioane de euro la Oradea, care urmează să devină operaţională în 2025, sau decizia Ford Otosan de a produce noul Transit Courier la Craiova alături de Puma Gen-E, investiţie care depăşeşte 490 de milioane de euro.

    La acestea se adaugă extinderea Bosch la Cluj cu peste 100 de milioane de euro şi investiţiile Grupului Renault în modernizarea fabricii de la Mioveni.

    Industria auto, care contribuie cu peste 14% la PIB-ul României şi reprezintă 35% din exporturile naţionale, a ajuns la capătul răbdării după ce, în decurs de doar o săptămână, Guvernul a eliminat şi apoi a reintrodus IMCA, adăugând în plus şi o nouă taxă pe afiliaţi.

    “Fără cele peste 14% contribuţie la PIB şi 35% pondere din exportul naţional, România ar avea astăzi o evoluţie puternic negativă, fiind totodată afectaţi şi cei peste 800.000 de angajaţi direcţi şi indirecţi care sunt legaţi de sectorul auto”, avertizează ACAROM.

    Datele arată că IMCA este un eşec şi din perspectiva colectării. Conform informaţiilor prezentate de mediul de afaceri, s-au colectat doar aproximativ 1,2 miliarde de lei din cele 6 miliarde estimate iniţial, iar perspectivele sunt şi mai sumbre, volumele viitoare urmând să fie “şi mai reduse pe fondul încetinirii activităţii economice”.

    Organizaţiile semnatare subliniază că România trebuie să reducă deficitul sub 3% până în 2030, dar acest obiectiv nu poate fi atins exclusiv prin creşteri de taxe, ci necesită reducerea cheltuielilor statului, creşterea gradului de colectare şi digitalizarea administraţiei.

    Mediul de afaceri acuză că inconsistenţa în procesul decizional, reflectată prin schimbări de poziţie într-un interval foarte scurt, transmite semnale contradictorii investitorilor şi sporeşte percepţia de risc asupra economiei româneşti. “Acest lucru dovedeşte indecizia cât mai ales impredictibilitatea mediului politico/economico/fiscal din România şi va avea un impact extrem de negativ în procesul de business/investiţional”, se arată în comunicatul ACAROM.

    Comunicatul comun, semnat de FIC, AmCham, Concordia, RBL, Camera de Comerţ Italiană, CCIFER, BEROCC, Camera de Comerţ Româno-Olandeză, AOAR, AHK România, Camera de Comerţ Elveţia-România şi Camera de Comerţ Britanică-Română, avertizează că fără un mediu de afaceri prosper, reducerea deficitelor şi redresarea economică a României nu sunt posibile.

    “Sectorul privat vrea şi trebuie să fie un partener de încredere pentru soluţionarea problemelor de gestionare a finanţelor publice, nu ţintă de penalizare”, se arată în document.

     

  • Inflaţia din zona euro creşte uşor la 2,1% în august. În România, inflaţia din iulie a fost de aproape 8%

    Inflaţia din zona euro a crescut la 2,1% în august, notează FT.

    Estimarea preliminară de marţi privind rata anuală a inflaţiei pentru luna trecută a depăşit prognoza de 2% a economiştilor chestionaţi de Reuters.

    Prin contrast, inflaţia pentru iunie şi iulie a fost de 2%, în linie cu obiectivul pe termen mediu al BCE.

    Diego Iscaro, head of European economics at S&P Global Market intelligence, a spus că datele din august sunt „probabil să tempereze discuţiile privind o reducere a dobânzii în decembrie.

    Traderii de pe pieţele de swap şi-au menţinut poziţiile după publicarea datelor, continuând să evalueze şanse egale (aproximativ 50-50) pentru o reducere de 25 de puncte de bază la şedinţa de politică monetară din martie.

    Există un consens între economişti şi investitori că banca centrală va menţine ratele neschimbate pe 11 septembrie.

  • Tesla pariază pe versiuni sport şi lansează noua versiune Model Y Performance în România. Maşina este produsă în Germania, la Gigafactory Berlin-Brandenburg

    Constructorul american de vehicule electrice vine pe piaţa românească cea mai puternică variantă a modelului său best-seller, cu livrări programate pentru septembrie

    Tesla a anunţat oficial lansarea noii versiuni Model Y Performance pe piaţa din România, marcând un nou pas în expansiunea gamei sale. Noul model este disponibil pentru configurare şi comandă la preţul de 61.990 de euro, cu primele livrări programate pentru septembrie 2025.

    Noua versiune Performance a celui mai vândut vehicul Tesla la nivel global impresionează prin specificaţiile tehnice. Modelul dezvoltă 460 CP şi accelerează de la 0 la 100 km/h în doar 3,5 secunde, atingând o viteză maximă de 250 km/h. În ciuda performanţelor sportive, vehiculul păstrează un consum redus de 16,2 kWh/100 km şi oferă o autonomie WLTP de 580 km.

    “Performanţa nu este sinonimă cu compromisul la Tesla”, subliniază compania, poziţionând noul Model Y Performance ca un vehicul care combină viteza şi manevrabilitatea de primă clasă cu confortul şi eficienţa pentru utilizarea zilnică.

    Faţă de versiunile standard, Model Y Performance se remarcă prin numeroase upgrade-uri distinctive. Printre acestea se numără jantele forjate Arachnid 2.0 de 21 inchi, etrierele de frână Performance de culoare roşie, eleron din fibră de carbon şi finisaje negre lucioase pe barele de protecţie şi carcasele oglinzilor.

    În interior, vehiculul beneficiază de scaune Performance pe primul rând cu extensii electrice ale pernelor pentru coapse, inserţii din fibră de carbon pe ornamentele de pe bord şi pedale din aluminiu. Un upgrade semnificativ îl reprezintă noul ecran tactil de 16 inchi, care oferă cu aproape 80% mai mulţi pixeli decât ecranul de 15,4 inchi al celorlalte variante.

    Noul Model Y Performance introduce un sistem de suspensie adaptivă proiectat intern de Tesla, echipat cu un algoritm de control complet nou. Sistemul se ajustează în timp real la comenzile şoferului şi condiţiile rutiere, oferind moduri de conducere personalizabile care influenţează suspensia, controlul stabilităţii şi tracţiunea.

    Modelul este produs la Gigafactory Berlin-Brandenburg pentru piaţa europeană, confirmând strategia Tesla de localizare a producţiei pentru a reduce costurile şi timpii de livrare. 

     

  • Bulgaria se pregăteşte să treacă la euro la 1 ianuarie 2026. Cum arată top 10 bănci mari în Bulgaria vs top 10 bănci în România. 3 bănci din top 10 sunt cu capital bulgar, iar 14 din cele 23 de bănci din Bulgaria sunt cu capital străin. Ce efecte vor avea şi cum se vor stabili dobânzile

    ♦ Băncile din România vin cu un plus de 75 mld. euro în active bancare comparativ cu Bulgaria ♦ Cea mai mare bancă din Bulgaria, UBB, avea anul trecut un nivel al activelor care nu depăşeşte nici nivelul CEC Bank, a treia cea mai mare bancă din România ♦ Anul trecut, sistemul bancar românesc ajunsese la active de 176 mld. euro, în timp ce activele bancare din Bulgaria abia au trecut de 100 mld. euro anul trecut ♦ În top 10 cele mai mari bănci din Bulgaria se regăsesc 3 instituţii de credit care au activitate şi în România, respectiv UniCredit, ProCredit şi TBI ♦ În mod normal ar fi vorba de 4 bănci active pe ambele pieţe bancare, dar OTP a ieşit de pe piaţa românească prin vânzarea către Banca Transilvania ♦ Doar UniCredit este în top 10 în 2025 atât în România, cât şi în Bulgaria.

    Sistemul bancar din România are active de 176 mld. euro, însemnând un plus în faţa sistemului bancar din Bulgaria cu circa 75 mld. euro, potrivit informaţiilor disponibile pe site-urile băncilor centrale din România şi Bulgaria. Cea mai mare bancă din Bulgaria, United Bulgarian Bank (UBB), are activele la jumătate faţă de liderul sistemului bancar românesc, Banca Transilvania, şi nu ajunge cu activele nici la nivelul celei de-a treia bănci din România, CEC Bank. În acelaşi timp, Bulgaria se pregăteşte să treacă la zona euro de la 1 ianuarie 2026. Cu un număr de 14 bănci cu capital străin, dintr-un total de 23, o întrebare care apare este ce efect va avea asupra tranziţiei şi cum se vor stabili dobânzile când Bulgaria intră în zona euro.

    Odată cu înlocuirea monedei naţionale (leva bulgărească), Bulgaria va utiliza moneda euro, ceea ce înseamnă că dobânzile şi tot ce implică adoptarea euro vor fi aplicate. Acest lucru va permite Bulgariei să beneficieze de o economie mai stabilă, acces la piaţa unică şi o mai mare integrare europeană.

    Dintre băncile aflate în România în top 10 bănci mari, doar UniCredit şi OTP Bank erau în 2024 şi la bulgari în top 10,  iar în 2025 rămâne o singură bancă comună în top 10 din cele două ţări, respectiv UniCredit, având în vedere că în România OTP Bank a fost preluată de Banca Transilvania. La nivelul întregului top 10 bănci mari din Bulgaria mai apar şi ProCredit Bank şi TBI, care sunt prezente şi pe piaţa bancară românească, însă nu în top 10, ci de-abia pe locurile 20 şi 21.

    UBB, cea mai mare bancă din Bulgaria, avea la finalul anului trecut active în valoare de 19,2 mld. euro, conform datelor publicate de Banca Naţională din Bulgaria. Astfel, această instituţie de credit nu ajunge nici măcar la nivelul CEC Bank, care la finalul anului trecut avea active de 19,7 mld. euro şi ocupa poziţia a treia în top 10 cele mai mari bănci de pe piaţa locală din România. UBB este o bancă comercială din Bulgaria care a fost înfiinţată în anul 1992 printr-un proiect de consolidare prin care au fuzionat 22 de instituţii de credit deţinute de stat.

    Acum UBB aparţine de KBC Bank din Belgia în proporţie de 99,96%. Dacă comparăm acum cea mai mare bancă de pe piaţa locală din România, Banca Transilvania, diferenţa este izbitoare. Banca Transilvania avea la finalul anului trecut un nivel al activelor de peste 36 mld. euro, aproape dublu faţă de UBB.

    A doua cea mai mare bancă din Bulgaria DSK Bank, este deţinută în proporţie de 99,92% de OTP Bank din Ungaria, iar la finalul anului trecut activele băncii ajunsese la 18,6 mld. euro. Comparând cu locul doi de pe piaţa locală, care anul trecut era BCR, diferenţa este de peste 5 mld. euro, BCR înregistrând în 2024 un nivel al activelor de 23,9 mld. euro. Având în vedere că OTP Bank a fost prezentă pe piaţa locală din România până inclusiv anul trecut, figurând în raportul BNR ca entitate separată, comparând cele două bănci OTP de pe cele două pieţe bancare vedem că grupul maghiar OTP are o poziţie net superioară în Bulgaria faţă de poziţia pe care o deţinea în România, iar diferenţa dintre nivelul activelor celor două entităţi, parte a aceluiaşi grup din Ungaria este de peste 15 mld. euro.

    Podiumul în top 10 bănci mari din Bulgaria este completat de UniCredit Bulbank, deţinută de grupul UniCredit din Italia, iar la finalul anului trecut activele acestei bănci ajunsese la 17,8 mld. euro. Astfel, în cazul în care comparăm cu instituţia de credit care se afla pe locul trei pe piaţa din România, CEC Bank, diferenţa dintre active era de aproape 2 mld. euro, CEC Bank ajungând anul trecut la active de 19,7 mld. euro.

    Dacă comparăm cu entitatea care aparţine aceluiaşi grup, atunci entitatea UniCredit din Bulgaria este mai puternică faţă de cea din România, diferenţa dintre nivelul activelor fiind de 3,4 mld. euro. Însă, în anul 2025 UniCredit Bank a preluat Alpha Bank în România astfel că va avea un nivel mai mare al activelor.

    Mergând în continuare cu topul celor mai mari bănci din Bulgaria, pe poziţia a patra se regăseşte Eurobank Bulgaria, controlată de Eubobank Ergasias din Grecia. La finalul anului trecut nivelul activelor acesti bănci ajunsese la 11,5 mld. euro. Comparativ cu locul patru de pe piaţa locală din România pe care se regăseşte BRD, diferenţa activelor dintre cele două bănci este de 5,5 mld. euro în favoarea BRD, banca românească cu capital francez BRD având active de 17 mld. euro la finalul anului trecut. Din perspectiva prezenţei băncilor elene, România, până de curând, mai avea doar Alpha Bank pe piaţa locală, care deşi figurează încă în raportul BNR din 2024 ca entiatte separată, banca a fost achiziţionată de către UniCredit Bank, fuziunea fiind finalizată în anul 2025. Dacă comparăm cele două bănci din Grecia, nivelul activelor din Bulgaria se duc la peste 11 mld. euro, în timp ce în România nu a depăşit 5 mld. euro.

    Pe poziţia a cincea în clasamentul celor mai mari bănci din Bulgaria după active se află First Investement Bank, care la finalul anului trecut avea active de 8 mld. euro, deţintă de Ivaylo Dimitrov Mutafchiev din Bulgaria în proporţie de 31,36%, Tzeko Todorov Minev din Bulgaria în proporţie de 31,36% şi de Bulgarian Development Bank în proporţie de 18,35%. Comparativ, locul cinci de pe piaţa din România aparţinea la finalul anului trecut băncii Raiffeisen Bank, care avea active de 16,2 mld. euro, însemnând deja un nivel mai mult decât dublu pentru aceeaşi poziţie deţinută în clasamente.

    Pe locul şase în Bulgaria se află Central Cooperative Bank, deţinută în proporţie de 61,05% de către CCB Group din Bulgaria şi care la finalul anului trecut avea un nivel al activelor de 4,6 mld. euro. În România poziţia a şase aparţinea anul trecut băncii ING, care avea un nivel al activelor de 15,4 mld. euro, însemnând deja triplu faţă de banca care se află pe aceeaşi poziţie în clasamentul din Bulgaria.

    ProCredit Bank Bulgaria ocupă poziţia a şaptea în topul din Bulgaria, deţinută de ProCredit Holding din Germania. Anul trecut avea un nivel al activelor de 2,3 mld. euro, în timp ce pe piaţa din România, poziţia a şaptea aparţinea UniCred Bank, care anul trecut ajunsese la active de 14,4 mld. lei, un nivel de 6 ori mai mare decât banca de pe poziţia a şaptea din Bulgaria. Procredit Holding este prezent şi pe piaţa din România, însă entitatea care activează în România nu se află în top 10 cele mai mari bănci, ci pe locul 20.

    Poziţia a opta în clasamentul din Bulgaria aparţine băncii Allianz Bank Bulgaria, deţinută de Allianz Bulgaria Holding, iar la finalul anului trecut avea active de 2,2 mld. euro. Pe piaţa din România, poziţia a opta aparţine băncii de stat Exim Banca Românească, care avea active de 5,3 mld. euro la finalul anului trecut, însemnând un nivel mai mult decât dublu faţăde Allianz Bank.

    Poziţia a noua din topul din Bulgaria aparţine băncii TBI Bank, care avea active de 1,8 mld. euro deţinută de TBIF Financiarl Services din Olanda, iar ultima poziţie este ocupată de InvestBank, deţinută de Festa Holding din Bulgaria şi la finalul anului trecut avea active de 1,7 mld. euro.

    Comparativ, pe piaţa din România băncile care ocupau la finalul anului trecut poziţii nouă şi 10 din top erau Alpha Bank şi OTP Bank. DeşI aceste bănci au fost cumpărate, au funcţionat ca entităţi separate până în anul 2025 când s-a finalizat procesul de integrare şi fuziunea, iar nivelul activelor celor două bănci era anul trecut de 4,4 mld. euro în cazul Alpha Bank şi 3,3 mld. euro în cazul OTP Bank.

    În 2023, PIB-ul total al României a fost cu peste 50% mai mare decât cel al Bulgariei, iar populaţia a fost cu aproximativ 6,6 milioane de locuitori mai mare în România. Populaţia din România este de aproximativ 19,5 milioane de locuitori, în timp ce în Bulgaria este de circa 6,7 milioane. Prin urmare, diferenţa notabilă dintre cele două sisteme bancare este normală având în vedere marimea celor două ţări.

     

  • Cât mai valorează TikTok zilele astea? Aplicaţia cu peste 9 milioane de utilizatori în România şi peste 2 miliarde la nivel global ar putea ajunge la o evaluare de peste 330 de miliarde de dolari

    ByteDance, deţinătorul aplicaţiei TikTok, se pregăteşte să lanseze un nou program de răscumpărare de acţiuni pentru angajaţi, care va evalua gigantul tehnologic chinez la peste 330 miliarde de dolari, titrează Reuters.

    Compania intenţionează să ofere angajaţilor actuali 200,41 dolari pe acţiune în cadrul programului de răscumpărare, au spus sursele, în creştere cu 5,5% faţă de cele 189,90 dolari oferite în urmă cu aproximativ şase luni, când ByteDance era evaluată la aproximativ 315 miliarde de dolari.

    Deşi anul acesta ByteDance a depăşit Meta la venituri, evaluarea sa rămâne sub o cincime din capitalizarea de piaţă a Meta, de aproximativ 1.900 de miliarde de dolari, un decalaj pe care analiştii îl pun în mare parte pe seama riscurilor politice şi de reglementare din SUA.

    ByteDance se confruntă cu presiuni intense la Washington, unde membrii Congress-ului au ridicat îngrijorări de securitate naţională privind acţionariatul chinez al companiei.

    Congresul a adoptat anul trecut o lege care obligă ByteDance să vândă activele TikTok din SUA până la 19 ianuarie 2025, sau aplicaţia riscă să fie interzisă la nivel naţional, unde are 170 de milioane de utilizatori.

    Preşedintele Donald Trump a acordat însă mai multe amânări şi săptămâna trecută a extins termenul până pe 17 septembrie. El a spus că există cumpărători americani pregătiţi pentru TikTok şi că termenul ar putea fi din nou prelungit.

    Noul program de răscumpărare ar putea contribui la întărirea moralului printre angajaţii ByteDance din SUA, unii dintre ei îngrijoraţi de viitorul incert al TikTok.

  • Care sunt cele 12 hoteluri din România incluse în ghidul mondial Michelin, multe dintre ele abia intrate?

    Ghidul Michelin, recunoscut la nivel internaţional ca un standard al calităţii în in­dus­tria osptalităţii, fiind cel mai vechi şi mai cunoscut ghid al hotelurilor şi restaurantelor din toată lumea, recomandă şi 12 hoteluri din România, dintre care mai bine de trei sferturi au fost incluse recent. Hotelurile sunt incluse în ghidul ospitalităţii, care nu este similar cu cel gastronomic, având o acoperire şi o selecţie a localurilor diferite.

    ♦ În Ghidul Michelin erau deja incluse la capitolul recomandări trei hoteluri din România, anume Marmorosch Bucharest, Atra Doftana şi Singureni Manor ♦ Pe lângă acestea, alte nouă hoteluri au intrat recent în lista recomandărilor.

    Ghidul Michelin, recunoscut la nivel internaţional ca un standard al calităţii în in­dus­tria osptalităţii, fiind cel mai vechi şi mai cunoscut ghid al hotelurilor şi restaurantelor din toată lumea, recomandă şi 12 hoteluri din România, dintre care mai bine de trei sferturi au fost incluse recent. Hotelurile sunt incluse în ghidul ospitalităţii, care nu este similar cu cel gastronomic, având o acoperire şi o selecţie a localurilor diferite.

    În Ghidul Michelin erau deja incluse la capitolul recomandări trei hoteluri din România, anume Marmorosch Bucharest, Atra Doftana şi Singureni Manor. Pe lângă acestea, alte nouă hoteluri au intrat recent în lista recomandărilor, mai exact Moxy Bu­charest Old Town, Electrico Villa, Ro­setti Hotel, Epoque Hotel Relais & Chateaux, Radisson Blu Hotel Bucharest, InterConti­nental Athenee Palace Bucharest, Corin­thia Grand Hotel du Boulevard Bucharest, Bethlen Estates Transylvanica şi JW Marriott Bucharest Grand Hotel.

    Dintre acestea, doar trei se află în afara Bucureştiului, ceea ce arată, pe de o parte, că hotelurile de lux se concentrează în Ca­pitală, dar pe de altă parte, piaţa hotelieră începe să se dezvolte şi în restul ţării.

    Ghidul Michelin este cunoscut, în spe­cial, pentru recomandările din zona res­tau­rantelor, unde sunt oferite stele, de la una până la trei, pentru experienţe gastro­no­mice aparte. Totuşi, în platforma Michelin există un număr de peste 5.000 de hoteluri recomandate din toată lumea, alese după câteva criterii. Mai exact, hotelurile incluse în ghid trebuie să respecte şapte criterii, cum ar fi componenta locală pronunţată, arhitectura deosebită şi un design interior aparte, servicii de un nivel înalt şi coerente de-a lungul timpului, un raport corect între calitate şi preţ şi autenticitate.

    Ghidul gastronomic include atât reco­mandări, cât şi restaurante din reţeaua Mi­chelin, care au primit una, două sau trei ste­le Michelin. România nu are niciun restau­rant care să facă parte din reţeaua Michelin.

    Ghidul a fost conceput în urmă cu mai bine de 100 de ani de către producătorul de anvelope Michelin.

    Andre şi Edouard Michelin au pornit în 1889, într-un mic orăşel francez, Cler­mont-Ferrand, compania producătoa­re de anvelope, într-o perioadă în care în toată Franţa nu erau mai mult de 3.000 de maşini.

    Prima invenţie a celor doi fraţi a fost un brevet pentru o anvelopă testată în cursa de biciclete Paris-Brest-Paris din 1891. Au ur­mat prima anvelopă de automobil, prima an­velopă capabilă să suporte viteze de pes­te 100 km pe oră şi prima jantă detaşabilă. Din 1929, au trecut la transportul feroviar: loco­mo­tivele Micheline cu anvelope de cauciuc au circulat pentru prima dată pe şine în 1931.

    Însă, era nevoie de mai mult, mai exact, de a-i convinge pe oameni să facă mai multe călătorii cu maşina, pentru a stimula vânzările de anvelope. Soluţia a fost un mic ghid plin de informaţii utile pentru călători, inclusiv hărţi, procedura de schimbare a unei anvelope, unde pot să facă plinul de benzină, dar şi o listă cu locuri unde să mănânce sau să se cazeze peste noapte. De la un ghid pornit din dorinţa de a-i face pe oameni să călătorească mai mult cu maşina, ghidul Michelin a devenit astăzi un reper al industriei ospitalităţii.

     

    Cine sunt cele 12 hoteluri recomandate de ghidul Michelin al ospitalităţii?

    Moxy Bucharest Old Town

    ► Deschis în 2020 de către grupul lituanian Apex Alliance, Moxy Bucharest se adresează, în special, călătorilor tineri, centrat pe mileniali. Hotelul dispune de 119 camere, amenajat cu elemente de design minimalist.

    Ecletico Villa

    ► Cu o capacitate de 18 camere decorate în stil eclectic, unde sunt combinate elemente ale ahitecturii originale a clădirii şi elemente moderne din designul de interior, Ecletico a fost deschis în 2024 în urma unei investiţii de 4 mil. euro făcute de Marian Alecu, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori români.

    Rosetti Hotel

    ► Situat în Piaţa Rosetti din Bucureşti, unitate este un aparthotel deschis într-o vilă construită în 1903 şi restaurată. În pofida moştenirii arhitecturale a clădirii, camerele sunt decorate în stil minimalism scandinav.

    Epoque Hotel Relais & Châteaux

    ► Epoque Hotel, care are o capacitate de 45 de camere, a fost deschis în 2010 după o investiţie de 8 milioane de euro. Epoque găzduieşte şi un restaurant de gastronomie franceză, un spa cu facilităţi de recreere şi un centru de evenimente premium. În 2019, a fost afiliat la Relais & Châteaux, una dintre cele mai cunoscute asociaţii de ospitalitate din lume, care reuneşte hoteluri şi restaurante de lux din toate colţurile lumii.

    The Marmorosch Bucharest Autograph Collection

    ► După o investiţie de 42 mil. euro, grupul lituanian Apex Alliance Hotel Management a deschis hotelul Marmorosch Bucharest în 2021. Hotelul are un total de 217 camere cu tavane înalte şi ferestre mari şi un restaurant Blank şi Blank Bar & Lounge, cu o capacitate cumulată de aproape 200 de oaspeţi. Denumirea acestora a fost inspirată de persoana lui Mauriciu Blank, unul dintre fondatorii Băncii Marmorosch – Blank şi principalul arhitect al succesului său la acea vreme.

    InterContinenal Athenee Palace

    ► După ample renovări, care au presupus reamenajarea întregului hotel, în urma unor investiţii de 40 de milioane de euro, hotelul Athenee Palace a atras brandul InterContinental, după ce contractul cu Hilton a luat sfârşit la finalul anului 2022. În ianuarie 2023, InterContinental a revenit pe piaţa locală pe clădirea istorică, construită în 1914.

    Radisson Blu Hotel Bucharest

    ► Hotel Radisson Blu, situat pe Calea Victoriei din Bucureşti, una dintre cele mai importante artere ale Capitalei şi un hot spot al turismului în această perioadă, trece printr-o serie de renovări, în valoare de circa 24 de milioane de euro, care presupun transformarea lobby-ului şi a zonei exterioare a hotelului, modernizarea facilităţilor de cazare, deschiderea unui beach club şi renovarea spaţiilor de evenimente.

    JW Marriott Bucharest Grand Hotel

    ► Hotelul de cinci stele JW Marriott din Bucureşti, controlat de grupul austriac Strabag, numără 402 camere şi se află în apropierea Palatului Parlamentului. Hotelul mai dispune de 12 săli de conferinţe, cu o suprafaţă totală de aproximativ 2.000 mp, şi şase restaurante şi lounge-uri.

    Atra Doftana

    ► Atra Doftana, resort-ul din Valea Doftanei, a fost deschis în 2011 după o investiţie de peste 1 milion euro realizată de patru antreprenori locali. Hotelul boutique are o capacitate de cazare de 10 camere şi un restaurant cu 80 de locuri la interior şi alte 75 pe terasă. Recent, complexul a anunţat o investiţie de 35 mil. lei prin care hotelul va mai adăuga încă 20 de camere.

    Corinthia Grand Hotel du Boulevard

    ► Corinthia este unul dintre cele mai noi hoteluri ale Bucureştiului, fiind primul hotel sub acest brand de pe piaţa locală. Hotelul este o clădire simbol a Bucureştiului. Corinthia numără 30 de suite, dar şi un restaurant, o cafenea, un ballroom, un centru sta şi o sală de fitness. Restaurantul hotelului va fi operat sub brandul SASS’ Restaurant & Lounge.

    Singurei Manor Equestrian Retreat

    ► Singureni Manor se întinde pe o suprafaţă de 700 de hectare şi are două unităţi de cazare, Paul’s Lodge, cu 13 camere, şi pensiunea Paul’s Horses, cu 19 camere. Pe domeniul Singureni se află şi un centru ecvestru, dar şi piscină semiolimpică, jacuzzi, saune, o sală de evenimente şi altele.

    Bethlen Estates Transylvania

    ► Bethlen Estates Transylvania se află în satul Criş, judeţul Mureş şi este format din trei unităţi de cazare, Casa Depner, cu două dormitoare, Casa Îngrijitorului, cu patru camere, şi Hambarul din Colţ, cu patru camere care pot fi rezervate individual. Stilul în care sunt amenajate camerele aduc un omagiu istoriei locului, însă cu o notă contemporană.

     

  • Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC): Măsurile luate de guvern riscă să ducă România în recesiune

    Măsurile luate de guvern afectează toate sectoarele economiei şi în special cel al construcţiilor, un sector-cheie, care reprezintă circa 8% din PIB. Patronatele din construcţii spun că măsurile Guvernului Bolojan riscă să ducă România în recesiune.

    „Din pricina măsurilor care se întrevăd există un risc potenţial pentru România de a intra în recesiune. În momentul de faţă, segmentul construcţiilor reprezintă cam 8% din PIB, în condiţiile în care creşterea economică în România este undeva în jur de 1%. Scăderea segmentului de construcţii cu două-trei procente însemnă recesiune”, a spus Călin Bichir, vicepreşedinte al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), în timpul unei conferinţe de presă.

    Companiile de construcţii, mai ales IMM-urile, se confruntă cu probleme majore ca urmare a măsurilor luate de guvern.

    Cele mai mari provocări sunt blocarea lucrărilor prin suspendarea finanţărilor, imposibilitatea facturării la termen din cauza birocraţiei, blocaje financiare ce duc spre insolvenţă, costuri mai mari cu forţa de muncă după eliminarea facilităţilor fiscale şi lipsa de sprijin din partea băncilor.

    „Companiile autohtone mici şi medii, în acest context, sunt lovite extrem de rău. Aceste companii ajung în pragul falimentului şi nu au nicio perspectivă pe termen mediu şi lung.  Aceasta este, dincolo de o criză financiară, şi o criză administrativ-economică şi socială”, a subliniat Cristian Erbaşu, preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii.

    Toate acestea cresc riscul de concedieri şi duc la migrarea muncitorilor în străinătate şi pierderea pieţei de către firmele româneşti în favoarea celor internaţionale.

    Pentru a evita scenariul recesiunii, mai spune Bichir, autorităţile trebuie să colaboreze cu mediul de afaceri şi să găsească soluţii rapide, cum ar fi „credite garantate de stau” sau „atragerea de noi fonduri europene pentru continuarea proiectelor”.

    „Suntem aici să tragem un semnal de alarmă şi să căutăm soluţii pentru a evita o asemenea situaţie neplăcută pentru România. (…) În cazul în care ar urma o perioadă de recesiune trebuie să încercăm să fie la un nivel cât mai scăzut, astfel încât să nu se ajungă la mari concedieri în domeniul construcţiilor”, a mai adăugat el.

    Într–o scrisoare transmisă premierului Ilie Bolojan, FPSC vine cu câteva propuneri pentru remedierea situaţiei critice din sectorul construcţiilor. Printre acestea se numără asigurarea finanţării lucrărilor deja executate şi nefacturate, precum şi crearea unui plafon de garantare şi un acces la creditare mai simplu, cu o dobândă plafonată la maximum 2%/an.