BusinessMagazin

Tag: restaurant

  • Cât costă deschiderea unui restaurant McDonald’s în România. E mai mult decât v-aţi fi aşteptat!

    Lider al pieţei de restaurante cu servire rapidă, restaurantul din Bacău va fi al 69-lea restaurant deschis în România de către companie. Restaurantul se află în centrul comercial Arena Mall din Bacău, iar în cadrul acestuia vor lucra 40 de angajaţi.

    “De peste 19 ani suntem parte din comunitatea din Bacău şi ne bucurăm că azi inaugurăm cel de-al doilea restaurant din oraş – pentru noi este o dovadă că suntem un partener de încredere pentru toţi cei care ne trec pragul zi de zi. Azi am ajuns la o reţea de 69 de restaurante, aceasta fiind prima deschidere din an. Avem 22 de proiecte de dezvoltare şi investiţii care urmează să fie implementate până la finalul anului. Sunt proiecte ambiţioase, în care avem încredere şi, de aceea, sperăm ca cei 200.000 de clienţi care ne vizitează zilnic să ne rămână alături şi să ne susţină ca şi până acum”, a declarat Daniel Boaje, director general Premier Restaurants România

    Începând cu anul 2016, McDonald’s este parte a companiei Premier Capital, partenerul pentru dezvoltare a restaurantelor McDonald’s din Estonia, Grecia, Letonia, Lituania şi Malta, potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii companiei. Premier Capital plc operează 134 de restaurante în locatii importante, mai mult de jumătate dintre ele având McDrive şi numeroase cafenele McCafé. În România, McDonald’s este lider al pieţei restaurantelor, cu 69 de restaurante în 21 de oraşe. Până în prezent, compania a investit peste 800 de milioane de lei în România, are 5.000 de angajaţi şi primeşte zilnic peste 200.000 clienţi.

  • Ei sunt responsabili de amenajarea celui mai înalt restaurant din România – VIDEO

    Locul în care ne aflăm este Nor Sky Casual Restaurant, proiectul cel mai recent finalizat de arhitecţii Sebastian Mîndroiu (30 de ani) şi Radu Călin (29 de ani); am fost introduşi în povestea conceptului de amenajare chiar de ei: ”Am ales o linie de design simplă, care să evidenţieze priveliştea. Acesta este atuul spaţiului, de care nu aveam cum să fugim. Am vrut un spaţiu prietenos, dar nu foarte încărcat şi care să pună în valoare practic tot ce se vede dincolo de geam“, explică Sebastian Mîndroiu una dintre ideile principale care au stat la baza conceptului de aici. Cea de a doua idee pe care s-au bazat se leagă de restaurantele retro americane (diners), cu care ne-am obişnuit din filme. 

    Cei doi arhitecţi activează încă din 2013 pe nişa amenajărilor pentru clienţii companii, când au decis să îşi înfiinţeze propria firmă. |n prezent, PickTwo, studioul lor de design, a ajuns la venituri anuale de peste 100.000 de euro şi la proiecte mai ales pe nişa restaurantelor; în Capitală, de pildă, sunt responsabili de felul în care arată spaţii ca Stadio, Social 1, Skin Studio, Summer, Venchi etc. Au avut însă proiecte şi în Cluj-Napoca, Craiova şi Timişoara.

    |ncă de la început, cei doi arhitecţi-antreprenori şi-au propus să se axeze pe spaţiile publice, mai ales pe zona designului de interior pentru restaurante; în viitor însă îşi doresc să se extindă şi în sfera amenajărilor de magazine. Ideea dezvoltării businessului a pornit de la prietenia dintre cei doi tineri; se cunoşteau din facultate (au studiat amândoi la secţia de Arhitectură de Interior a Universităţii Ion Mincu), iar ulterior s-au angajat în cadrul aceluiaşi birou de arhitectură. La un moment dat, Radu Călin a primit o ofertă de amenajare a unui spaţiu şi l-a cooptat şi pe Sebastian Mîndroiu în proiect. ”Am văzut cum funcţionează lucrurile, ne-am înţeles şi ne-am decis pur şi simplu: am fost mulţumiţi de rezultate, ştiam domeniul destul de bine şi gândeam asemănător, astfel că am decis să facem firma, în 2013.“

    De la început, şi-au dorit să se axeze pe clienţii companii. ”Ni s-a părut oportun să lucrăm cu brandurile, pentru că ele se reinventează la câţiva ani; consumatorul are nevoie întotdeauna de ceva nou. |n schimb, zona amenajărilor de locuinţe ni s-a părut destul de limitată; am vrut să aducem astfel un aport de creativitate mai mare altor afaceri“, explică Radu Călin modul în care au hotărât să se concentreze pe nişa designului pentru restaurant. Radu Călin spune că şi-a identificat vocaţia încă din copilărie: când era elev în clasa a IV-a, iar părinţii săi se mutau, a descoperit câteva reviste de design interior care l-au determinat să se hotărască precoce că va urma arhitectura.

    Pentru Sebastian Mîndroiu, descoperirea a venit mai târziu, în contextul în care voia să aleagă un domeniu care să îi placă, şi nu unul oportun la acel moment sau către care l-ar fi canalizat mediul. ”Prin clasa a XI-a, am făcut alegerea prin eliminare. Mi-am dat seama că nu vreau să urmez o carieră în zona economică spre care se orientau colegii mei în perioada respectivă şi cred că singurul lucru pe care îmi plăcea să îl fac în liceu era să desenez sau să schiţez, astfel că mi s-a părut interesant să fac arhitectură.“ Radu Călin spune că adaptarea de la lucrurile teoretice, învăţate în şcoală, la munca practică dintr-o companie de profil nu a fost uşoară: ”Este o treaptă destul de înaltă, cred că timpul şi-a spus cuvântul. Şi la facultate există presiunea timpului, dar nu atât de mare, acolo am simţit cu adevărat ce înseamnă să fii responsabil, să ai un deadline“.

    A urmat experienţa lucrului practic, când s-au angajat într-o firmă de profil, la distanţă de aproximativ un an unul de celălalt. Pentru Radu Călin, primul proiect din postura de angajat a fost al unor litere volumetrice din clubul Fratelli; următorul, mai mare, un wine bar. Primele proiecte pentru Sebastian Mîndroiu s-au legat de nişa cafenelelor. ”Am descoperit partea practică a lucrurilor şi în momentul în care vezi cum se implementează acestea exact, înveţi mult mai repede decât teoretic, văzând nişte îmbinări sau detalii de mobilier, de pildă.“ Proiectul său de licenţă însă se leagă chiar de cel mai recent finalizat proiect al său, Nor Sky Casual Restaurant. Şi-a dorit să amenajeze un spaţiu din cadrul Skytower, cea mai înaltă clădire din Bucureşti (cu o înălţime de 136 de metri).

    Primul pas după decizia lansării propriului business a fost alegerea numelui, care avea să traseze şi principiile după care se vor ghida în conducerea firmei. S-au gândit cum ar putea să rezolve o parte din problemele pe care le întâmpină  în munca de la birou şi, din experienţa pe care o aveau, una dintre acestea era că unii clienţi îşi doreau să facă totul şi foarte repede, cât se poate de ieftin şi, dacă se putea, la final să iasă perfect. Au făcut o cercetare asupra acestui aspect şi au înţeles că există un principiu care se aplică în mai multe domenii, dar şi în al lor: ”Triunghiul managementului de proiect spune că dacă ai trei atribute – ieftin, repede şi bine -, dacă trebuie să alegi două din trei, rezultatul va fi cu siguranţă opusul celui de al treilea, de unde şi denumirea studioului, PickTwo (alege două – n.red.)“, explică Sebastian Mîndroiu.

    Cei doi tineri au încercat astfel să aducă o viziune pragmatică asupra domeniului în care activează. ”Putem să facem ceva ieftin şi repede, dar cu siguranţă nu va fi ceva spectaculos sau putem să facem ceva bine şi destul de scump, dar va dura mai mult timp. Orice combinaţie a celor două duce la opusul celui de al treilea. Cam asta a fost gândirea pe care ne-am bazat atunci când am făcut brandul.“ Ce aleg clienţii din România? Alegerea este versatilă, potrivit lui Mîndroiu, şi depinde de specificul brandului şi de clienţii lor ţintă: ”Dacă vrei un restaurant fine dining sau ceva poziţionat mai sus de media pieţei, este normal să acorzi mai mult timp şi să investeşti mai mult astfel încât să ai un rezultat spectaculos, iar acestea nu vor fi ieftine niciodată. Pe de altă parte, dacă vrei să faci ceva pentru mase şi să deschizi mai repede locul respectiv fiindcă vine vara şi ai o terasă care vrea să producă, spre exemplu, va fi ieftin şi repede, dar cu siguranţă nu va fi un rezultat spectaculos.“

    Primul proiect amplu al PickTwo a fost amenajarea restaurantului Stadio din centrul Capitalei, care a venit în urma unor recomandări de la prieteni. Ulterior, numărul proiectelor a evoluat de la 10 anual la 20-25, tot în baza recomandărilor primite; dintre acestea, 4-5 sunt proiecte de anvergură mare. Dacă înfiinţarea unei afaceri în domeniu nu presupune mari cheltuieli, valoarea investiţiei ca timp a celor doi arhitecţi a cântărit cel mai mult: ”|n principiu, ai nevoie de un birou şi de un computer unde să poţi să lucrezi, dar nu ai nevoie de alte elemente sau alte detalii, de pildă utilaje. |n schimb, cred că ne-am dedicat ultimii patru ani acestui business, nu ştiu dacă pot să cuantific ce înseamnă asta în bani. Cu siguranţă timpul pe care l-am investit a fost foarte mult; ulterior ne-am dat seama că e foarte important să investeşti în resursa umană“.

  • (P) De la antreprenoriat independent la francize profitabile: Cum a evoluat Star Kebab în mai puţin de 1 an de la deschiderea primului restaurant în România

    Compania a deschis primul restaurant din România, în Bucureşti, în vara anului 2016 şi în mai puţin de 1 an de când a prezentat bucureştenilor viziunea sa despre restaurantele de tip fast-food, a anunţat deja lansarea celei de-a doua unităţi, în Cotroceni. Iar planurile de extindere ale Star Kebab nu se opresc aici.

    Concepte noi şi dezvoltare accelerată în următorii ani

    Deschiderea celei de-a doua locaţii proprii lângă AFI Palace are la bază cererea tot mai mare pentru produsele Star Kebab şi mai ales pentru serviciul de livrare la domiciliu. Noul restaurant are 220 de metri pătraţi, design inovator, ambianţă modernă şi va putea procesa un număr mai mare de comenzi.

    Pe lângă noul restaurant pe care Star Kebab îl va lansa la începutul lunii august 2017, reţeaua lucrează şi la noul concept integrat, dedicat pieţei de cafenele. STAR’s Coffee Bar vrea să atace piaţa locală cu o mare varietate de cafele şi produse din cafea, pe care le va pune la dispoziţie într-o locaţie amenajată în stilul industrial-modern preferat de oaspeţii cărora li se adresează.

    „Continuăm extinderea Star Kebab aşa cum am avut în vedere încă de la deschiderea primului local în Chişinău. Star Kebab a luat amploare şi estimăm că în următorii cinci ani vom fi prezenţi în 10 ţări cu circa 200 de restaurante, deschise preponderent în sistem de franciză. Ne bazăm pe aceeaşi strategie de marketing curajoasă pe care am aplicat-o până acum şi pe inovarea constantă în domeniu”, menţionează Ştefan Chiricuţă, directorul executiv al reţelei Star Kebab.

    3 motive să alegi o franciză  Star Kebab

    Reţeaua îşi îndreaptă atenţia şi către alte oraşe mari ale României unde îşi propune să colaboreze cu antreprenori interesaţi să deschidă una sau mai multe locaţii în franciză. Locaţiile în sistem franchising deţinute momentan s-au dovedit a fi foarte rentabile, astfel încât pachetul de franciză Star Kebab este tot mai solicitat, iar avantajele sunt demne de luat în considerare:

    • investiţie minimă cu recuperarea rapidă a banilor
    • instruire, suport şi asistenţă, inclusiv juridică şi financiară, pe întreaga durată a contractului
    • parteneriat pe 10 ani

    Beneficii unice pentru clienţi

    Conceptul Star Kebab se diferenţiază în principal prin strategia unică de fidelizare Dream Card care oferă oaspeţilor preţuri speciale la bucatele din meniu, programul „7+1 GRATIS” care garantează clienţilor un produs gratuit la fiecare 7 produse acumulate, plus oferte speciale şi cadouri cu ocazia sărbătorilor.

    Star Kebab i-a cucerit pe clienţii români şi prin procesul deschis de preparare a produselor, în faţa oaspeţilor, care se pot implica direct în alegerea combinaţiilor preferate de ingrediente. Serviciile centrate pe consumator includ şi livrarea promptă la domiciliu care va putea fi posibilă într-o zonă mai extinsă odată cu lansarea noii locaţii Star Kebab din Cotroceni. De asemenea, se va pune accentul şi pe diversificarea constantă a meniului şi adaptarea lui la piaţa locală, fără renunţarea la standardele de calitate cu care i-au obişnuit deja pe bucureşteni.

  • Staţiunea din România de care nu ai auzit, dar care devine un Saint Tropez al Europei. Este una dintre cele mai frumoase plaje din LUME şi este inundată de turişti din toate colţurile lumii, deşi puţini români ştiu de ea

    Complexul turistic aşteaptă aprobările pentru demararea unui proces de renovare care ar dubla capacitatea de cazare a ansamblului şi numărul de restaurante disponibile.

    „Va fi un proiect pe termen lung, de mai mult de doi ani, iar Gura Portiţei va fi închis pentru renovare. E mai complicat aici cu autorizaţiile, pentru că suntem în zona Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD).

    Staţiunea din România de care nu ai auzit, dar care devine un Saint Tropez al Europei. Este una dintre cele mai frumoase plaje din LUME şi este inundată de turişti din toate colţurile lumii, deşi puţini români ştiu de ea

     

  • De la 1 mil. de lei la 1 mil. de euro în doar 2 ani. Doi fraţi din Bucureşti au transformat experienţa de pe vasele de croazieră într-o afacere de succes

    Anul trecut, compania Ivan Delivery SRL, firma care administreaza restaurantul Ivan’s Grill, a avut o cifră de afaceri de pete 4,6 mil de lei (1 milion de euro), potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    „Ce aplic din ce am învăţat pe vasele de croazieră este că stau foarte mult de vorbă cu clienţii, încerc să le fiu prieten, să ţin cont de părerile lor culinare şi să încerc să nu îi las să plece niciodată nefericiţi. În plus, fiind şi aici un volum de muncă mare, atunci când apar mici incidente, trebuie să fiu aici, la fel ca pe vapor“, explică Tudor Ivan, managerul restaurantului Ivan’s Grill, câteva din lecţiile de business învăţate în perioada în care era angajat pe vase de croazieră. 

    Tudor Ivan şi fratele său, George Ivan, au pus bazele restaurantului Ivan’s Grill în 2011, în zona Arenei Naţionale din Bucureşti. Anterior, cei doi şi soţiile lor au lucrat împreună pe vase de croazieră.„Am văzut locuri pe care nu aş fi putut să le văd altfel, dar era ca şi cum ai lucra în sufragerie şi ai dormi în dormitor. Lucram opt luni, fără zile libere, cam 14 ore zilnic, iar atunci când aveam norocul să am o zi liberă, acest lucru însemna de fapt că am permisiunea să nu lucrez în timpul mesei de prânz“, îşi aminteşte el. Ivan povesteşte despre respectarea unor reguli similare cu cele din armată: „Fiecare angajat avea un safety role, un rol de salvare şi trebuia să ştie ce să facă în cazul unor incidente“.

    Pentru acest lucru, pe lângă munca zilnică, echipajul participa săptămânal la exerciţii de simulare a unor accidente. Au existat însă şi incidente reale de care îşi aminteşte. „Într-o noapte, la două noaptea, au pornit sirenele de alarmă ce anunţau foc, un depozit de lenjerie se aprinsese, căpitanul a dat alarmă generală, toţi pasagerii au fost treziţi şi duşi în zona de eliberare a vaporului“, descrie el unul dintre cele mai tensionate episoade din activitatea pe vas. Ivan a prins cinci contracte pe compania europeană şi pe Princess Cruises, totalizând aproape cinci ani de muncă pe vasele de croazieră, reuşind să promoveze în funcţia de ospătar încă de la primul contract. A văzut toată Europa de Nord, Marea Baltică, Marea Nordului, Mediterana, Africa, Marea Caraibelor, Alaska, Hawaii şi o parte din America Centrală.

    După ce s-a întors în ţară, în 2006, Tudor Ivan şi-a spus că nu vrea să mai aibă de-a face cu restaurantele şi şi-a deschis o afacere de reparaţii de telefoane mobile. A renunţat însă la aceasta şi, împreună cu fratele său, George, şi cu soţiile lor, au revenit la a face ceea ce ştiau mai bine şi au deschis un restaurnat de cartier, în 2011. Anterior, investiseră banii în imobiliare şi, la momentul deschiderii restaurantului, în 2011, au hotărât să le vândă, în scopul obţinerii banilor pentru investiţia iniţială de peste 100.000 de euro. Au înregistrat de atunci creşteri anuale ale veniturilor de 20-30%.

    „Am pornit de la şase angajaţi şi am ajuns la 30 cu care lucrăm în continuare cot la cot, eu pe partea de servire şi fratele meu în bucătărie, atunci când este nevoie“, spune Tudor Ivan. Restaurantul cu 150 de locuri din apropiere de Arena Naţională are la bază principii de management învăţate de cei doi pe vas

  • De la 1 mil. de lei la 1 mil. de euro în doar 2 ani. Doi fraţi din Bucureşti au transformat experienţa de pe vasele de croazieră într-o afacere de succes

    Business Magazin a stat de vorbă cu Ivan Tudor în 2015, la patru ani după ce deschisese restaurantul său din Bucureşti. Atunci firma avea o cifră de afaceri de 1,3 milioane de lei pentru anul 2014. Anul trecut, compania Ivan Delivery SRL, firma care administreaza restaurantul Ivan’s Grill, a avut o cifră de afaceri de pete 4,6 mil de lei (1 milion de euro), potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    „Ce aplic din ce am învăţat pe vasele de croazieră este că stau foarte mult de vorbă cu clienţii, încerc să le fiu prieten, să ţin cont de părerile lor culinare şi să încerc să nu îi las să plece niciodată nefericiţi. În plus, fiind şi aici un volum de muncă mare, atunci când apar mici incidente, trebuie să fiu aici, la fel ca pe vapor“, explică Tudor Ivan, managerul restaurantului Ivan’s Grill, câteva din lecţiile de business învăţate în perioada în care era angajat pe vase de croazieră. 

    Tudor Ivan şi fratele său, George Ivan, au pus bazele restaurantului Ivan’s Grill în 2011, în zona Arenei Naţionale din Bucureşti. Anterior, cei doi şi soţiile lor au lucrat împreună pe vase de croazieră.„Am văzut locuri pe care nu aş fi putut să le văd altfel, dar era ca şi cum ai lucra în sufragerie şi ai dormi în dormitor. Lucram opt luni, fără zile libere, cam 14 ore zilnic, iar atunci când aveam norocul să am o zi liberă, acest lucru însemna de fapt că am permisiunea să nu lucrez în timpul mesei de prânz“, îşi aminteşte el. Ivan povesteşte despre respectarea unor reguli similare cu cele din armată: „Fiecare angajat avea un safety role, un rol de salvare şi trebuia să ştie ce să facă în cazul unor incidente“.

    Pentru acest lucru, pe lângă munca zilnică, echipajul participa săptămânal la exerciţii de simulare a unor accidente. Au existat însă şi incidente reale de care îşi aminteşte. „Într-o noapte, la două noaptea, au pornit sirenele de alarmă ce anunţau foc, un depozit de lenjerie se aprinsese, căpitanul a dat alarmă generală, toţi pasagerii au fost treziţi şi duşi în zona de eliberare a vaporului“, descrie el unul dintre cele mai tensionate episoade din activitatea pe vas. Ivan a prins cinci contracte pe compania europeană şi pe Princess Cruises, totalizând aproape cinci ani de muncă pe vasele de croazieră, reuşind să promoveze în funcţia de ospătar încă de la primul contract. A văzut toată Europa de Nord, Marea Baltică, Marea Nordului, Mediterana, Africa, Marea Caraibelor, Alaska, Hawaii şi o parte din America Centrală.

    După ce s-a întors în ţară, în 2006, Tudor Ivan şi-a spus că nu vrea să mai aibă de-a face cu restaurantele şi şi-a deschis o afacere de reparaţii de telefoane mobile. A renunţat însă la aceasta şi, împreună cu fratele său, George, şi cu soţiile lor, au revenit la a face ceea ce ştiau mai bine şi au deschis un restaurnat de cartier, în 2011. Anterior, investiseră banii în imobiliare şi, la momentul deschiderii restaurantului, în 2011, au hotărât să le vândă, în scopul obţinerii banilor pentru investiţia iniţială de peste 100.000 de euro. Au înregistrat de atunci creşteri anuale ale veniturilor de 20-30%.

    „Am pornit de la şase angajaţi şi am ajuns la 30 cu care lucrăm în continuare cot la cot, eu pe partea de servire şi fratele meu în bucătărie, atunci când este nevoie“, spune Tudor Ivan. Restaurantul cu 150 de locuri din apropiere de Arena Naţională are la bază principii de management învăţate de cei doi pe vas

  • Staţiunea din România de care nu ai auzit, dar care devine noul Saint Tropez al Europei. Este una dintre cele mai frumoase plaje din LUME şi este inundată de turişti din toate colţurile lumii, deşi puţini români ştiu de ea

    Complexul turistic Gura Portiţei din Delta Dunării aşteaptă aprobările pentru demararea unui proces de renovare care ar dubla capacitatea de cazare a ansamblului şi numărul de restaurante disponibile.

    „Va fi un proiect pe termen lung, de mai mult de doi ani, iar Gura Portiţei va fi închis pentru renovare. E mai complicat aici cu autorizaţiile, pentru că suntem în zona Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD). Vor fi două restaurante, vor fi dublate sau chiar triplate locurile de cazare, va fi disponibil un turn de observare, unde turiştii vor putea urca să admire Delta şi împrejurimile, un centru spa, o piscină acoperită, o sală de fitness, o sală de conferinţe“, spune Dragoş Valentin Dincă, managerul restaurantului care există acum în complexul Gura Portiţei.

    Vedeţi AICI galerie foto cu plaja din Gura Portiţei! 

    Restaurantul are în prezent patru terase, iar capacitatea totală, la interior şi la exterior, este de 250 de locuri. „După renovarea resortului turistic, va fi păstrat stilul de acum, cu amenajări incluzând materiale precum stuful. Vrem să facem din Gura Portiţei un Saint Tropez al României“, spune Dragoş Valentin Dincă.

    Complexul Gura Portiţei, o porţiune de pământ între mare şi Delta Dunării, a fost deschis pentru turişti în anul 2000, iar anterior acolo a funcţionat o cherhana. Potrivit managerului restaurantului, cea mai bună perioadă pentru businessul său, adică strict restaurantul şi terasele (inaugurate în 2015), este în intervalul iulie-august, în cele mai bune zile având în total peste o mie de clienţi. În restaurant, forţa de muncă este sezonieră, însă media anuală a angajaţilor este de 40-45 de salariaţi, incluzând bucătari, ospătari, barmani.

    Din punctul de vedere al vânzărilor, cel mai bun an pentru restaurant a fost 2016, iar ca grad de ocupare a facilităţii de cazare, în top a fost 2015. În ultimii ani, aproximativ jumătate din turiştii veniţi la Gura Portiţei au fost străini.

    „Cazarea are o capacitate totală de aproximativ 280 de locuri, însemnând căsuţe pe plajă, bungalouri şi camere în vile. Până acum, în cea mai mare parte a sezonului, a fost închiriat în proporţie de peste 90%.“

    În prezent, camerele de la Gura Portiţei sunt clasificate la două, la trei şi la patru stele.

    Zona Gura Portiţei a devenit atractivă pentru turişti începând cu anul 2002, iar în intervalul 2008-2011 a cunoscut un boom din punctul de vedere al vizitatorilor.

    Potrivit informaţiilor de pe site-ul ansamblului Gura Portiţei, o noapte de cazare într-o cameră lux poate costa între 37 de euro, pentru un sejur de cinci nopţi în extrasezon, şi 106 euro pentru un sejur de patru nopţi în timpul sezonului, care începe la 1 mai.

    Site-ul complexului turistic Gura Portiţei, este administrat de compania Piscicola Tour, controlată de Gheorghe Negrea (65 de ani) şi Alexandru Bittner (60 de ani), un apropiat al lui Adrian Năstase. Piscicola Tour a avut în 2015, ultimul an pentru care a publicat date la Ministerul de Finanţe, pierderi de peste 1,3 milioane de lei. Informaţiile din presă arată că cei doi acţionari ai Piscicola Tour au mai multe afaceri în zona Deltei Dunării.

     

  • Au pornit un restaurant pentru că nimeni nu mai servea micul dejun după ora 11. În 9 luni au vânzări de aprope 100.000 de euro

    „La început a fost o glumă între prieteni, eram revoltaţi că nu aveam unde să mâncăm micul dejun, că peste tot se serveşte numai până la ora 11. Am zis în glumă că îmi deschid omletărie, după care toţi prietenii au fost încântaţi de idee. Am vorbit cu asociatul meu şi am pornit afacerea“, a spus pentru ZF Alexandra Lazea, fondatoarea Neaţa Omelette Bistro. Anul acesta, restaurantul din Timişoara şi-a schimbat şi locaţia, în urma cererii şi a numărului mare de clienţi, şi a trecut de la un spaţiu de 23 de locuri la o locaţie de 60 de locuri. Restaurantul are 12 angajaţi în prezent.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

     

  • Au pornit un restaurant pentru că nimeni nu mai servea micul dejun după ora 11. În 9 luni au vânzări de aprope 100,000 de euro

    „La început a fost o glumă între prieteni, eram revoltaţi că nu aveam unde să mâncăm micul dejun, că peste tot se serveşte numai până la ora 11. Am zis în glumă că îmi deschid omletărie, după care toţi prietenii au fost încântaţi de idee. Am vorbit cu asociatul meu şi am pornit afacerea“, a spus pentru ZF Alexandra Lazea, fondatoarea Neaţa Omelette Bistro. Anul acesta, restaurantul din Timişoara şi-a schimbat şi locaţia, în urma cererii şi a numărului mare de clienţi, şi a trecut de la un spaţiu de 23 de locuri la o locaţie de 60 de locuri. Restaurantul are 12 angajaţi în prezent.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

     

  • Cele mai scumpe oraşe din lume pentru a lua cina la restaurant. Unde eşti nevoit să laşi peste 70 de dolari la o masă

     
    Acesta este un raport recent al Deutsche Bank, care a analizat costul vieţii şi compară preţurile între cele mai mari oraşe din întreaga lume. Cel mai scump oraş din lume, în această privinţă, a fost desemnat oraşul Zurich din Elveţia unde pe o cină la restaurant trebuie să cheltuieşti în jur de 73 de dolari.