La sosirea în staţiunea de schi Krasnaia Poliana de lângă Soci, un oraş din sudul Rusiei care va găzdui Jocurile Olimpice de Iarnă din 2014, Il Cavaliere a fost primit de către Putin şi preşedintele în exerciţiu Dmitri Medvedev. Cei trei, care se pare că au sosit în staţiune miercuri seara, s-au aşezat la o masă de restaurant plină cu mâncare, după ce Putin şi Berlusconi s-au îmbrăţişat, potrivit unor imagini difuzate de televiziunea rusă de stat, citate de Mediafax. “Silvio Berlusconi se află în Rusia într-o vizită privată”, a precizat reportajul televizat.
Candidatul comunist Ghennadi Ziuganov ocupă locul al doilea cu 17,13 la sută din voturi, conform aceleiaşi surse. Locul al treilea revine pentru moment noului venit pe scena politică rusă, miliardarul Mihail Prohorov (6,97 la sută) aflat cu puţin înaintea populistului Vladimir Jirinovski (6,71 la sută). Participarea la vot a atins 64 la sută.
“Conform unui sondaj realizat pe 11 februarie, Vladimir Putin ar trebui să obţină 58,6 la sută din voturi”, a declarat Fiodorov. Urmează Ghenadi Ziuganov (Partidul Comunist) cu un scor de 14,8 la sută şi Vladimir Jirinovski (Partidul Liberal-Democrat) cu 9,4 la sută din voturi. Candidatul independent Mihail Prohorov ar obţine 8,7 la sută din voturi, iar Serghei Mironov (Rusia Justă) ar obţine doar 7,7 la sută din voturi. Conform VTsIOM, 67 la sută dintre persoanele chestionate consideră că premierul va câştiga alegerile din primul tur de scrutin, în timp ce 20 la sută se aşteaptă să fie organizat şi un al doilea tur.
“Proprietarul editurii Kommersant, Alişer Usmanov, a anunţat demiterea directorului general al Kommersant-Holding, Andrei Galiev, şi a redactorului-şef al săptămânalului Kommersant-Vlast, Maksim Kovalski”, relatează Gazeta.ru care face parte din acelaşi grup de presă. Usmanov, miliardar ruso-uzbek, a motivat această demitere prin “publicarea în ultimele numere ale săptămânalului a unor articole care încălcau etica jurnalistică”, conform Gazeta.ru.
Partidul Rusia Unită al lui Vladimir Putin obţine majoritatea absolută în Camera inferioară a Parlamentului (Duma) cu 238 de deputaţi din totalul de 450, potrivit datelor “repartizării preliminare mandatelor”, a anunţat luni Comisia Electorală, citată de agenţia de presă Mediafax. Alegerile legislative ruse, câştigate de partidul aflat la putere, Rusia Unită, au fost marcate de “încălcări frecvente” în cadrul numărării voturilor, în special introducerea în urnă a unor buletine suplimentare, potrivit unui comunicat difuzat luni de observatorii electorali ai OSCE.
Premierul rus Vladimir Putin a acuzat-o joi pe secretarul american de stat Hillary Clinton că a “dat semnalul de plecare” pentru contestarea rezultatelor alegerilor legislative şi a apreciat că opozanţii au acţionat “cu susţinerea” Washingtonului. Putin a mai declarat că în Rusia “nimeni nu vrea haos” către care ar duce, conform acestuia, “scenariul cunoscut” al protestelor opoziţiei faţă de rezultatele legislativelor, transmite Interfax, citată de sursa mai sus menţionată.
Partidul Comunist, clasat al doilea în alegerile legislative de duminică, va avea 92 de deputaţi, Rusia Dreaptă (centru-stânga) va avea 64 de locuri, iar Partidul Liberal-Democrat (naţionalist) 56, potrivit repartizării mandatelor la acest scrutin proporţional, a anunţat preşedintele Comisiei Electorale Centrale, Vladimir Ciurov. Majoritatea absolută în Dumă este de 226 de deputaţi din totalul de 450.
Potrivit sondajelor efectuate la ieşirea de la urne, partidul Rusia Unită a obţinut între 46 şi 48,5 la sută din voturi. Potrivit acestui sondaj, Rusia Unită pierde majoritatea absolută de care dispunea până în prezent în Duma (Camera inferiorară). Partidul Comunist rămâne a doua forţă politică din Rusia, cu 19,8 la sută din voturi.
Preşedintele Dmitri Medvedev a spus că încă speră într-o rezolvare diplomatică a situaţiei, însă a adăugat că Rusia va fi nevoită să ia contramăsuri militare, incluzând amplasarea de sisteme de rachete Iskander la Kaliningrad, dacă SUA continuă să construiască scutul în Polonia şi România fără garanţii legale scrise că acesta nu are ca scop o eventuală acţiune contra Rusiei.
Medvedev a precizat că Moscova s-ar putea retrage şi din noul acord START de control al armamentului şi din celelalte discuţii privind controlul înarmării. NATO a propus anterior ca scutul să fie operat de NATO în colaborare cu Rusia, însă discuţiile pe această temă s-au blocat.
Duminică a fost rândul premierului Vladimir Putin să lanseze un atac contra SUA şi a UE, de data aceasta pe motiv că acordă prea multă atenţie opozanţilor din Rusia ai Kremlinului şi că acordă politicienilor şi ONG-urilor din opoziţie sprijin financiar.
“Noi ştim că reprezentanţi ai anumitor ţări se întâlnesc cu opozanţii şi le dau bani, instrucţiuni şi le spun ce să facă pentru a influenţa campania electorală din ţara noastră”, a spus Putin. “E un efort irosit, e ca şi cum ai arunca bani în vânt”, a continuat premierul, sfătuindu-i pe occidentali ca mai bine să folosească banii “pentru a plăti datoria publică a ţărilor lor în loc să promoveze o politică externă atât de costisitoare şi de ineficientă”.
Exprimându-se în cadrul unei întâlniri la Kremlin cu veterani şi pensionari, Putin şi-a împărtăşit sentimentele trăite în momentul prăbuşirii, în urmă cu 20 de ani, a regimului comunist. “M-am dus să îmi repar o roată, când persoanele de acolo m-au întrebat: eşti pentru URSS sau pentru Rusia?”, a povestit Putin. Rusia, ca şi alte republici ale Uniunii Sovietice, contesta atunci puterea supremă a lui Gorbaciov. “Le-am spus: dar este vreo diferenţă? Se numeşte altfel, dar este tot Rusia, marea Rusie”, a declarat Putin. “Li s-au spus atâtea minciuni că oamenii nu mai înţelegeau ce se întâmplă (…), li s-a promis că mâine vor trăi ca la Paris sau Londra”, a adăugat Putin, care a calificat la un moment dat dispariţia URSS ca “cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului trecut”.
