BusinessMagazin

Tag: proiecte

  • Trecerea de la Start-Up Nation la programul Scale-Up Nation

    Florin Jianu spune că propunerea urmăreşte ca România să-şi îmbunătăţească gradul de absorbţie a fondurilor europene în exerciţiul financiar următor. El a iniţiat programul Start-Up Nation când a ocupat funcţia de ministru delegat pentru IMM-uri, mediul de afaceri şi turism, între martie şi decembrie 2014.

    De la aderarea din 1 ianuarie 2007 şi până în prezent, România a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 16,5 miliarde de euro şi a primit 48,6 miliarde de euro. În actualul exerciţiu financiar, 2014 – 2020, România a primit 11 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 25,6% din totalul alocat pentru piaţa locală, de 43 de miliarde de euro. Prin politica de coeziune, România a primit până în prezent 6,3 miliarde de euro, reprezentând 20,3% din totalul alocat pentru fondurile europene structurale şi de investiţii, faţă de o medie europeană de 22%. Dintre cele 19,5 miliarde de euro, pentru perioada 2007 – 2014, România a cheltuit 17,5 miliarde de euro, dintre care aproximativ 14 – 15 miliarde au fost direct pentru proiecte, restul fiind viraţi după realizarea proiectelor.

    Prezent la eveniment, Alexandru Petrescu, directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), a anunţat că, în curând, încă trei programe pentru antreprenori vor fi funcţionale, pe lângă Start-Up Nation, două dintre ele fiind în stadii incipiente.

    Sunt alte două programe la care asamblăm arhitectura primară. Le vom avea gata, ca fişe de produs, înainte de Crăciunul acestui an”, a precizat Alexandru Petrescu. Un prim program este pentru sectorul educaţional, respectiv pentru cei care doresc să construiască sau să amenajeze creşe, grădiniţe şi cluburi afterschool, precum şi alte facilităţi pentru creşterea nivelului de calitate a serviciilor din acest sector. „Un al doilea program este pentru firmele mici şi mijlocii care doresc să investească în construcţia de locuinţe de serviciu. Intenţia este ca aceasta să fie o soluţie în întâmpinarea unor probleme pe care toţi le ştim în ceea ce priveşte disponibilitatea redusă a forţei de muncă, creând astfel un grad de mobilitate a forţei de muncă mai mare şi, dincolo de un pachet salarial competitiv, să fie şi această ofertare de locuinţă de serviciu, astfel încât să poţi stimula apetitul unor persoane să plece dintr-o zonă geografică într-alta”, a detaliat Petrescu.

    Directorul general al Fondului a menţionat că aceste programe fac parte din procesul de transformare prin care trece instituţia. „Notorietatea instituţiei a fost legată mai mult de programe binecunoscute, cum ar fi Prima casă, care este unul dintre programele guvernamentale de succes, dar menirea principală şi scopul instituţional al Fondului este acela de a susţine IMM-urile. Aşa că centrul mandatului meu este refocusarea pe zona de IMM-uri, evident, în paralel, gestionând şi celelalte programe ce ţin de creditarea persoanelor fizice”, a explicat Alexandru Petrescu.
    În aceste condiţii, pentru IMM-uri, instituţia a identificat ca o necesitate imediată schimbarea portofoliului de produse de garantare. „Peste tot în Europa se trece de la adresabilitatea generalizată la adresabilitatea sectorială în ceea ce priveşte creditarea”, a mai spus Petrescu.
    Adresabilitatea sectorială se referă la susţinerea, ca strategie de ţară, a anumitor sectoare economice mai mult decât a altora. Directorul Fondului a dat exemplul Austriei, care îşi susţine prin programe specifice sectorul de turism.
    „Acum, la câteva luni de la această idee de transformare (n.red. – a FNGCIMM), putem spune că se află la un pas de materializare şi undeva în laboratorul nostru de creaţie, mă refer şi la colegii de la Ministerul de Finanţe şi la colegii de la Fondul Român de Contragarantare, Programul IMM Invest România, care a trecut, ca proiect de lege, prin Parlament şi suntem, de vreo câteva săptămâni, la punctul de a aproba normele metodologice de aplicare şi de «a-l avea pe raft», funcţional pentru antreprenori”, a subliniat Petrescu.
    Prin acest program, antreprenorii pot accesa o finanţare de 10 milioane de lei pentru investiţii, cu o scrisoare de garantare de 50%. „În ultimii 10 – 12 ani, creditarea pentru investiţii a scăzut de la 33% la 7%”, a motivat Petrescu orientarea către creditele pentru investiţii. „Putem, de asemenea, prin acest program, să încurajăm şi să garantăm creditarea pentru capital de lucru de până la 5 milioane de lei”, a adăugat Petrescu.
    De asemenea, prin acelaşi program, antreprenorii din turism pot accesa până la 1,25 de milioane de lei pentru a-şi dezvolta activităţi auxiliare în cadrul unităţilor turistice – centre de agreement, Spa şi „tot ce înseamnă facilităţi hoteliere care pot creşte media nopţilor de cazare într-o unitate hotelieră”, conform directorului general al FNGCIMM. „Să se treacă de la turismul de weekend şi să se meargă mai mult de două – trei nopţi.”
    Directorul Fondului a mai precizat că ştie de la colegii din Ministerul Mediului de Afaceri că se va lansa Start-Up Nation 2018 spre sfârşitul acestui an.
    FNGCIMM a emis scrisori de garanţie pentru 5.500 de credite, dintre cele 8.000 care au fost acceptate în Start-Up Nation 2017. Pe industrii, 42-43% dintre proiectele acceptate în Start-Up Nation 2017 sunt din producţie, în vreme ce 20% sunt din industriile creative, potrivit directorului Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri.
    „Zona de producţie are o bună reprezentare, ceea ce înseamnă că programul a avut beneficii, nu doar pentru cei care doreau şi simţeau şi aveau nevoie de acel ceva pentru a deschide o afacere, dar, în special, pe zona creării de valoare adăugată – şi vorbesc şi de standardul «Hai să nu mai exportăm roşii, ci suc de roşii». Este clar că, pe ciclul de producţie, Start-Up Nation şi-a găsit contribuţia în a aduce plusvaloare”, a punctat Petrescu.
    Creditele acordate prin programul Start-Up Nation 2017 au avut un nivel maxim de 200.000 de lei, pentru o perioadă maximă de 24 de luni şi fără garanţii suplimentare pentru proiectul propus. Aproximativ 8.000 de proiecte au primit acorduri de finanţare în cadrul programului Start-Up Nation, conform datelor prezentate de Ministerul pentru Mediul de Afaceri Comerţ şi Antreprenoriat.

  • Un consilier general PSD întăreşte bănuiala că Firea şi-a pierdut susţinerea: Comunicarea cu primarul general nu există. Nu mai votăm proiecte fără să fim consultaţi

    „La Consiliul General se întâmplă exclusiv ce vrea Primarul General. Niciunul dintre consilieri nu este consultat în legătură cu niciun fel de proiect, iar comunicarea între Primarul General şi consilierii generali PSD nu există. Nu are cum să mai continue o astfel de relaţie tensionată. Mai mulţi consilieri sunt nemulţumiţi, deocamdată nu au curaj să arate, însă vor ieşi şi vor arăta. Eu am fost cel care am considerat că nu mai este cazul să votăm toate proiectele doar aşa cum le vrea primarul general şi fără să fim consultaţi”, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, Marian Orlando Culea, liderul grupului consilierilor generali PSD.

    Acesta a spus că va fi publicată o scrisoare deschisă în acest sens.

    „Consilierii, cei care am luat atitudine şi care suntem cu partidul, am pregătit o scrisoarea deschisă, care va urma să apară vizavi de situaţia care există la nivelul PSD Bucureşti. Consilierii arată că nu mai sunt dispuşi să voteze proiectele fără să fie consultaţi, adică vor să voteze după propria conştiinţă şi ceea ce este bun pentru cetăţenii Bucureştiului şi în acord cu politica noastră”, a precizat Culea.

    Întrebat câţi consilieri generali PSD s-au raliat demersului, social-democratul a răspuns: „Până la momentul acesta suntem doi consilieri care am fost de la început, mai sunt în discuţii şi alţi consilieri. Nu aş putea să vă dau un număr să nu se interpreteze, şi aşa situaţia e tensionată şi oamenii sunt destul de reţinuţi”.

    Culea a indicat că s-a deschis în instanţă şi o acţiune de contestare a conducerii PSD Bucureşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată cel mai mare aquapark din România. Este şi cea mai mare investiţie publică de acest fel din ţară – GALERIE FOTO – VIDEO

    Deschis în 2016 cu o investiţie de 20 de milioane de euro, jumătate asiguraţi din fonduri europene, aquaparkul Nymphaea din Oradea reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte care au contribuit la dezvoltarea oraşului din nord-vestul ţării. 

    Este, totodată, şi cea mai mare investiţie publică de acest fel din România. Liviu Andrica, directorul general al Administraţiei Domeniului Public Oradea, în întreţinerea căreia se află aquaparkul Nymphaea, spune că această locaţie a fost aleasă datorită poziţionării şi a resursei naturale de apă geotermală.

    În 2017, cifra de afaceri realizată de aquaparkul Nymphaea a fost de 14 mili­oane de lei (3,2 mil. euro), iar profitul s-a ridicat la 4,8 milioane de lei (1,04 mil. euro). Potrivit lui Andrica, previziunile sunt optimiste şi pentru anul acesta: în primul semestru al lui 2018 cifra de afaceri a crescut cu 32% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar profitul realizat în prima parte a anului înregistrează o creştere de aproape 90% faţă de perioada similară din 2017.

    Aquaparkul Nymphaea are în prezent 91 de angajaţi. Anual, reprezentanţii parcului continuă să investească între 70.000 şi 100.000 de euro, bani direcţionaţi mai ales spre dotarea cu aparatură specifică activităţii de întreţinere şi curăţenie, dar şi pentru promovare; anul acesta, valoarea investiţiilor bugetate este de 100.000 de euro, dintre care o parte vor fi dedicaţi construirii de noi spaţii de alimentaţie publică şi echipamente de divertisment. „Dorim să dezvoltăm partea de divertisment oferit clienţilor, prin organizarea unor evenimente pentru copii şi tineri: spectacole şi concerte”, spune Andrica.

    În timpul săptămânii, aquaparkul înregistrează zilnic în jur de 600 de clienţi, iar în timpul weekendului, în sărbătorile legale şi în minivacanţe, numărul acestora urcă până la 1.500. „Clienţii noştri sunt, în general, persoane active, din toate categoriile de vârstă, media fiind de 25-30 de ani”, spune reprezentantul parcului. În ceea ce priveşte clienţii străini, de la deschidere până în prezent, numărul acestora a fost destul de mic, reprezentând un procentaj de doar 2-3% din total.

    Nymphaea este deschis pe toată durata anului. În intervalul mai-septembrie funcţionează atât partea interioară cât şi cea exterioară, iar în perioada octombrie-aprilie, doar partea de interior, dotată cu opt bazine, patru tobogane, o zonă de saune, baie turcească, loc de joacă pentru copii, zonă de relaxare, spaţii pentru masaj, restaurant şi bar. „Chiar şi în lunile de iarnă activitatea desfăşurată este generatoare de profit, veniturile lunare medii fiind de 250.000 euro”, spune Andrica.

  • IMM-urile vor putea accesa fonduri de peste 29 milioane euro pentru proiecte în IT, din decembrie

    Accesarea fondurilor se va face prin intermediul unei scheme de ajutor de stat şi de minimis. Bugetul pentru acest apel de depunere a proiectelor este de 29 de milioane de euro, dintr-un buget total de 94 de milioane de euro alocat pentru trei ani (2018-2020).

    Sumele accesate de companii pot fi între 0,5 şi 3,5 milioane de euro, care pot să acopere între 30% şi 100% din valoarea proiectului, în funcţie de regiune şi de tipul de afacere.

    „Noi ne dorim trecerea de la outsorcing la dezvoltarea de produse cu valoare adăugată mare. Prin schema de ajutor de stat şi schema de minimis, ne dorim să susţinem firmele din România cu capital 100% autohton, în aşa fel încât să avem posibilitatea, în cel mai scurt timp, să fie nu doar prestatori de servicii pentru diverse companii, ci să fie cei care creează platformele, software-le, valoarea adăugată venind din faptul că, ulterior, pot fi transformate în bunuri comercializate la o valoare foarte mare. Ceea ce ne propunem noi este să nu exportăm doar resursă umană şi să prestăm servicii”, a subliniat Bogdan Cojocaru, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Horia Ciorcilă, preşedintele boardului. Priorităţile Băncii Transilvania sunt finanţarea companiilor româneşti şi digitalizarea. „Avem in pipeline, aproape de lansare, proiecte importante în zona digitalizării experienţei clienţilor.“

    „Vrem să fim o bancă mai bună, să con­tinuăm investiţiile în digital, să ino­­văm şi să sim­plificăm, pentru a oferi celor peste 2,5 mi­lioa­ne de cli­enţi o ex­pe­­rienţă cât mai bună. Avem in pipe­line, aproape de lansare, pro­iec­te im­portante în zona digitalizării ex­perienţei clienţilor. Susţi­ne­rea eco­no­miei româ­neşti prin acces la finan­ţare pentru com­panii şi digi­ta­­lizarea ră­mân priorităţile noastre“, a de­­clarat Ciorcilă pentru noua ediţie a Anua­ru­lui Finan­ciar care apare în toamna acestui an.
     
    Soldul creditelor nete acordate de ban­ca din Cluj înregistra la S1/2018 un salt de aproape 9% faţă de nivelul din S1/2017, ajungând la 31,4 miliarde de lei. Faţă de decembrie 2017, cre­ditele acor­date clienţilor au crescut cu 4,8%. În­tregul grup BT gestio­nea­ză în România cre­dite de 37,9 miliarde de lei. Banca a acordat aproape 100.000 de împru­mu­turi noi clienţilor persoane fi­zi­ce, IMM şi corporate.
     
    Banca sus­ţine că a depăşt pra­gul de 1 mi­liard de euro cre­di­te în sold ale IMM-urilor din România şi are pes­te 32.000 de companii mici şi mijlocii creditate.
     
    În primul semestru din acest an creşterea organică a Băncii Transil­va­nia a mers în paralel cu activitatea de integrare a două bănci în Grupul Finan­ciar BT – Bancpost şi Victo­ria­bank – având în vedere achiziţiile făcute în acest an.
     

  • 14 ani în care am încercat „să îmblânzim“ Excelul

    Nu am putut să nu mă întreb – asta avea să fie activitatea mea de atunci încolo? La fel ca mulţi alţii, credeam pe atunci că presa de business, economică, ar fi „aridă”, împânzită cu cifre. Aveam şi eu să aflu cu Business MAGAZIN că cifrele din Exceluri sunt cele mai frumoase atunci când reuseşti să desluşeşti povestea din spatele lor. Am atenuat „şocul cifrelor” în aceeaşi săptămână: în drum spre muncă, în fosta parcare Ciclop dintre Piaţa Romană şi Universitate, „nişte băieţi” vindeau biciclete Pegas. Votul de încredere acordat de Dorin Oancea, coordonatorul de atunci al revistei, şi transformarea subiectului cu care m-am întors în redacţie într-unul de copertă m-au ajutat să înţeleg fascinaţia poveştilor din spatele cifrelor şi modul în care acestea sunt repere ale succesului în business. Am înţeles atunci unul dintre principalele roluri ale revistei – cel de „căutător de talente” în lumea businessului. În cei şase ani şi trei luni în care am continuat să lucrez aici, am observat cum „Bicicletele Pegas din zodia Capitalismului”, cum am intitulat atunci articolul despre Atelierele Pegas, au evoluat de la investiţia de 70.000 de euro, bani strânşi de la părinţi şi prieteni, la un business „serios“, cu investiţii de la Iulian Stanciu şi planuri pentru deschiderea unei fabrici, cum îmi povestea în primul interviu Andrei Botescu, care voia încă de pe atunci să depăşească producţia de altădată de la Tohan de 14.000 de biciclete pe an.


    Primul număr al revistei însă, scris de Dorin Oancea, publicat la începutul lui octombrie 2008, oferea un răspuns la o întrebare validă şi astăzi, relevant în continuare pentru atenţia cu care Business MAGAZIN a realizat radiografia economiei locale: Cât costă România? Articolul prezenta situaţia domeniului public al statului. Fondatorul Microsoft, Bill Gates, ar fi putut cumpăra întreaga zestre a statului român, la valoare de inventar – aceasta era concluzia la care a ajuns Businesss MAGAZIN după ce a analizat aproape 12.000 de pagini ale declaraţiei de avere a României.
    De atunci, Business MAGAZIN a publicat mii de poveşti, analize de afaceri, fenomene interne sau internaţionale. A încercat mereu să aducă politicul cu picioarele pe pământ, a fost o sursă de inspiraţie pentru cei care vor să realizeze ceva şi să se realizeze, a scris despre tineri antreprenori care au construit afaceri şi au făcut bani buni, a scris despre români care conduc afaceri din străinătate, dar şi despre expaţi care au ales România pentru dezvoltarea lor – şi, de cele mai multe ori, a familiilor lor.

    De asemenea, de-a lungul anilor, sub umbrela Business MAGAZIN, nume ce a pornit la drum ca o revistă, am dezvoltat şi alte produse – cataloagele anuale – 100 Tineri Manageri de Top, 100 cei mai admiraţi CEO, Cele mai puternice femei din business, Cele mai inovatoare companii din România, am organizat conferinţe, dezbateri şi gale. Poveştile Business MAGAZIN nu au cum să lipsească din mediul online. De 9 ani, site-ul revistei facilitează accesul cititorilor la subiectele pe care le dezvoltăm în print, dar şi la cele mai importante ştiri ale zilei. Din 2010, revista Business MAGAZIN este prezentă şi pe Facebook, iar de un an prezentăm lumea din ce în ce mai alertă a businessului şi în formate video. Totuşi, indiferent de proiectele derulate, menţinem filosofia ilustrată de Dorin Oancea într-unul din materialele sale: „Jurnalismul  nu este pe hârtie sau online – este despre cum îţi respecţi interlocutorul şi cititorul despre normalitatea unei societăţi”.
    Dacă în septembrie 2004 redacţia Business MAGAZIN scria primul material la ultimul etaj al unei clădiri de birouri din strada Tudor Arghezi, în spatele Teatrului Naţional, şi număra 15 oameni, între timp birourile redacţiei s-au schimbat de vreo cinci ori, iar echipa, cel puţin pe atât. Suntem mai puţini şi avem mai multe proiecte ca niciodată, însă ne asumăm să continuăm proiectul ambiţios început de predecesorii noştri.
    ​După Laurenţiu Ispir, Mona Dîrţu, Ionuţ Bonoiu, Dorin Oancea şi Ioana-Mihai Andrei, preiau, împreună cu talentaţii (şi workaholicii mei colegi), misiunea de a îmblânzi în continuare Excelul.

    Vă mulţumim că sunteţi alături de noi!

  • 8 familii din România primesc terenuri şi proiecte de casă programul „Hai Acasă”

    Noii proprietari au la dispoziţie doi ani să îşi construiască locuinţele tip, conform proiectelor puse la dispoziţie gratuit de autorităţile din reşedinţa de judeţ, informează stiri.rttbrasov.ro.
    „Familiile tinere au primit câte un teren de 300 metri pătraţi, pe care vor putea construi case tip. Ei vor putea alege dintre patru proiecte pentru case, puse la dispoziţia lor gratis de Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe.

    Autorizaţiile pentru construcţii vor trebui obţinute în termen de un an, tinerii având la dispoziţie doi ani pentru construirea caselor. După o perioadă de zece ani calculate de la finalizarea construcţiilor, solicitanţii vor avea posibilitatea de a cumpăra terenurile”, arată un comunicat de presă al Primăriei Sfântu Gheorghe.

    Proiectul „Hai Acasă”  s-a adresat persoanelor cu vârste între 18 şi 35 ani, foşti locuitori ai oraşului care doresc să se mute înapoi acasă şi nu deţin locuinţe sau terenuri de casă.

    Anul acesta, peste 20 de persoane au depus dosare în cadrul acestui proiect, însă selecţia finală s-a făcut pe baza unui punctaj, fiind avantajate persoanele cu studii superioare, precum şi cuplurile căsătorite, care au un număr mai mare de copii. Zece puncte în plus vor fi acordate tinerilor care vor să revină în oraşul natal.

    Programul „Hai acasă“ a fost iniţiat de autorităţile locale din Sfântu Gheorghe în urmă cu aproape zece ani, cu scopul de a stimula tinerii, în special pe cei cu studii superioare, să revină pe meleagurile natale.

    De la lansarea acestui program şi până în prezent au fost semnate doar şapte contracte, iar trei dintre acestea au fost revocate.

  • Două puteri au semnat un acord în domeniul nuclear. Sunt vizate şase proiecte

    Preşedintele rus Vladimir Putin şi premierul indian Narendra Modi au convenit, de asemenea, să coopereze cu panul Indiei privind o misiune spaţială cu echipaj uman.

    De asemenea, Rusia a semnat un acord cu India pentru livrarea către India a cinci sisteme de rachete anti-aeriene S-400, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlin, Dmitri Peskov, potrivit agenţiei de ştiri Interfax.

    Contractul a fost semnat în timpul călătoriei preşedintelui Vladimir Putin în India.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Schimbări majore: Ce se află acum în topul preferinţelor românilor care îşi caută o casă. Acum câţiva ani nici nu se punea problema de aşa ceva

    Dacă în trecut locuinţele verzi erau considerate deseori un capriciu al clientului de lux, acestea se transformă într-o normă a locuinţelor viitorului, în contextul în care, din 2020, legislaţia europeană prevede ca toate construcţiile rezidenţiale noi să aibă un consum energetic aproape egal cu zero. 

    Astfel, concepte precum „locuinţa verde”, „locuinţa net zero” sau „locuinţă pasivă” sunt termeni care vor defini în curând activitatea multor dezvoltatori rezidenţiali, dar şi aşteptările viitorilor clienţi. Cât de „verzi” sunt locuinţele din România în prezent şi cum va evolua această piaţă în continuare?

    România este încă la început, însă trendul a fost lansat, dezvoltatorii doresc să se diferenţieze pe piaţă iar cumpăratorii de locuinţe sunt din ce în ce mai informaţi şi mai exigenţi, pe măsură ce conştientizează beneficiile unei locuinţe verzi”, descrie Monica Ardeleanu, director executiv al RoGBC, poziţionarea actuală a pieţei rezidenţiale locale în ceea ce priveşte sustenabilitatea. Înfiinţată în 2008, Romania Green Bulding Council (RoGBC) este o asociaţie formată din companii şi organizaţii care are rolul de a sprijini tranziţia industriei de construcţii şi a sectorului imobiliar către performanţă bazată pe principii de sustenabilitate.

    Schimbări majore: Ce se află acum în topul preferinţelor românilor care îşi caută o casă 

     

  • Schimbări majore: Ce se află acum în topul preferinţelor românilor care îşi caută o casă. Acum câţiva ani nici nu se punea problema de aşa ceva

    Dacă în trecut locuinţele verzi erau considerate deseori un capriciu al clientului de lux, acestea se transformă într-o normă a locuinţelor viitorului, în contextul în care, din 2020, legislaţia europeană prevede ca toate construcţiile rezidenţiale noi să aibă un consum energetic aproape egal cu zero. 

    Astfel, concepte precum „locuinţa verde”, „locuinţa net zero” sau „locuinţă pasivă” sunt termeni care vor defini în curând activitatea multor dezvoltatori rezidenţiali, dar şi aşteptările viitorilor clienţi. Cât de „verzi” sunt locuinţele din România în prezent şi cum va evolua această piaţă în continuare?

    România este încă la început, însă trendul a fost lansat, dezvoltatorii doresc să se diferenţieze pe piaţă iar cumpăratorii de locuinţe sunt din ce în ce mai informaţi şi mai exigenţi, pe măsură ce conştientizează beneficiile unei locuinţe verzi”, descrie Monica Ardeleanu, director executiv al RoGBC, poziţionarea actuală a pieţei rezidenţiale locale în ceea ce priveşte sustenabilitatea. Înfiinţată în 2008, Romania Green Bulding Council (RoGBC) este o asociaţie formată din companii şi organizaţii care are rolul de a sprijini tranziţia industriei de construcţii şi a sectorului imobiliar către performanţă bazată pe principii de sustenabilitate.

    Schimbări majore: Ce se află acum în topul preferinţelor românilor care îşi caută o casă