BusinessMagazin

Tag: produse

  • Pandemia şi munca de acasă au dus la creşterea cu peste 50% a vânzărilor de produse electronice şi electrocasnice pentru gătit, curaţenie sau pentru lucru de acasă în 2020, dar şi în primul trimestru al anului 2021

    Vânzările de produse electronice şi electrocasnice pentru gătit, curaţenie sau pentru lucru de acasă au crescut cu peste 50% atât în anul 2020 cât şi în primul trimestru al anului 2021, pe fondul schimbărilor aduse de pandemie în tendinţele de consum, arată o analiză realizată de GfK.

    Astfel, în primul trimestru al anului 2021 achiziţiile românilor de produse care fac mai uşoară munca de acasă şi curăţenia au continuat să înregistreze creşteri substanţiale în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului anterior. Vânzările de tablete s-au dublat, iar vânzările de computere mobile au crescut cu peste 50%.

    De asemenea, vânzările de aspiratoare au crescut cu peste 50%, principalii driveri de creştere fiind produsele premium de tip robot şi aspiratoare verticale.

    „Vânzările de produse electrocasnice pentru gătit şi maşinile de cafea au continuat, de asemenea, să crească în anul 2021 în contextul în care restaurantele nu sunt complet deschise iar în noul stil de viaţă al consumatorilor gătitul şi gospodăria în sine au căpătat o mai mare importanţă.” declară Darius Ile, Market Inteligence Specialist, GfK România.

    Munca de acasă a adus schimbări puternice şi în ceea ce priveşte produsele pentru pregătirea mâncării, friteuzele având vânzări duble, cuptoarele încorporabile şi aragazurile, precum şi plitele încorporabile au crescut cu peste 50%.

    De asemenea, au continuat să crească semnificativ vanzările de electrocasnice de tip smart connect, produse care se conectează la o aplicaţie mobilă. Astfel masinile de spălat smart connect au înregistrat creşteri ale vânzărilor de peste 500%, raportându-ne încă la o bază relativ mică. Uscătoarele de rufe smart connect au înregistrat o dublare a

  • Pandemia şi explozia cererii pentru animalele de companie: Românii au cheltuit anul trecut peste 3 mld. lei pe hrană şi alte produse pentru prietenii necuvântători. Piaţa a crescut cu peste 23% în 2020 şi îşi menţine ritmul

    Piaţa de hrană pentru animale de companie şi de alte produse adiacente a sărit anul trecut pentru prima dată pragul de 3 mld. lei, după un galop de circa 23% în pandemie, un an atipic în care oamenii au stat tot mai mult acasă şi au decis în număr mare să aibă un prieten necuvântător.

    Această piaţă se afla deja pe un trend ascendent de mai mulţi ani, trend ce se va menţine şi în 2020, când vânzările totale – hrană şi alte bunuri – ar urma să sară de 3,6 mld. lei. Mai exact, în perioada 2015-2021 vânzările de profil aproape se vor fi triplat.

    Evoluţia bună vine şi în contextul în care în România “moda” animalelor de companie a apărut mai târziu, însă odată cu creşterea puterii de cumpărare şi cu călătoriile către Vest, numărul persoanelor care cumpără sau adoptă un pet a crescut.

    Pandemia a venit doar să accelereze acest trend.

    Potrivit FEDIAF (European Pet Food Industry Federation), România avea la final de 2019, fix înainte de pandemie, 4,1 milioane de câini, 4,3 milioane de pisici şi 280.000 de păsări ca animale de companie.

    Asta înseamnă că aproape 50% din gospodăriile româneşti au cel puţin un câine ca animal de companie, iar 50% cel puţin o pisică. Este posibil ca o gospodările să aibă ambele pet-uri, însă este cert că cifrele sunt în creştere pentru ambele categorii.

    „Tot mai multe familii adoptă animale de companie, mai ales câini“, spunea anul trecut Leszek Wacirz, country manager Nestle România. El făcea referire la faptul că în acea perioadă în care oamenii a trebuit să stea acasă mai mult, românii, dar nu numai, au decis să aibă un prieten necuvântător alături.
    Orientarea mai degrabă către câini a venit în contextul în care libertatea de mişcare a fost limitată de către autorităţile care au vrut să împiedice astfel răspândirea virusului. Astfel, motivele pentru care românii şi cetăţenii celor mai multe ţări din lume aveau voie să iasă erau cumpărăturile de strictă necesitate, activităţile sportive şi plimbarea animalelor de companie, adică a câinilor.

    În acest context, mai multe publicaţii internaţionale au numit 2020 ca anul animalului de companie (Year of the Pet).

    Pe piaţa locală a produselor pentru prieteni necuvântători, jocurile sunt făcute de companii străine, este vorba de Mars (cu branduri precum Whiskas), Nestlé (Purina), Royal Canin, Kaufland şi Maravet, conform companiei de cercetare de piaţă Euromonitor. Royal Canin este deţinut tot de grupul Mars, dar este operat separat. În ceea ce priveşte retailerul german Kaufland, prezenţa în top este justificată de faptul că nemţii au mărci private pe acest segment.

    Maravet, ocupantul locului cinci în piaţă, este un distribuitor de medicamente şi produse veterinare deţinut de grupul american Henry Schein. Iniţial însă, a fost o afacere românească, un business antreprenorial în acţionariatul căruia americanii au intrat în 2015 iniţial.

    Produsele destinate animalelor de companie sunt vândute în farmacii specializate, în hipermarketuri şi supermarketuri şi în pet-shop-uri. Pe piaţa pet-shop-urilor, liderul detaşat este Animax care se luptă în special cu magazinele mici, de bloc. Există însă şi alte reţele de astfel de magazine, deşi de mai mici dimensiuni, precum Zoomania.

    Pe această nişă au început să se dezvolte în ultimii ani şi afacerile online care prind teren.

    “Pandemia de Covid-19 a schimbat modul în care consumatorii fac cumpărături. În Europa, ei au început să cumpere tot mai mult hrană pentru animale de pe internet”, spun analiştii Euromonitor. În România acest canal avea anul trecut o cotă de piaţă de puţin sub 10%, însă există o creştere vizibilă de la doar 3,5% în 2015. Mai mult, datele Euromonitor arată că trendul ascendent se va menţine.

    Jucătorii din online sunt atât cei care activează doar în acest segment, dar şi cei omnichannel precum liderul Animax.

    Antreprenorul Cristian Ludovic Pop a lansat businessul Animax în 1998 axându-se pe distribuţie, iar după trei ani a deschis şi primul magazin, într-o perioadă în care moda animalelor de companie era doar de apanajul Occidentului. Compania s-a dezvoltat însă apoi an de an, acoperind cele mai mari oraşe ale ţării cu magazine amplasate în special în malluri, centre comerciale şi în galeriile hipermarketurilor. Acum sunt peste 100 de unităţi, iar businessul se află în portofoliul fondului de investiţii Rohatyn din 2018.

    Începutul a fost dificil în contextul în care „înainte de ‘90 o astfel de afacere era de neconceput iar după Revoluţie consumul se centra pe lucrurile care ne lipsiseră cel mai mult, respectiv televizoare, blugi“, spunea în 2013 un manager al reţelei Animax, într-unul dintre puţinele interviuri acordate de companie.

    Piaţa hranei şi a accesoriilor pentru animale era mult subdezvoltată în acel moment şi provocarea consta în a-i convinge pe oameni că acest concept de one-stop shop nu li se aplică doar lor ci este valabil şi în cazul animalelor. Acum, lucrurile arată cu totul altfel.


     

  • Pandemia şi explozia cererii pentru animalele de companie: Românii au cheltuit anul trecut peste 3 mld. lei pe hrană şi alte produse pentru prietenii necuvântători. Piaţa a crescut cu peste 23% în 2020 şi îşi menţine ritmul

    Piaţa de hrană pentru animale de companie şi de alte produse adiacente a sărit anul trecut pentru prima dată pragul de 3 mld. lei, după un galop de circa 23% în pandemie, un an atipic în care oamenii au stat tot mai mult acasă şi au decis în număr mare să aibă un prieten necuvântător.

    Această piaţă se afla deja pe un trend ascendent de mai mulţi ani, trend ce se va menţine şi în 2020, când vânzările totale – hrană şi alte bunuri – ar urma să sară de 3,6 mld. lei. Mai exact, în perioada 2015-2021 vânzările de profil aproape se vor fi triplat.

    Evoluţia bună vine şi în contextul în care în România “moda” animalelor de companie a apărut mai târziu, însă odată cu creşterea puterii de cumpărare şi cu călătoriile către Vest, numărul persoanelor care cumpără sau adoptă un pet a crescut.

    Pandemia a venit doar să accelereze acest trend.

    Potrivit FEDIAF (European Pet Food Industry Federation), România avea la final de 2019, fix înainte de pandemie, 4,1 milioane de câini, 4,3 milioane de pisici şi 280.000 de păsări ca animale de companie.

    Asta înseamnă că aproape 50% din gospodăriile româneşti au cel puţin un câine ca animal de companie, iar 50% cel puţin o pisică. Este posibil ca o gospodările să aibă ambele pet-uri, însă este cert că cifrele sunt în creştere pentru ambele categorii.

    „Tot mai multe familii adoptă animale de companie, mai ales câini“, spunea anul trecut Leszek Wacirz, country manager Nestle România. El făcea referire la faptul că în acea perioadă în care oamenii a trebuit să stea acasă mai mult, românii, dar nu numai, au decis să aibă un prieten necuvântător alături.
    Orientarea mai degrabă către câini a venit în contextul în care libertatea de mişcare a fost limitată de către autorităţile care au vrut să împiedice astfel răspândirea virusului. Astfel, motivele pentru care românii şi cetăţenii celor mai multe ţări din lume aveau voie să iasă erau cumpărăturile de strictă necesitate, activităţile sportive şi plimbarea animalelor de companie, adică a câinilor.

    În acest context, mai multe publicaţii internaţionale au numit 2020 ca anul animalului de companie (Year of the Pet).

    Pe piaţa locală a produselor pentru prieteni necuvântători, jocurile sunt făcute de companii străine, este vorba de Mars (cu branduri precum Whiskas), Nestlé (Purina), Royal Canin, Kaufland şi Maravet, conform companiei de cercetare de piaţă Euromonitor. Royal Canin este deţinut tot de grupul Mars, dar este operat separat. În ceea ce priveşte retailerul german Kaufland, prezenţa în top este justificată de faptul că nemţii au mărci private pe acest segment.

    Maravet, ocupantul locului cinci în piaţă, este un distribuitor de medicamente şi produse veterinare deţinut de grupul american Henry Schein. Iniţial însă, a fost o afacere românească, un business antreprenorial în acţionariatul căruia americanii au intrat în 2015 iniţial.

    Produsele destinate animalelor de companie sunt vândute în farmacii specializate, în hipermarketuri şi supermarketuri şi în pet-shop-uri. Pe piaţa pet-shop-urilor, liderul detaşat este Animax care se luptă în special cu magazinele mici, de bloc. Există însă şi alte reţele de astfel de magazine, deşi de mai mici dimensiuni, precum Zoomania.

    Pe această nişă au început să se dezvolte în ultimii ani şi afacerile online care prind teren.

    “Pandemia de Covid-19 a schimbat modul în care consumatorii fac cumpărături. În Europa, ei au început să cumpere tot mai mult hrană pentru animale de pe internet”, spun analiştii Euromonitor. În România acest canal avea anul trecut o cotă de piaţă de puţin sub 10%, însă există o creştere vizibilă de la doar 3,5% în 2015. Mai mult, datele Euromonitor arată că trendul ascendent se va menţine.

    Jucătorii din online sunt atât cei care activează doar în acest segment, dar şi cei omnichannel precum liderul Animax.

    Antreprenorul Cristian Ludovic Pop a lansat businessul Animax în 1998 axându-se pe distribuţie, iar după trei ani a deschis şi primul magazin, într-o perioadă în care moda animalelor de companie era doar de apanajul Occidentului. Compania s-a dezvoltat însă apoi an de an, acoperind cele mai mari oraşe ale ţării cu magazine amplasate în special în malluri, centre comerciale şi în galeriile hipermarketurilor. Acum sunt peste 100 de unităţi, iar businessul se află în portofoliul fondului de investiţii Rohatyn din 2018.

    Începutul a fost dificil în contextul în care „înainte de ‘90 o astfel de afacere era de neconceput iar după Revoluţie consumul se centra pe lucrurile care ne lipsiseră cel mai mult, respectiv televizoare, blugi“, spunea în 2013 un manager al reţelei Animax, într-unul dintre puţinele interviuri acordate de companie.

    Piaţa hranei şi a accesoriilor pentru animale era mult subdezvoltată în acel moment şi provocarea consta în a-i convinge pe oameni că acest concept de one-stop shop nu li se aplică doar lor ci este valabil şi în cazul animalelor. Acum, lucrurile arată cu totul altfel.


     

  • Cum vrea Kremlinul să combată scumpirea alimentelor: Reducerea exporturilor de produse de bază şi plafonarea preţurilor pentru zahăr sau făină

    Rusia a avertizat că se pregăteşte să continue politica de limitare a exporturilor pe alimentele de bază, după ce scumpirile recente au determinat Kremlinul să plafoneze preţurile pentru produse precum zahăr sau făină, a anunţat Ministerul Economiei din Rusia, citat de FT.

    Maxim Reshetnikov, ministrul dezvoltării economice, a declarat pentru Financial Times că Rusia ia în considerare diferite moduri prin care poate continua exporturile, în timp ce-şi protejează populaţia de preţurile în creştere.

    Indicele preţurilor la alimente calculat de Organizaţia Naţiunilor Unite a atins în luna mai cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, majorându-se cu aproape 40% de la an la an.

    Preţurile la alimente reprezintă un subiect sensibil din punct de vedere politic pentru Kremlin, în contextul în care circa 20 de milioane de oameni – 1 din 7 ruşi – trăiesc sub limita sărăciei, iar raţionalizarea şi hiperinflaţia sunt elemente care încă există în memoria colectivă.

    În decembrie, Vladimir Putin le-a cerut oficialilor statului să impună politici de control al preţurilor pentru anumite alimente de bază, precum uleiul de floarea soarelui sau pastele făinoase. Totodată, statul a anunţat anul acesta un plafon pe exporturile de grâu, iar luna aceasta a decis să impună o serie de tarife suplimentare de export.

    Moscova susţine că aceste mutări au fost necesare pentru a compensa pentru anii în care veniturile cetăţenilor au scăzut, context în care preţurile pentru bunuri esenţiale au depăşit posibilităţile unei părţi din populaţie.

    Reshetnikov a declarat că Rusia continuă să monitorizeze şi să adopte măsuri pe exporturi, inclusiv printr-o serie de potenţiale tarife flexibile, care ar putea fi impusă pe măsură ce preţurile cresc.

    În ceea ce priveşte consumul intern, Rusia vrea să renunţe la mai multe plafonări de preţuri impuse, însă va continua să subvenţioneze produse precum pâinea sau făina.

    „Nu există nicio garanţie că preţurile alimentelor s-au stabilizat la nivel global. (…) Orice ştire legată de previziunile pe producţia agricolă poate provoca încă o creştere de preţuri la alimente, deci ne uităm constant la ele şi luăm măsuri când este nevoie”, a declarat Reshetnikov.

    Mai mult, ruşii susţin că limitarea exporturilor are şi rolul de a încuraja producătorii locali să investească mai mult în facilităţi de producţie.

    Rusia a început să exporte produse alimentare de bază, precum grâu, după 2014, când a interzis importurile vestice ca răspuns la sancţiunile impuse de SUA şi UE – începând ulterior să dezvolte puternic agricultura internă.

    Bunurile agricole au reprezentat aproape 8% din exporturile totale de 419 miliarde de dolari ale Rusiei în 2019, conform datelor Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

  • Cea mai mare companie alimentară din lume face un anunţ incredibil: mai mult de jumătate dintre alimentele pe care le vând sunt periculoase pentru oameni

    Cea mai mare companie alimentară din lume, Nestlé, a recunoscut că peste 60% din principalele sale produse şi băuturi nu se încadrează în „definiţiile recunoscute ale sănătăţii”, iar unele dintre aceste produse nu „vor fi niciodată sănătoase, indiferent de ritmul în care le îmbunătăţim”, transmite Financial Times.

    O prezentare care a circulat anul acesta în rândurile executivilor de top ai Nestlé, analizată de FT, arată că doar 37% din produsele firmei, excluzând mâncarea de animale şi alimentele medicale, reuşesc să atingă un rating de peste 3,5 stele în cadrul sistemului de sănătate din Australia.

    Sistemul plasează produsele într-un clasament de unu până la cinci stele şi este folosit în cercetare de grupuri internaţionale precum Access to Nutrition Foundation (ATNF), fondat în Olanda. Nestlé, producătorul KitKat, Maggi şi Nescafé, descrie pragul de 3,5 stele drept o „definiţie recunoscută a sănătăţii”.

    Din întregul portofoliu de mâncăruri şi băuturi al Nestlé, circa 70% din produsele alimentare nu au reuşit să întâlnească acest rating, alături de 96% din băuturi, excluzând cafeaua pură, şi 99% din portofoliul de îngheţate şi produse de cofetărie.

    Între timp, apele îmbuteliate şi produsele lactate se încadrează în proporţie de 82% şi, respectiv, 60% în rating-ul stabilit de ATNF.

    Informaţiile regăsite în document exclud produsele pentru bebeluşi, mâncarea pentru animale, cafeaua şi divizia de ştiinţe ale sănătăţii, ceea ce înseamnă că datele reprezintă circa o jumătate din totalul veniturilor anuale ale gigantului elveţian – 84,3 miliarde de franci elveţiei.

    De asemenea, documentul a apărut într-un moment în care unele dintre cele mai mari companii alimentare încearcă să combată obezitatea şi să promoveze modele mai sănătoase de alimentaţie. În prezent, executivii Nestlé încearcă să stabilească o serie de obiective privind calitatea nutriţiei, planurile urmând să fie dezvăluite anul acesta.

     

  • Kaufland România a făcut un program de sprijin pentru fermieri în parteneriat cu Cooperativa Ţara mea, care să-i ajute pe termen lung, cu extinderea capacităţilor şi diversificarea portofoliului de articole

    Retailerul german Kaufland, liderul pieţei de comerţ modern, a făcut un program de sprijin pentru fermieri în parteneriat cu Cooperativa Ţara mea, cea mai mare cooperativă din România, cu peste 1.000 de membri, prin care garantează sprijinul producătorilor locali mici de fructe şi legume. Obiectivele principale ale programului sunt consolidarea structurii producătorilor români, dar şi colaborarea pe termen lung, cu extinderea capacităţilor şi diversificarea portofoliului de articole.

    ,,Producătorii locali mici au în continuare nevoie de susţinere, mai ales într-o perioadă în care toată economia e pusă la grea încercare. Ne dorim să fim alături de ei, căutând mereu soluţii noi să îi susţinem să se dezvolte”, a declarat Valer Hancaş, Director de Comunicare şi Corporate Affairs Kaufland România.

    Produsele micilor fermieri din program sunt certificate internaţional pentru calitate şi siguranţă (Global G.A.P.), respectă standardele de prospeţime Kaufland şi se vor găsi la raionul de legume-fructe începând chiar din lunile mai-iunie. În sezon, sortimentul de legume şi fructe de la raft ajunge până la peste 90% produse româneşti.

    Pentru acest proiect, Kaufland va susţine 237 de fermieri şi producători mici de pe teritoriul întregii ţări, înscrişi în Cooperativa Ţara mea, şi va colecta de la aceştia peste 9000 de tone de fructe şi legume. Programul se desfăşoară în sezonul de legume şi fructe din România, în perioada mai – octombrie 2021, cu posibilitatea de a fi extins pe termen mai lung.

    Pentru anul 2021, în faza iniţială a programului, au fost incluse cinci articole principale, iar planul pentru anul următor constă în mărirea cantităţilor şi diversificarea portofoliului de produse. Cantităţile menţionate reprezintă aproximativ 30% din cantitatea necesară de produse pe sezon, iar pentru restul articolelor se colaborează cu alţi furnizori locali. Suprafaţa contractată în program este de circa 150 de hectare.

     

  • SURPRIZĂ de proporţii: De unde vin produsele de la Lidl?

    Lidl a intrat pe piaţă oficial în 2011, cu un model identic cu cel din afară al grupului, dar diferit de orice era în România, mai exact peste 80% din cele 1.800 de produse de la raft sunt marcă proprie.

    Lidl a intrat pe piaţă oficial în 2011, cu un model identic cu cel din afară al grupului, dar diferit de orice era în România, mai exact peste 80% din cele 1.800 de produse de la raft sunt marcă proprie.

    Discounterul german Lidl, prezent local cu o reţea de circa 250 de magazine, a ajuns la finalul anului trecut la 351 de furnizori locali, cu 9,7% mai mulţi decât în 2017. Este vorba de furnizorii locali care aprovizio­nează tot sortimentul magazinelor, inclusiv produsele care sunt „in-out“, adică sezoniere sau temporare.

    În ceea ce priveşte sortimentul permanent, la finalul anului trecut exista o listă de 276 de furnizori locali, cu 8,2% mai mulţi ca în 2017, conform unui raport al companiei.

    În ultimii ani, retailerii au început să facă publice detalii despre numărul de furnizori români în contextul în care consumatorii au început să caute produse realizate local pe fondul unui reviriment al patriotismului.

    În acese condiţii, nemţii au lansat şi un brand propriu umbrelă – Cămara Noastră – sub care listează doar produse „made in Romania“. Totodată, Lidl anunţă că va lărgi sortimentul de produse marcă proprie fabricate în România, sub care acum se dezvoltă mezeluri şi preparate din carne, brânzeturi, conserve şi dulciuri. Totuşi, pe lista de furnizori locali nu îşi fac loc doar producători români, ci şi importatori. Mai exact, o firmă poate fi înregistrată în România, dar să nu aibă fabrică local şi astfel să importe bunurile de peste graniţă. Sunt şi situaţii în care o companie are fabrică în România şi totuşi o parte din bunuri sunt aduse din alte unităţi de producţie din acelaşi grup.

    Lidl a intrat pe piaţă oficial în 2011, cu un model identic cu cel din afară al grupului, dar diferit de orice era în România, mai exact peste 80% din cele 1.800 de produse de la raft sunt marcă proprie. De altfel, majoritatea furnizorilor menţionaţi sunt companii care realizează marcă proprie pentru Lidl.

    Deşi are un număr tot mai mare de produse româneşti la raft, conform oficialilor companiei, majoritatea articolelor Lidl vin din import, acesta fiind modelul de business al nemţilor. Ei realizează într-o singură fabrică produse pentru mai multe pieţe, obţinând astfel la volume mari preţuri mai mici. De altfel, şi o mică parte a produselor „made in Romania“ ajung peste graniţe în alte magazine Lidl, este vorba de un export de 30 mil. euro pe care nemţii îl intermediază pentru producători locali.

     

     

     

  • Agroserv Mariuta, compania din spatele produselor Lăptăria cu Caimac, întră la bursă ca un emitent de 111 mil lei. Preţ de 60 lei, plus 33% faţă de plasament

    Agroserv Măriuţa SA, compania care deţine brandul Lăptăria cu Caimac, a debutat la bursă cu 111 mil. lei capitalizare. Acţiunile producătorului de lactate, care se tranzacţionează sub simbolul bursier MILK, au înregistrat valoarea de 60 lei/ unitate, plus 33% faţă de plasament.

    Agroserv Măriuţa a fost înfiinţată în anul 1994 şi până în 2018 a avut exclusiv activităţi agricole, cultură mare (grâu, orz, rapiţă, porumb, lucernă şi altele, pe o suprafaţă de 3.000 ha) şi ferma de vaci de lapte (cu peste 2.500 animale).

    În 2018, compania a pus în funcţiune o fabrică de lactate, ce a presupus o investiţie de peste 5 milioane de euro, şi a lansat brandul Lăptăria cu Caimac, sub care produce şi comercializează lapte integral ambalat la sticlă, brânzeturi maturate, smântână, iaurt, sana etc.

    În aprilie 2021, compania a derulat un plasament privat prin care a vândut un număr de 431.020 acţiuni la un preţ de 45 lei/acţiune. Valoarea capitalizării anticipate rezultată în urma derulării plasamentului privat aferent majorării de capital este de 77.895.900 lei, rezultată din înmulţirea numărului total de acţiuni al companiei şi preţul din plasamentul privat.

    BT Capital Partners este Consultantul Autorizat care a intermediat realizarea plasamentului privat şi listarea acţiunilor Agroserv Măriuţa la bursă.

    Agroserv Măriuţa a făcut primul pas pe piaţa de capital în noiembrie 2020, când a derulat un plasament privat prin care a vândut obligaţiuni denominate în euro, în valoare de 3 milioane euro, tranzacţionate din decembrie 2020, pe SMT, sub simbolul MILK25E.

  • Ce strategie va aborda în următorii ani Jacek Olczak, noul CEO al Philip Morris International

    După ce a câştigat o bătălie personală cu fumatul, adoptând alternativa mai puţin nocivă – tehnologia IQOS, Jacek Olczak, proaspăt numit în funcţia de CEO al Philip Morris International, continuă acum, din noul rol, această luptă la nivel macro, accelerând în plan global viziunea companiei din ultimii ani – un viitor fără fum.

    „Sunt fumător de IQOS de 7 ani. Am început să fumez în ultimul an de facultate, în Polonia, la douăzeci şi ceva de ani, am avut câteva încercări de a mă lăsa de fumat dar m-am reapucat. IQOS a fost cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat, şi nu doar eu sunt fericit, ci şi familia şi copiii mei”, a povestit Jacek Olczak într-o conferinţă de presă organizată recent, cu ocazia preluării mandatului de CEO al PMI. 

    Migrarea de la fumatul tradiţional la alternative mai puţin nocive şi un viitor fără fum este principala direcţie pe care executivul se va axa în următorii ani. În 2014, compania a lansat IQOS, un sistemul electronic de încălzire a tutunului, prima piaţă în care a fost comercializat fiind Japonia. Acum, peste trei sferturi din cheltuielile comerciale ale companiei şi 99% din bugetul de R&D este direcţionat pentru a reduce ţigările tradiţionale. „Încercăm să ajungem la statusul «fără fum» cât de repede posibil. Ne-am setat un obiectiv ambiţios, ca până în 2025 majoritatea vânzărilor noastre – adică cel puţin 50% – ar trebui să vină din produse fără fum”. Acest obiectiv a fost deja atins pe şase pieţe, iar în 2020 alternativele fără fum au asigurat 25% din veniturile totale al companiei, care au ajuns anul trecut, potrivit ZF, la circa 76 de miliarde de dolari.

    Tot până în 2025 compania intenţionează să extindă IQOS pe cel puţin 100 de pieţe. „Scopul nostru este ca nimeni să nu fie lăsat în urmă şi ca fiecare fumător, indiferent de locaţie, să aibă acces la aceste produse. (…) Tehnologia existentă astăzi ne ajută să scalăm nu doar din punctul de vedere al volumului, ci şi al accesibilităţii, astfel încât aceste produse să fie accesibile oricăruia dintre cei 1 miliard de fumători existenţi. Personal, cred că în următorii 5-10 ani vom vedea primele ţări sau măcar prima ţară în care regulamentele să fie concepute în aşa fel încât să elimine complet ţigările cu ardere şi să valorifice potenţialul produselor alternative, oferit de inovaţie şi tehnologie.” Fie că ne place sau nu, adaugă Olczak, fumatul aşa cum îl ştim va ajunge – şi ar trebui să ajungă – să dispară. „Nu poţi schimba direcţia acestui trend.”

    Potrivit lui, investiţia totală a companiei din spatele alternativelor fără fum se ridică la peste 8 miliarde de dolari. Aceasta include, printre altele, toate cercetările, dezvoltarea şi capacitatea de fabricare. „Este, de asemenea, un factor important care contribuie la strategia noastră de sustenabilitate. Când vine vorba de bugetul de cercetare şi dezvoltare anual, vorbim de aproape 500 de milioane de dolari. În categoria aceasta de produse, nimeni nu se apropie de noi ca buget.”

    Absolvent al unui master în economie din cadrul Universităţii Lodz din Polonia, executivul în vârstă de 56 de ani s-a alăturat companiei PMI în urmă cu aproape trei decenii, în 1993, ocupând, de-a lungul timpului, funcţiile de COO (2018-2021) şi CFO (2012-2018), precedate de o serie de roluri în departamentele financiar şi management general în Europa, inclusiv cel de Managing Director al companiilor afiliate PMI din România, Polonia şi Germania şi pe cel de Preşedinte al Regiunii Uniunea Europeană. Anterior, a activat în compania de audit şi consultanţă BDO. El a fost numit la conducerea operaţiunilor Philip Morris International în locul lui André Calantzopoulos, care a deţinut acest rol începând cu 2013, fiind ales acum în funcţia de Preşedinte Executiv al Consiliului.

    Deşi conduce unul dintre cei mai importanţi jucători din piaţa de produse destinate fumătorilor, Jacek Olczak crede că „cea mai bună decizie pe care o poate lua un fumător este să se lase de fumat.” Olczak a jucat un rol vital în transformarea PMI într-un jucător care fabrică produse fără fum. Din rolul de COO, sub supravegherea sa veniturile nete ale companiei generate de produsele fără fum au crescut la 28% în primul trimestru al acestui an, iar acoperirea geografică a acestora s-a extins de la zero la 66 de pieţe în principalele oraşe sau la nivel naţional, date valabile la 31 martie 2021.

    Citiţi articolul integral în următoarea ediţie Business MAGAZIN.

  • Gigantul spaniol Inditex lansează linia de cosmetice Zara Beauty: Noile produse vor putea fi refolosite, într-un nou efort de reducere a amprentei de carbon a companiei

    Lansarea globală a noii linii de cosmetice a gigantului Inditex, Zara Beauty, va fi inaugurată oficial pe 12 iunie, în contextul în care compania a pregătit evenimentul timp de 18 luni,  scrie Vogue.

    „Ambiţia noastră a constat în crearea unei colecţii ce va putea fi folosită de toată lumea, indiferent de gen, culoarea pielii, vârstă şi stilul personal”, a declarat Eva Lopez, director al segmentului „beauty” al Zara, unul dintre cei mai puternici retaileri de fashion la nivel global.

    Unul dintre principalele aspecte ale lansării implică faptul că produsele vor putea fi reutilizate după ce au fost terminate, rezervele costând mai puţin decât preţul de începere al produselor (4,9 dolari vs. 7,9-25,9 dolari).

    În 2019, amprenta de dioxid de carbon din cadrul Inditex a depăşit 50.000 de tone metrice, cel mai ridicat nivel din rândul retailerilor europeni de îmbrăcăminte, conform datelor agregate de Statista.com.

    „Oamenii din perioada post-pandemie vor dori să se joace mai mult cu produsele cosmetice. În prezent ducem lipsă de multe lucruri, iar machiajul este unul dintre ele”, spune Diane Kendal, makeup artistul care a inspirat noua linie Zara.

    Pandemia de COVID-19 a redus profiturile anuale ale Inditex cu peste două treimi la 1,1 miliarde de euro, de la 3,6 miliarde în 2019, în condiţiile în care o bună parte din magazine au fost nevoite să îşi închidă uşile.

    Inditex, care mai deţine branduri precum Bershka şi Massimo Dutti, a declarat recent să vânzările au scăzut în 2020 cu 28% la 20,4 miliarde de euro, însă a doua jumătate a anului a adus rezultate relativ bune datorită reducerii înregistrate la nivelul costurilor şi tranziţiei către mediul virtual.

    În România, grupul spaniol avea la finalul anului trecut 2.200 de angajaţi, faţă de aproximativ 3.000 înainte de criza sanitară. În plus, firma a închis în pandemie patru magazine: două în Unirea Shopping City din Bucureşti, unul în mallul Iulius din Iaşi şi un altul în Brăila.