Tag: populatie

  • Studiu: Populaţia musulmană a Europei s-ar putea tripla

    Un raport intitulat  „Europe’s Growing Muslim Population” arată că procentul populaţiei de musulmani din populaţia totală a Marii Britanii ar putea creşte de la 9,7% la 17,2%, dacă rata migraţiei se va menţine la acelaşi nivel.

    Un alt scenariu presupune o creştere de 16,7% a populaţiei musulmane. Experţii Pew Research Centre din Washington au precizat că acest fenomen are legătură cu rata mare a natalităţii, înregistrată la musulmani şi cea scăzută, înregistrată în rândul europenilor.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Un singur cabinet de gardă pentru oftalmologie în Capitală la o populaţie de peste 2 milioane de locuitori. Spitalul de Oftalmologie cheltuie 22 mil. lei pe an

    „În tot Bucureştiul există un singur spital cu un singur cabinet de gardă pentru oftalmologie, atât pentru adulţi, cât şi pentru copii. Suntem 20 la rând, eu cu fetiţa cu o posibilă conjunctivită. Nicio clinică privată nu are competenţa asta încă în re­gim de urgenţă. Asistentele vorbeau că trebuie să plimbe pacienţii copii între spitale, că n-au apa­ratură necesară completă“, a spus Alexandru G.

    Spitalul are 30 de medici angajaţi, iar pacienţii vin în camera de gardă din toată ţara. Aglomeraţia din spital duce şi la nemulţumirile pacienţiilor care stau în sala de aşteptare. „Soţul meu e de dimineaţă la analize şi nici acum nu l-a operat“, a spus o pacientă.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Telekom şi banking de tip polonez

    Alior Bank, unul dintre cei mai noi jucători ai industriei bancare poloneze, specializat pe furnizarea de servicii digitale, a mizat agresiv pe zona de retail, unde a semnat parteneriate cu operatorul telecom T-Mobile, echivalentul lui Telekom pe piaţa poloneză, dar şi cu retailerul Tesco. Şi a ajuns în câţiva ani în top 10 după active pe piaţa bancară din Polonia.

    Intrată de curând pe piaţa românească, Alior Bank s-a aliat deocamdată cu Telekom România – unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de servicii de comunicaţii fixe şi mobile – şi au lansat împreună servicii bancare digitale sub umbrela Telekom Banking. Serviciile bancare digitale includ pentru moment doar conturi curente, carduri de debit şi servicii de schimb valutar online. Dar urmează produse de creditare, cum ar fi credite de nevoi personale fără garanţii sau facilitatea overdraft.

    ”Creşterea nu va fi una de natură tradiţională pentru că nici modelul nostru de business nu este tradiţional. Creşterea va fi direct corelată în segmentul de vânzare cu deschiderea de puncte de lucru. Avem locaţii în Bucureşti în şase puncte şi 60 de angajaţi. în următorul an ne propunem să ajungem până la 120 de locaţii – cifra reprezintă cam 50% din reţeaua pe care ne propunem să o utilizăm cu partenerul nostru, Telekom. Adică unu din două magazine să beneficieze şi de un angajat bancar tocmai pentru a răspunde potenţialelor întrebări sau nevoi de confort ale clienţilor români atunci când discutăm despre produse bancare“, spune Claudia Butac, care conduce din toamna anului trecut sucursala de la Bucureşti a Alior Bank. Sedii exclusiv Alior nu vor exista. Dar banca ia în calcul şi alte variante de extindere, cum ar fi de exemplu forţa mobilă.

    De ce a fost aleasă, totuşi, România de polonezii de la Alior? ”Dacă ne uităm în zona ţărilor din blocul ex-comunist – Europa Centrală şi de Răsărit – Polonia a reprezentat o piaţă atractivă date fiind mărimea – mărimea face un business scalabil –, populaţia şi dinamica din punct de vedere macroeconomic. Şi, din această perspectivă, România a urmat. Suntem a doua ţară ca mărime şi populaţie, deci cred că am fost o alegere firească. Tot ceea ce vedem că a funcţionat în piaţa din Polonia şi este vârf de tehnologie vrem să aducem şi pentru consumatorul român“, explică Claudia Butac. Ţinta este de a atrage o jumătate de milion de clienţi în decurs de patru ani pentru Telekom Banking – entitatea locală sub care vor fi furnizate serviciile financiare.

    ”România este o piaţă foarte atractivă pentru noi. După ce am făcut cercetarea de piaţă pe segmentul bancar, ne-am dat seama că vom fi foarte competitivi. în perioada următoare estimăm că vom atrage câteva sute de mii de clienţi pentru Telekom Banking, ţinta pentru următorii patru ani fiind de a ajunge la o jumătate de milion de clienţi“, după cum a declarat Celina Waleskiewicz, director executiv adjunct al Alior Bank.

    În Polonia, T-Mobile Bank – parteneriatul dintre T-Mobile şi Alior Bank – are în prezent circa 600.000 de clienţi, compania lansând serviciile în 2012. Separat, banca A-lior are 4 milioane de clienţi pe piaţa poloneză.

    Noua entitate din România – Telekom Banking – mizează pe gradul mare de acoperire a serviciilor de internet, fixe şi mobile, precum şi pe rata ridicată de penetrare a smartphone-urilor în România.

    Prin intermediul Telekom Banking pot fi deschise conturi curente în lei, euro, dolari şi lire sterline, pot fi ataşate carduri de debit acestor conturi şi există acces 24/7 la fonduri, prin intermediul soluţiilor de internet şi mobile banking.

    Contul curent poate fi solicitat online, pe www.telekombanking.ro, fie direct prin aplicaţia pentru mobil, fie în magazinele Telekom şi Germanos. Procesul iniţiat online de deschidere a unui cont poate fi finalizat prin transmiterea gratuită prin curier a documentelor necesare deschiderii contului. Tot prin curier, şi tot gratuit, banca poate livra cardurile de debit. în cazul deschiderii unui cont în magazin, solicitantul primeşte cardul pe loc şi îl poate utiliza imediat, după semnarea unui acord.
    Prin intermediul Telekom Banking, clienţii care îşi deschid un cont curent pot beneficia, timp de trei ani, de retrageri gratuite de la orice bancomat, în ţară şi în străinătate, şi de transferuri în lei gratuite, la orice bancă din România, prin intermediul serviciilor online de internet şi mobile banking.

    Un alt produs Telekom Banking este platforma de Schimb Valutar Online, prin intermediul căreia clienţii au acces la un curs de schimb pentru zece valute, actualizat în timp real, la un interval de maximum 10 secunde (în timpul zilelor lucrătoare). Clienţii pot stabili în detaliu condiţiile în care vor să efectueze schimburile valutare – îşi pot seta data şi ora la care doresc să efectueze schimbul valutar şi nivelul cursului de schimb la care doresc să se efectueze tranzacţia. Totodată, opţiunea ”Pay later“ (Plăteşte mai târziu) permite realizarea unor schimburi valutare fără a avea întreaga sumă disponibilă – este necesar să deţină cel puţin 5% din suma tranzacţionată, urmând ca în maximum două zile lucrătoare să asigure diferenţa necesară pentru finalizarea tranzacţiei.

    ”Platforma de schimb valutar online nu este o promoţie pe care să o ţinem un an sau doi – şi pe care să o transformăm în altceva. Ea este o imagine live a modului în care operează cele 10 valute şi a modului în care ele sunt cotate“, a explicat Claudia Butac.

    Telekom Banking are în plan să extindă treptat produsele şi prin lansarea serviciilor de creditare, inclusiv pentru achiziţia de echipamente din magazinele operatorului telecom şi ale partenerului acestuia – Germanos.
    ”Vrem ca produsele de creditare să fie disponibile pentru clienţi de la finalul acestui an – descoperit de cont, credite şi carduri de credite. Intenţia noastră este să oferim credite pentru toate produsele comercializate în magazinele Telekom şi Germanos“, a precizat Celina Waleskiewicz. 

    Odată cu lansarea serviciilor de creditare, Telekom Banking va avea spaţii special amenajate în cadrul reţelelor de magazine Telekom şi Germanos. Pe lângă colaborarea cu Telekom, am putea să vedem în perioada următoare şi o colaborare a Alior şi în România cu marii retaileri, cum se întâmplă în Polonia? ”Nu aş putea să vă dau o dată concretă despre această posibilitate. Nu avem astfel de planuri imediate. Asta nu înseamnă că excludem sau că nu suntem deschişi dacă apar oportunităţi“, a explicat Claudia Butac, şefa Alior în România.

    Ea deţine această funcţie din toamna anului trecut, iar anterior timp de aproape trei ani a fost vicepreşedinte la Raiffeisen Banca pentru Locuinţe, una dintre cele două bănci locale specializate pe nişa de economisire-creditare în domeniul locativ. Anterior, din 2011 până în 2013, s-a ocupat de divizia de retail, inclusiv segmentul de clienţi premium, la Citibank România. Claudia Butac a fost şi director de private banking în cadrul Bancpost, precum şi membru în boardurile EFG Eurobank Securities şi EFG Eurobank Corporate Finance.

    Alior Bank a înregistrat anul trecut pierderi de 5,3 milioane de lei (1,17 mil. euro) în România, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Anul trecut este primul în care apar informaţii la Ministerul de Finanţe despre filiala locală, în condiţiile în care informaţii oficiale despre venirea polonezilor în România au apărut prima dată în 2015.

     

  • De ce locuiesc milionarii în dolari în locuinţe sociale. Vezi ce măsuri au luat autorităţile pentru a impiedica acest lucru

    În Zurich, un oraş cu o populaţie de 400.000 de oameni, sunt 132 de milionari (atât în dolari, cât şi franci elveţieni) care trăiesc în locuinţe sociale. Asta spune foarte multe despre calitatea locuinţelor, dar asta înseamnă şi faptul că locuinţele sociale construite pentru persoanele cu venituri mai mici nu ajung la cei care au nevoie de ele.

    Acest lucru se întâmplă din cauza faptului că deşi au fost create legi pentru administrarea locuinţelor sociale, nu există o lege care să spună cine poate locui în ele. Asta până săptămâna trecută când a fost anunţat că cei bogaţi care locuiesc în astfel de locuinţe s-ar putea să primească cereri de evacuare.

    În 2011, autorităţile au dat o lege prin care constructorii erau obligaţi ca cel puţin 33% din apartamentele construite să fie locuinţe sociale. De la introducerea legii, numărul de locuinţe sociale a ajuns la 9000.

    Aşadar, cele 9000 de apartamente nu ajung la oamenii care au nevoie de ele. Lăsând la o parte cei 132 de milionari, multe alte persoane câştigă suficient cât să-şi permită să-şi cumpere şi alte tipuri de locuinţe.

    Acum, potenţialii chiriaşi nu vor putea câştiga mai mult de patru ori pe lună decât este chiria. Veniturile pot creşte, dar nu pot depăşi un anumit prag. Chiriaşi vor fi evaluaţi la fiecare doi ani. 

    Astfel 190 de oameni se află în situaţia în care trebuie să-şi găsească o altă casă. Chiar şi asa, autorităţile spun că îi vor ajuta, oferindu-le două alternative în aceeaşi categorie de preţ

  • Un fermier român vrea să facă un EXPERIMENT SOCIAL: „ Pe scurt, plec de la premiza că în România populaţia rurală NEOCUPATĂ poate fi personificată printr-un personaj al lui Ion Creangă, leneşul care zice: “da’ muiaţi is posmegii?”

    „Pentru că există un mit că în România există multă sărăcie, iar un proverb chinez zice că “unui flamand nu-i da în fiecare zi câte un peşte, ci mai bine dă-i azi o undiţă”, m-am gândit să fac un experiment social, chiar dacă e pretenţios spus. Pe scurt, plec de la premiza că în România populaţia rurală NEOCUPATĂ poate fi personificată printr-un personaj al lui Ion Creangă, leneşul care zice: “da’ muiaţi is posmegii?” şi îşi merită soarta. Căci cine-i capabil, chiar dacă nu deţine personal un capital de producţie mare (teren agricol, utilaje, animale), ori munceşte sezonier prin Europa, ori şi-a făcut deja un rost bun la el acasă. Sunt curios dacă mă înşel, adică dacă mai există în ţară asta oameni săraci dar cu dorinţa şi voinţă de a evolua, prin muncă cinstită şi învăţare.

    Am cinci vaci tinere, gestante, un grajd cu pod şi fânărie, stoc de furaje pentru iarna asta, camera îngrijitor, bucătărie, etc. Dacă ştiţi pe cineva care este interesat de a prelua acest capital de producţie, să-l gestioneze corect, în condiţiile în care îi dau inclusiv subvenţiile aferente celor cinci văcuţe şi îi asigur desfacerea, la poarta fermei, pentru tot ce produce: lapte, viţei, gunoi de grajd, la preţul pieţei locale, vă rog să-l informaţi de această oportunitate. Pur şi simplu îl împroprietaresc, însă nu cu documente, cel puţin nu din prima zi. Trebuie întâi să dovedească, prin fapte, că merită.

    Mă ofer să-l învăţ, dacă doreşte, contabilitate primară, legislaţie specifică, operare pe calculator, pe scurt vreau să ajut un om de pe o poziţie socială inferioară să devină un manager de fermă. Nu am nevoie de “cioban”, de “văcar”, ci de un om care vrea să înveţe şi să devină mai bun în domeniul zootehnic. Eu vreau să mă dedic mai mult şi să devin mai bun în domeniul creşterii vacilor de carne, fiindcă am şi 20 de capete de Angus, pe care nu pot să le exploatez corect din punct de vedere tehnologic, fiindcă sunt singur la muncă în toată exploataţia şi m-am gândit că, decât să dau cele cinci vaci la abator, mai bine ajut un om, sau chiar o familie cu copii, să poată trăi bine din muncă lor, cu mintea lor. Credeţi că sunt prea visător?”, a scris Laurenţiu Ichim, într-o postare pe grupul Fermierul român de pe Facebook. 

  • Eurostat: Aproape 40% din populaţia României este expusă riscului de sărăcie şi excluziune socială

    Potrivit analizei, 38,8% din populaţia României era expusă riscului de sărăcie şi excluziune socială, în 2016, în creştere de la 37,4%, anul anterior, peste media Uniunii Europene de 23,5%, anul trecut şi 23,8%, în 2015.

    Anul trecut, 23,8% din populaţia României raporta o degradare a condiţiilor materiale, în creştere faţă de anul anterior, când rata era de 22,7%. Degradarea condiţiilor materiale vizează imposibilitatea unei familii de a plăti cheltuieli neaşteptate sau de a-şi permite o vacanţă de o săptămână departe de casă, o masă zilnică care să includă carne, bunuri de lungă durată precum o maşină de spălat, un televizor color, un telefon sau o maşină.

    În 2016, 8,2% din populaţia cu vârste sub 60 de ani locuia în gospodării unde era un nivel redus de muncă în rândul persoanelor apte, în creştere faţă de anul trecut, când rata era de 7,9%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avem cei mai bogaţi politicieni, la cea mai săracă populaţie

    Europarlamentarul explica faptul ca tara noastra are cel mai prost platiti lucratori din UE si sindicate care nu pot negocia contracte-colective de munca, precizand ca s-a ajuns la o astfel de situatie din cauza “coruptiei endemice”. “Ma intereseaza prea putin cine ajunge la pucarie si cati ani sta acolo. Ma intereseaza ca banii furati sa fie recuperati.
     
    Vorbim de tara cu cea mai saraca populatie din UE si cei mai bogati politicieni. Vorbim de efecte sociale foarte grave. Vorbim de lipsa banilor pentru scoli, spitale, investitii, categorii tot mai defavorizate”, a declarat europarlamentarul. Suntem tara cu populatia cea mai saraca nu din motive de relief sau bogatii ale subsolului. Suntem saraci pentru ca de 28 de ani incoace am ales ca saracia mintala si de caracter sa ne conduca. Saracia aceea politica si administrativa cu reminescente ale “epocii de aur”.
     
    Liderii politici din Salaj 
    au salarii sfidatoare
     
    Legile sunt facute pentru politicieni si gasca lor, salariile se duc la politicieni si familiile lor, de avantajele sociale benficiaza politicienii si clica lor. 
    Sa luam de pilda Legea salarizarii cu care s-a batut atat de mult in piept PSD. Este o lege proasta, facuta pentru bugetari, in special pentru bugetarii politici si pentru cei din subordinea lor, din administratie, care ar putea da votul in urmatoarele alegeri tot PSD-ului. Mediul privat, cel care produce, a fost lasat pe linie moarta. 
     
    Sa privim in Salaj si sa ne crucim. Avem 70.000 de pensionari, a caror pensie medie este 920 de lei. Asta in timp ce politicienii au salarii de speriat. Presedintele PSD Salaj, care este si presedintele Consiliului Judetean, castiga vreo 16.000 de lei, adica de peste 17 ori mai mult decat pensia medie. Iar primarul municipiului are o leafa de peste 13 ori mai mare decat pensia medie. Din cei 48.000 de salariati, jumatate au salariul minim pe economie, de 1.450 de lei. “n timp ce alesii nostri, parlamentarii, pe langa ca si-au votat pensii nesimtite, primesc in fiecare luna vreo 37.000 de lei, salariul si cheltuieli de cazare, transport, birou parlamentar. Adica ia in fiecare luna vreo 26 de salarii minime.
  • România din 1998 versus România din 2016: trăim, consumăm şi călătorim mai mult

    Se nasc cu 47.000 de copii mai puţin

    Numărul de născuţi-vii a scăzut cu aproape 47.000 faţă de situaţia de acum 19 ani, pe fondul amânării naşterii primului copil şi al migraţiei externe a populaţiei. În 2016 s-au născut numai 190.000 de copii în România, în timp ce alţi 20.000 – 25.000 de copii au fost născuţi de mamele românce din străinătate. Specialiştii în demografie spun că nu se poate opri acest fenomen al scăderii natalităţii, însă statul poate crea o strategie naţională pe termen lung pentru încurajarea natalităţii. În Franţa, de exemplu, s-a dus o astfel de politică, iar natalitatea a crescut, una dintre măsurile din această strategie fiind stabilirea impozitului pe salariu în funcţie de numărul de copii născuţi.

    Traficul de pasageri pe aeroporturi a crescut de opt ori

    Traficul de pasageri pe aeroporturile din România a ajuns anul trecut la circa 16 milioane de oameni, fiind de opt ori mai mare decât în urmă cu 19 ani.

    Creşterea numărului de pasageri a fost generată atât de creşterea numărului de turişti, dar şi pe fondul majorării numărului de zboruri de tip low-cost şi a unor investiţii în modernizarea aeroporturilor. Totodată, pe fondul deficitului de infrastructură rutieră, a crescut foarte mult şi al numărul de pasageri de pe cursele interne. Operatorii aerieni Tarom, Blue Air, Wizz Air şi Ryanair conectează în prezent Bucureştiul de cele mai importante oraşe de ţară, iar Blue Air a pariat chiar pe zborurile regionale care leagă oraşe precum Constanţa, Timişoara, Iaşi sau Cluj.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Greenpeace lansează Harta pădurilor virgine din România. Acestea ar ocupa 300.000 de hectare

    „Carpaţii româneşti sunt acoperiţi de cele mai vaste păduri virgine din zona temperată a Uniunii Europene. Aceste păduri sunt parte din istoria şi identitatea noastră culturală. Ele sunt rămăşiţe ale codrilor nesfârşiţi care acopereau cândva peste 80% din teritoriul actualei Românii. În aceste păduri, trăiesc aproximativ 13.000 de specii, inclusiv cea mai mare populaţie de urşi din Europa, specii rare şi endemice şi carnivore mari, precum lupul şi râsul. Aici, toate vieţuitoarele, inclusiv arborii, trăiesc într-un echilibru care este rezultatul a mii de ani de evoluţie”, reiese dintr-un comunicat de presă transmis de către organizaţia Greenpeace.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro