BusinessMagazin

Tag: Polonia

  • „În Polonia este greu să nu ai copii“. Alocaţii lunare, bani pentru casă şi maşină, ajutor de şcolarizare, garantarea unei pensii pentru „mamele eroine“: Polonia şi Ungaria cheltuie masiv pentru a încuraja natalitatea

    Dincolo de re­torică şi ideo­logie, politicile pro-familie şi pro-natalitate din Polonia şi Ungaria, ţări văzute ca oile negre ale Europei în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor sexuale şi demo­craţia, au o puternică compo­nentă economică.

    ♦ În Polonia partidul de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS) a introdus în 2016 politica „500plus“ prin care mamele primesc 500 de zloţi (111 euro) pe lună pentru fiecare copil dacă au mai mult de un copil. ♦ În Ungaria, guvernul premierului Viktor Orban a naţionalizat clinicile de fertilitate, a înlesnit accesul la credite generoase pentru cuplurile care promit să aibă un copil în viitorul foarte apropiat şi acordă facilităţi fiscale pe viaţă pentru femeile cu patru sau mai mulţi copii.

    Dincolo de re­torică şi ideo­logie, politicile pro-familie şi pro-natalitate din Polonia şi Ungaria, ţări văzute ca oile negre ale Europei în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor sexuale şi demo­craţia, au o puternică compo­nentă economică.

    „În Polonia este greu să nu ai copii“, spune Nicolae, un român plecat la muncă în Polonia, unde şi-a găsit de lucru în departa­mentele financiare ale unor mari corporaţii străine. Nicolae, care se apropie de 40 de ani, are doi copii, amândoi polonezi.

    Partidul de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS) a introdus în 2016 politica „500plus“ prin care mamele primesc 500 de zloţi (111 euro) pe lună pentru fiecare copil dacă au mai mult de un copil. Aceeaşi sumă o primesc şi tutorii copiilor, dar şi familiile cu venituri mai mici de 800 de zloţi pe lună care au un singur copil. Suma creşte la 1.200 de zloţi dacă copilul are dizabilităţi.

    Datele guvernului polonez arată că peste 2,6 mi­lioane de familii cu aproape patru milioane de copii bene­ficiază de programul  „500plus“. În Ungaria, guvernul premierului Viktor Orban a naţionalizat clinicile de fertilitate, a înlesnit accesul la credite generoase pentru cuplurile care promit să aibă un copil în viitorul foarte apropiat şi acordă facilităţi fiscale pe viaţă pentru femeile cu patru sau mai mulţi copii. Acolo este vorba de „Planul de acţiune pentru protejarea familiei“, un pachet de măsuri implementat începând cu 2019 care are ca scop crearea unei „Ungarii prie­tenoase cu familia“, după cum o arată bannerele uriaşe care întâmpină călătorii sosiţi pe aeroportul Budapestei. Liderii PiS şi Orban au reputaţia de politicieni populişti, naţionalişti, tradiţionalişti şi care stăpânesc maşinării puternice de propa­gandă. Însă încurajarea natalităţii vine dintr-o nevoie economică şi socială urgentă.

    Populaţia Europei de Est nu numai că îmbătrâneşte cel mai rapid, dar suferă şi un ritm mai alert de scădere decât cele din alte părţi ale continentului, arată datele Eurostat. Până în 2050, România, Bulgaria, Slovacia, Polonia şi ţările baltice vor înregistra o creştere a vârstei populaţiilor lor cu cel puţin opt ani, relevă estimările biroului de statistică al Comisiei Europene.

    Declinul demografic reflectă nu doar reducerea natalităţii, ci şi migraţia masivă în Occident, unde salariile sunt mai mari, iar condiţiile de muncă şi de viaţă sunt de cele mai multe ori mai bune. În plus, în Ungaria, arată Bloomberg, populaţia a suferit cel mai puternic declin din mai mult de un secol anul trecut, ţara est-europeană înregistrând cea mai ridicată rată de mortalitate din lume în timpul pandemiei. Scăderea a fost cea mai ridicată din 1918. Populaţia ţării a scăzut în fiecare an din 1982, ajungând la 9,7 milioane de locuitori la finalul anului trecut.

    O parte din aceştia, însă, lucrează sau locuiesc temporar în ţările occidentale vecine. Declinul populaţiei şi îmbătrânirea ei duc la o problemă de viaţă şi de moarte pentru o economie: deficitul de forţă de muncă şi supraîmpovărarea sistemelor de pensii.  În Polonia, alocaţii pentru copil primeşte orice familie, indiferent dacă partenerii sunt căsătoriţi sau nu sau dacă este vorba de familie cu un singur părinte.

    Copiii primesc alocaţia, echivalentă cu jumătate din salariul minim pe economie, până la vârsta de 18 ani. Programul „500plus“ este similar cu un venit de bază universal şi reprezintă o îndepărtare de atitudinea paternală a guvernelor anterioare, care considerau că familiile sărace „sunt incapabile să-şi administreze banii“, spune pentru The Atlantic Tomasz Inglot, profesor de ştiinţe politice la Universitatea de stat din Minnesota şi specialist în programe sociale din Europa de est. Pe lângă „500plus“, guvernul polonez a pus în aplicare şi programul „300plus“ prin care oferă bani pentru şcolarizarea copiilor şi un altul, „MamaPlus“, prin care statul garantează mamelor cu patru sau mai mulţi copii o pensie minimă la bătrâneţe, face mai uşor pentru mamele de şcolari să-şi ia concediu şi dă femeilor însărcinate acces gratuit la medicamente.

    În Ungaria,„Planul de acţiune pentru protejarea familiei“ include exceptări de la plata unor taxe pentru mamele cu patru sau mai mulţi copii, concediu maternal de trei ani plătit, un credit fără dobândă echivalent cu aproape 30.000 de euro pentru cuplurile tinere care se căsătoresc pentru prima dată. Dacă familia are trei copii, împrumutul nu mai trebuie rambursat. De asemenea, familiile cu trei sau mai mulţi copii sunt eligibile pentru un credit nerambursabil de 7.000 de euro pentru achiziţionarea unei maşini cu şapte locuri.

    De asemenea, politicile pro-familie prevăd crearea a 20.000 de creşe şi grădiniţe, tabere de vară ieftine pentru copii, alocaţii pentru bunicii care-şi îngrijesc nepoţii, concediu plătit pentru bunicii care muncesc dar care vor să-şi îngrijească nepotul nou-născut. În plus, de anul viitor tinerii sub 25 de ani nu vor mai plăti impozit pe venit. Guvernul Orban cheltuie aproximativ 5% din PIB pe politici pro-familie. „Fără bani, nu poţi inversa tedinţele negative“, a spus el.

     

  • (P) Stuart Rowley, Preşedintele Ford Europa: Scrisoare deschisă către Miniştrii Comerţului din Germania, Portugalia, Polonia, România şi Spania

    În timp ce Europa este încă în mijlocul pandemiei, atenţia mea, în calitate de lider de business, este concentrată asupra planificării redresării economice.

    După 18 luni dificile, pregătirea pentru creştere şi redresare este responsabilitatea noastră colectivă în calitate de lideri de business sau politicieni. Ceea ce mă motivează cel mai mult este şansa de a ne realinia ambiţiile în străinătate pe măsură ce lumea începe să se deschidă din nou; de a ne actualiza planurile de afaceri pentru a face faţă provocărilor unei economii digitale, moderne, durabile.

    Întrucât miniştrii comerţului din Uniunea Europeană se întâlnesc în această săptămână, sper că acceptarea oportunităţilor oferite de o politică proactivă europeană va fi proritatea dumneavostră, deoarece, din perspectiva mea, avem multe de îmbunătăţit.

    Ştim că Uniunea Europeană poate fi îndrăzneaţă. Planurile de transformare ecologică şi digitală vor atinge aproape fiecare aspect al existenţei noastre economice, sociale şi culturale. Pactul Verde European reprezintă un pas ambiţios, care prevede reduceri suplimentare ale emisiilor cu 55% până în 2030, iar Europa va fi primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2050.

    La Ford, susţinem pe deplin această viziune. Toate autovehiculele noastre vor fi complet electrice până în 2030, la fel ca majoritatea vehiculelor noastre comerciale şi ne-am angajat să fim neutri din punct de vedere carbon la nivel global până în 2050.

    Strategia Digitală Europeană face un apel la fel de îndrăzneţ pentru o piaţă unică, fără fricţiuni, în care tehnologiile digitale pot spori eficienţa şi productivitatea afacerii, protejând în acelaşi timp drepturile consumatorilor. Aceasta include un angajament de pionierat în stabilirea standardelor globale pentru tehnologiile emergente, contribuind la asigurarea faptului că Europa rămâne cea mai deschisă şi competitivă regiune din lume pentru comerţ şi investiţii.

    Aceste strategii vor ajuta la redresarea post-pandemie. Însă, sub forma actuală, politica comercială a UE pierde o oportunitate de a susţine această agendă extinsă.

    Deşi salut faptul că strategia comercială a Comisiei Europene a recunoscut necesitatea de a crea condiţiile pentru ratificarea acordurilor cu Mercosur şi Mexic şi de a încheia negocierile în curs, este momentul să transformăm aceste cuvinte în acţiuni. Am comentat anul trecut despre creşterea economică din Europa, care ar putea fi stimulată dacă UE ar finaliza mai multe dintre acordurile de liber schimb care sunt foarte aproape de finalizare – şi sunt gata şi aşteaptă să fie puse în aplicare după ani de negocieri – dar încă aşteaptă ratificarea şi semnarea finală.

    Am scris, în special, despre Acordul de liber schimb UE-Mexic. Acordul politic a fost încheiat pentru prima dată în 2018, urmat de un acord mai detaliat cu mai mult de un an în urmă. Este, în esenţă, un acord modern, cu obiective de dezvoltare durabilă şi noi tehnologii, cum ar fi vehiculele electrice şi bateriile. Cu toate acestea, după trei ani, rămâne blocat în „teritoriul nimănui”, împotmolit într-un proces complex de ratificare. Suntem interesaţi în mod special de acest acord de liber schimb, deoarece exportăm baterii fabricate în Polonia pentru a fi asamblate în vehiculul nostru electric Mustang Mach-E, asamblat în Mexic şi lansat în prezent în Europa. Rămâne însă ideea că acest acord este gata de a fi realizat, alături de alte acorduri în aşteptare.

    Este timpul să acţionăm cu o urgenţă mai mare şi să arătăm ambiţia UE de a ajunge la nivel internaţional şi de a folosi comerţul pentru a ajuta la pornirea economiei globale. Avem acordul UE-Mexic aproape încheiat. Să continuăm cu el şi cu celelalte acorduri comerciale apropiate de finalizare, pentru a sprijini redresarea economică.

    Stuart Rowley, Preşedinte, Ford Europa

     

  • Polonia dezvăluie detaliile fuziunii menite să creeze un gigant în domeniul energiei

    Trezoreria de stat a Poloniei îşi va majora participaţia din cadrul gigantului de rafinare PKN Orlen de la 27,52% la 50%, a anunţat un oficial guvernamental, oferind detalii legate de o viitoare megafuziune menită să creeze un furnizor gigantic polonez în domeniul energiei, scrie Polskie Radio.

    Orlen urmează să preia firma de stat din sectorul gazelor PGNiG şi firma Lotos.

     

  • Nici polonezii nu stau mai bine: Sistemul de sănătate din Polonia „gâfâie” sub presiunea pandemiei, iar ambulanţele aşteaptă ore întregi la coadă în faţa spitalelor

    Al treilea val al pandemiei de Covid-19 testează limitele sistemului de sănătate din Polonia, în contextul în care multe ambulanţe ajung să aştepte cu orele în faţa spitalelor înainte ca pacienţii pe care îi transportă să fie internaţi, potrivit FT.

    „Asta se întâmplă încontinuu de trei săptămâni. La fiecare tură ştii că există riscul să o petreci aşteptând în faţa unui spital. Câteodată două ore, câteodată şase ore, timp în care nu poţi ajuta pe nimeni, deşi asta este meseria noastră”, a explicat Michal Drozdz, un medic din Varşovia.

    Nu doar Varşovia se chinuie să treacă prin acest val al pandemiei. În toată Polonia, criza sanitară testează limitele sistemului public de sănătate.

    Numărul de infectări a crescut brusc de la începutul lunii martie, iar la data de 1 aprilie au atins un nivel record. În ultimele două săptămâni, Polonia a înregistrat 989 de cazuri/100.000 de locuitori, a treia cea mai mare cifră din UE. Numărul deceselor a crescut la niveluri record, la fel ca numărul pacienţilor internaţi în spitale sau conectaţi la ventilatoare.

    „Dimensiunea este incomparabiă (n.red: cu primul val). Atunci aveam câteva cazuri înregistrate pe cartier, acum avem câteva cazuri pe fiecare bloc de apartamente”.

    La fel ca în toată Europa, creşterea a fost cauzată de răspândirea aşa-numitei tulpini B.1.1.7, care a fost descoperită prima dată în Marae Britanie şi care este responsabilă pentru 90% din cazurile noi apărute în Polonia.

    O parte din populaţie critică guvernul pentru că ar fi făcut erori care au permis noii tulpini să se răspândească rapid. Una dintre temele pe care este criticat guvernul a fost întâlnită şi în retorica românilor şi ţine de cei plecaţi la muncă în alte ţări, care nu au fost verificaţi temeinic atunci când s-au întors din Marea Britanie pentru a-şi petrece Crăciunul în ţară.

    În timp ce românii sunt a doua cea mai mare minoritate din Marea Britanie, cu peste 400.000 de persoane înregistrate în iunie 2020, polonezii ocupă prima poziţie din acest podium, cu circa 815.000 de persoane.

    O altă temă pe care guvernul polonez este criticat ţine de relaxarea restricţiilor la mijlocul lunii februarie, într-un moment în care tulpina britanică circula deja în Polonia.

    Numărul mare de pacienţi ajunşi în spital pune presiune din ce în ce mai mare pe sistemul de sănătate. Chiar dacă un sfert din paturile de Covid-19 şi 20% dintre ventilatoare sunt libere, de cele mai multe ori acestea nu se află acolo unde este nevoie de ele.

  • Capitalismul de stat: Franţa culege „roadele“ pandemiei, Germania încă n-a scăpat de moştenirea crizei trecute, iar Polonia îşi construieşte campioni naţionali uriaşi

    În 2019, când cea mai mare teamă era doar o încetinire sincronizată a economiilor lumii, Franţa şi Olanda au ajuns în pragul unei crize diplomatice după ce guvernul olandez şi-a majorat pe ascuns participaţia la compania aeriană Air France-KLM pentru a o egala pe cea deţinută de Paris şi pentru a-şi proteja interesele. Acum, în plină criză economică, când industria aeriană este la pământ, guvernul francez a făcut o mutare care-i permite să-şi dubleze participaţia la transportatorul aerian în schimbul salvării companiei.

    Pandemia ajută astfel statul francez să-şi întărească controlul în companii cu operaţiuni în sectoarele strategice ale economiei, o politică îndelung criticată ca fiind o formă de intervenţionism care limitează piaţa liberă. Însă strategii asemănătoare sunt îmbrăţişate, într-un fel sau altul, de diferite state europene şi de obicei sunt însoţite de controverse.

    În Europa de Est, în Ungaria guvernul tinde să-şi ţină aproape activele corporate strategice prin intermediul oamenilor de afaceri apropiaţi partidului de guvernământ, în timp ce în Polonia statul creează campioni naţionali uriaşi. 

    De bailoutul acordat de statul francez companiei Air France-KLM va beneficia doar subsidiara franceză, iar în schimbul intervenţiei guvernul de la Paris şi-ar putea majora pachetul de acţiuni de la 14% la 30%. Franţa poate deveni astfel principalul acţionar al transportatorului aerian franco-olandez. Olanda nu va participa la majorarea de capital. În Franţa, de activele corporate ale statului se ocupă Agence des participations de l’état (APE), Agenţia Participaţiilor Statului. Din datele instituţiei reiese că activele sale sunt concentrate, în funcţie de valoare, în special în sectorul energetic.

    Acolo, APE deţine 84% din gigantul EDF, unul din liderii mondiali ai energiei nucleare. Participaţia valo­rează peste 29,6 miliarde de euro, cel mai mare nivel din portofoliul agenţiei. De ase­menea, statul are aproape 24% din acţiunile companiei de energie Engie.

    Alt sector bine repre­zentat este cel aerospaţial, unde APE deţine 11% din Airbus, pachetul de acţiuni valorând 8,6 miliarde de euro, 25,7% din Thales (4,8 miliarde euro) şi 11,2% din Safran (5,7 miliarde euro). Sectorul aerian este reprezentat de Air France-KLM şi de ADP, operator aero­portuar la care statul francez are peste 50% din acţiuni (5,2 miliarde euro).

    Alte prezenţe notabile în portofoliul APE sunt Orange (13%, în valoare de 3,7 miliarde euro), operator telecom, Renault (15%, 1,7 miliarde euro), cel mai mare constructor auto francez, FDJ (22%), companie de loterie, şi Eramet (25,5%), cu operaţiuni în sectorul minier. Valorile sunt calculate la 1 aprilie.

    Statul francez deţine şi indirect, prin intermediul Băncii Publice de Investiţii,  participaţii la companii. Participaţiile la companiile de stat sunt populare din diferite motive. Cel mai des citat este siguranţa naţională, scrie Financial Times.

    Altele sunt protejarea faţă de concurenţa străină, protejarea şi crearea de locuri de muncă, dezvoltarea regională sau profesională, acumularea de know-how şi furnizarea de servicii în situaţii de monopol natural. De asemenea, companiile de stat sau la care statul deţine participaţii senmificative, în general de peste 20%, pot folosi guvernelor ca sursă de finanţare, patronaj şi mijloc de influenţă politică.

    În Germania, cu politicul se împleteşte strâns participaţia de 13% deţinută de landul Saxonia Inferioară la Volkswagen, cel mai mare constructor auto european şi principalul angajator de acolo. O mulţime de lideri politici germani au trecut prin board-ul VW. Guvernul de la Berlin a asigurat, la începutul actualei crize, că nu se va feri să preia companii pentru a le salva de la faliment şi proteja astfel servicii vitale şi locuri de muncă.

    Deocamdată n-a fost nevoit să salveze decât transportatorul aerian Lufthansa. Din criza anterioară are ca moştenire 16% din Commerzbank, una dintre cele mai mari bănci germane. Guvernul deţine şi 12% din Airbus, 23% din Hapag Lloyd, companie de transport de mărfuri internaţional, peste 30% din Deutsche Telekom, 25% din Deutsche Post şi 100% din Hypo Real Estate, de asemenea o moştenire a crizei financiare. În anii trecuţi s-a pus chiar problema naţionalizării parţiale a Deutsche Bank, colos bancar care a contemplat colapsul din cauza multiplelor scandaluri pe care le-a provocat.

    În Italia, guvernul a salvat din nou operatorul aerian fanion Alitalia, stârnind o febră a naţionalizărilor. În Europa de est, în Ungaria şi Polonia companiile de stat au un statut special, fiind promovate ca gardieni ai sectoarelor stategice sau protectori ai bunăstării populaţiei.

    În ultimul deceniu, guvernul maghiar a cumpărat companii de energie privatizate iniţial după căderea regimului comunist şi le-a organizat în MVM Group, care a devenit una dintre cele mai mari companii din ţară, cu 15.000 de angajaţi şi responsabilă pentru producţia a 70% din energie.

    De asemenea, în 2019 au fost lipite mai multe bănci mici pentru a crea TakarÈkbank, a treia bancă în funcţie de mărime de pe piaţa locală. Cu aceasta vor fuziona MKB Bank şi Budapest Bank, cumpărate de stat în 2014 şi 2015. Entitatea astfel creată ar putea deveni cea mai mare bancă, un concurent direct al liderului OTP, la care prezenţa statului în acţionariat nu depăşeşte 1%.

     În 2019, guvernul de la Budapesta a transferat participaţii de 10% deţinute la MOL, gigant de gaze naturale şi de rafinare, şi la Richter Gedeon, lider în industria farma,  către o fundaţie educaţională pentru a permite acesteia să înlocuiască finanţarea de la stat cu cea din dividende.

    În prezent, guvernul mai are doar 5% din MOL şi 5% din Richter. În Ungaria există aproape 600 de companii de stat, dar strategia căreia guvernul pare să-i dea prioritate este mai degrabă de a încuraja oameni de afaceri apropiaţi partidului de guvernământ să preia controlul în diferite sectoare economice decât ca statul să se implice direct în acţionariatul companiilor.

    În Polonia, însă, statul creează campioni economici. Spre exemplu, PKN Orlen, cea mai mare companie şi liderul în sectorul de rafinare, la care guvernul deţine peste 27% din acţiuni, preia monopolul gazelor PGNiG şi fuzionează cu concurentul mai mic Grupa Lotos, deţinut de stat. De asemenea, statul deţine aproape 30% din cea mai mare bancă, PKO Bank Polski, aproape 60% din cel mai mare producător de energie, PKO Bank Polski, şi 31% din gigantul minier KGHM. Guvernul este, de asemenea, cel mai mare acţionar la Tauron şi Enea, alţi producători de energie. Varşovia îşi foloseşte campionii naţionali pentru proiecte considerate strategice precum construirea primei centrale nucleare a ţării şi dezvoltarea unui brand auto naţional.

     

     

  • Băncile poloneze aşteaptă cu înfrigurare decizia autorităţilor locale privitoare la creditele ipotecare în franci elveţieni. O decizie nefavorabilă acestora ar putea zgudui sectorul financiar şi economia

    Zlotul polonez se situează la cea mai scăzută valoare din 12 ani în raport cu euro. În spatele devalorizării se află parţial modul de gestionare a pandemiei de către guvernul ţării, însă o aşteptată decizie privitoare la creditele în franci elveţieni are de asemenea o însemnătate ridicată, notează Deutsche Welle.

    Polonia este ultima ţară care încearcă să soluţioneze această problemă, după ce Ungaria, Croaţia şi alte ţări au găsit o rezolvare.

    În 2019, Curtea Europeană de Jus­tiţie a decis în favoarea debitorilor po­lo­nezi care luaseră credite în franci el­ve­ţieni de la băncile poloneze. Astfel, aceştia puteau cere in­stanţelor con­vertirea creditelor în moneda loca­lă, iar mii de oameni au făcut acest lu­cru.

    Totuşi, deciziile luate la nivelul in­s­tanţelor poloneze diferă în ceea ce pri­veşte capacitatea băncilor de a per­cepe comisioane clienţilor pentru utili­za­rea capitalului pe perioada cre­di­tu­lui acum invalidat şi aplicării do­bânzii Wibor sau Libor pe franci elveţieni.

    Ambele aspect urmează să fie clarificate de deciziile ce vor fi pro­nun­ţate de Curtea Supremă pe 13 aprilie.

    Până acum, sectorul nu a fost dispus să caute un compromis. Deciziile Curţii vor determina costurile potenţiale pentru sectorul bancar. Analiştii estimează că aceste costuri vor fi cuprinse între 30 mld. de zloţi (6,6 mld. euro) şi 60 miliarde de zloţi.

    „O decizie nefavorabilă băncilor ar putea provoca un adevărat cu­tre­mur pentru sistemul bancar şi poate pentru în­treaga economie“, aver­ti­zea­ză Michal Kaczmarzyk, partener în ca­drul firmei de avocatură Con­silius Adokaci i Radcy Prawni. Acesta esti­mează pierderi cuprinse între 35 mi­liarde şi 235 mld. de zloţi pentru bănci.

    O decizie de a li se permite băncilor să perceapă o dobândă Wibor ar fi una benefică din punct de vedere politic pentru partidul polonez de guvernământ Lege şi Justiţie, potrivit lui Piotr Bialowolski, profesor la Universitatea WSB din Polonia.

    O astfel de decizie nu ar crea un risc sistemic imediat pentru sectorul bancar, remarcă acesta.

    Bialowolski arată că nu se aşteaptă la consecinţe majore pentru economie. „Băncile poloneze se numără cele cu cea mai solidă poziţie din Europa. În plus, impactul acestei decizii va fi resimţit pe mai mulţi ani, ceea ce ar trebui să  permită băncilor să atenueze lovitura“.

    Un canal prin care ar putea fi resimţit un efect este cel al preţurilor acţiunilor băncilor. Valorizarea acestora va scădea probabil, iar asta s-ar putea reflecta în valoarea economiilor pentru pensii, se teme Bialowolski.

     

     

  • Polonia,reclamată la Curtea de Justiţie a UE de Comisia Europeană din cauza problemelor din justiţie

    “Comisia Europeană a decis reclamarea Poloniei la Curtea de Justiţie a UE din cauza legii privind sistemul judiciar din 20 decembrie 2019, care a intrat în vigoare pe 14 februarie 2020. De asemenea, Comisia Europeană cere Curţii de Justiţie a UE măsuri interimare până la ajungerea la o decizie definitivă în acest caz”, anunţă instituţia, într-un comunicat publicat pe site-ul propriu.

    “Comisia Europeană consideră că legea din Polonia privind independenţa justiţiei subminează independenţa judecătorilor şi este incompatibilă cu sursa primară a reglementărilor UE. În plus, legea împiedică instanţele judiciare, inclusiv prin recurgerea la proceduri disciplinare, să aplice direct anumite prevederi ale legislaţiei UE în sensul protejării independenţei justiţiei şi să transmită referinţe privind decizii preliminare în aceste chestiuni Curţii de Justiţie”, argumentează Comisia Europeană.

    “Comisia Europeană consideră că Polonia încalcă reglementările UE prin permiterea ca o Cameră disciplinară a Curţii Supreme, a cărei independenţă nu este garantată, să ia decizii care au impact direct asupra judecătorilor şi a modului în care îşi desfăşoară activităţile”, subliniază Executivul UE.

    “Comisia Europeană a decis să sesizeze Curtea de Justiţie a UE cu un recurs împotriva Poloniei. Este vorba de o etapă crucială în cadrul procedurii de sancţionare referitoare la legea poloneză privind puterea judiciară, intrată în vigoare în februarie 2020. Ţin să reamintesc că această procedură de sancţionare a fost iniţiată de Comisia Europeană în aprilie 2020. (…) Noi considerăm că legea privind puterea judiciară este incompatibilă cu un anumit număr de dispoziţii fundamentale ale Tratatelor UE”, afirmă Didier Reynders, comisarul european pentru Justiţie.

  • Platforma chineză de e-commerce Aliexpress vrea să deschidă automate de colete în Polonia

    AliExpress, un serviciu de retail online din China, intenţionează să deschidă 300 de automate de colete în Varşovia, ţintind deschiderea unui număr total de 8.000 astfel de automate în Polonia până la sfârşitul anului 2022, notează Polandin. InPost deţine deja 4.800 de astfel de automate în Polonia.

  • Covid: Franţa şi Polonia reintroduc blocajele pe măsură ce infecţiile cresc

    Franţa şi Polonia au reintrodus blocaje parţiale, în timp ce ambele ţări se luptă cu o creştere accentuată a infecţiilor cu Covid în ultimele săptămâni, anunţă BBC.

    Aproximativ 21 de milioane de oameni din 16 zone ale Franţei, inclusiv Paris, sunt afectaţi, deoarece ţara se teme de un al treilea val.

    În Polonia, magazinele neesenţiale, hotelurile, facilităţile culturale şi sportive sunt acum închise timp de trei săptămâni. Ţara are cele mai mari rate noi zilnice de cazuri Covid din noiembrie.

    De asemenea, cazurile de coronavirus cresc în mod exponenţial în Germania, cancelarul Angela Merkel avertizând că este probabilă o „frână de urgenţă” şi impunerea unor noi restricţii.

    Procesul de vaccinare din Uniunea Europeană a fost afectat de livrările întârziate, precum şi de suspendarea în mai multe ţări a utilizării vaccinului Oxford-AstraZeneca, din cauza temerilor privind posibilele efecte secundare.

    În Franţa, blocarea a intrat în vigoare începând de vineri la miezul nopţii. Au fost raportate blocaje de trafic pe mai multe drumuri care părăseau capitala.

    Noile restricţii nu sunt la fel de stricte ca episodul anterior de lockdown, persoanelor fiindu-le permis să facă mişcare în aer liber.

    Afacerile neesenţiale sunt închise, dar şcolile rămân deschise, alături de unităţile de saloanele de înfrumuseţare, dacă respectă un „protocol sanitar special”.

    Franţa a raportat peste 4,2 milioane de infecţii de la începutul epidemiei, cu aproape 92.000 de decese legate de Covid, potrivit datelor compilate de Universitatea Johns Hopkins din SUA.

  • Record absolut. A picat examenul pentru permis de 192 de ori

    Bărbatul are 50 de ani şi locuieşte în Piotrkow Trybunalski, un oraş polonez cu doar 80.000 de locuitori. De aproape două decenii încearcă să obţină permisul de conducere, dar a picat examenul teoretic de 192 de ori la rând, ceea ce reprezintă un record în ţară, conform verietyinfo.com.

    Statisticile din Polonia arată că examenul teoretic are o rată de trecere de aproximativ 50%, în timp ce examenul practic este promovat de doar 4 candidaţi din 10. Totuşi, bărbatul din Piotrkow Trybunalski a doborât toate recordurile şi a cheltuit în total 1.300 de euro pe taxe de examen.

    Stanislav Kabusevich, instructor auto, spune că ar trebui să existe în Polonia o regulă care să interzică unui candidat să susţină examenul de peste douăzeci sau treizeci de ori: „Dacă cineva ignoră regulile sau nu le cunoaşte, nu ar trebui să conducă. La urma urmei, poate reprezenta un pericol pentru alţii”.

    Cu toate acestea, bărbatul din Piotrkow Trybunalski nu disperă şi se gândeşte să continue tentativele, deoarece speranţa moare ultima.