BusinessMagazin

Tag: planuri

  • Studiu de caz: Planuri pentru o creştere de 300% din banii micilor întreprinzători

    CONTEXTUL: În 2013, deşi interesul clienţilor pentru sistemele de planificare a resurselor întreprinderii (ERP) a crescut cu cel puţin 50%, nivelul vânzărilor a rămas constant; cei mai mulţi şi-au amânat decizia de investiţii pentru 2014, potrivit lui Călin Vlad, director general al Serra Software. Firma crede că în 2014 o cerere crescută pentru soluţii ERP ar putea veni din partea firmelelor din agricultură, producţie, servicii, precum şi din partea celor care accesează fonduri europene pentru informatizare.

    DECIZIA: Serra Software a conceput pe baza platformei SoftOne un pachet special pentru IMM. Astfel, Călin Vlad spune că în 2014 firma va oferi un pachet standard ERP, care acoperă toate funcţionalităţile de bază ale unei companii la un preţ de 6.000 de euro (plus TVA), în condiţiile în care costul mediu pentru implementarea şi utilizarea unui ERP este de 3.500 de euro (plus TVA) per utilizator. Într-o firmă cu cinci angajaţi aşadar, preţul depăşeşte 17.000 de euro.

    EFECTELE: Directorul general al Serra Software se aşteaptă pentru anul în curs la o creştere a cifrei de afaceri de aproape trei ori, de la circa 210.000 de euro în 2013 la aproape 600.000 de euro în 2014. Previziunile se bazează pe contractele semnate la finalul anului trecut, pe noul produs, dar şi pe semnarea de noi contracte cu clienţi cu care firma se află în „negocieri foarte avansate„.

    ANTREPRENORII ROMÂNI RĂMÂN ÎN CONTINUARE GREU DE CONVINS SĂ INVESTEASCĂ ÎN SOLUŢII IT PERFORMANTE. Cu o maşină scumpă te plimbi, te vede lumea, te admiră, în timp ce un soft este ceva virtual. Nu-l simţi, nu-l înţelegi, ci doar investeşti în el. Decizia de a renunţa la programul de contabilitate apare foarte târziu, în unele cazuri chiar şi după un an de raportări obţinute manual în Excel şi după pierderi materiale importante„, spune Călin Vlad, directorul general al Serra Software.

    Firma pe care o conduce integrează soluţii ERP, CRM, human resources, business intelligence şi helpdesk şi are zece angajaţi cu o experienţă de peste 17 ani în implementarea de software economic. „Numărul angajaţilor a crescut în fiecare an în medie cu o treime, creştere pe care o vom respecta şi în anii următori„, adaugă Vlad. Firma a fost fondată în ianuarie 2011, prin desprinderea de EVO Experience Software şi preluarea portofoliului de clienţi Soft1.

    O analiză realizată de Serra Software despre evoluţia pieţei de ERP în 2014 arată că firmele din agricultură, producţie, servicii, precum şi cele care accesează fonduri europene pentru informatizare vor fi în 2014 principalii clienţi ai furnizorilor de soluţii ERP. Sistemul de planificare a resurselor întreprinderii (ERP) este instrumentul software care ajută la integrarea tuturor informaţiilor dintr-o organizaţie într-o platformă unică. Scopul ERP este dublu: să asigure transparenţa datelor în cadrul unei organizaţii şi să faciliteze accesul rapid la orice tip de informaţie utilă pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii.

    „Am trimis şi vom continua să trimitem oferte personalizate tuturor companiilor targetate„, spune Vlad. De pildă, pentru firmele contractante de fonduri europene care au solicitat oferte, acestea sunt întocmite respectând cerinţele din caietele de sarcini. „Am conceput pe baza platformei SoftOne un pachet special pentru IMM„, afirmă reprezentantul Serra Software.

    POTRIVIT ANALIZEI, PREŢURILE SOLUŢIILOR ERP VOR VARIA ANUL ACESTA ÎNTRE 12.000 EURO ŞI 200.000 EURO, IAR PROIECTELE DE PESTE 200.000 DE EURO VOR APĂREA DOAR SPORADIC. În funcţie de tendinţele pe care le-a identificat, compania şi-a construit un produs special. „În 2014 vom oferi un pachet standard ERP, care acoperă toate funcţionalităţile de bază ale unei companii, la un preţ de 6.000 de euro (plus TVA), în condiţiile în care costul mediu pentru implementarea şi utilizarea unui ERP este de 3.500 de euro (plus TVA) per utilizator„, adaugă Călin Vlad.

    El se aşteaptă ca în acest an cifra de afaceri a firmei să crească de aproape trei ori faţă de rezultatele anului trecut, până la circa 600.000 de euro, comparativ cu 210.000 de euro în 2013. „Ne bazăm pe contractele deja semnate la finalul anului 2013, pe noul produs, dar şi pe semnarea unor contracte cu clienţii cu care ne aflăm în negocieri foarte avansate. În plus, vrem să creştem ponderea serviciilor de consultanţă în totalul cifrei de afaceri.„

    VÂNZĂRILE NOI DE SOLUŢII ERP AR PUTEA ATINGE ÎN 2014 VALOAREA DE PESTE
    50 MILIOANE DE EURO, POTRIVIT ESTIMĂRILOR SERRA SOFTWARE, în timp ce piaţa totală, care include contractele de mentenanţă şi vânzările de module şi pentru utilizatori noi, în cazul clienţilor existenţi, se va plasa în jurul a 110 milioane de euro. Totuşi, subliniază Vlad, nevoile pieţei sunt de peste zece ori mai mari. În 2013, vânzările au fost la un nivel similar cu cel din anul anterior, deşi interesul manifestat a fost mai mare cu cel puţin 50%. „Cei mai mulţi clienţi şi-au amânat decizia de investiţii pentru 2014„, explică directorul general al Serra Software. Rezultatele firmei, care a avut anul trecut 40 de clienţi, au fost în concordanţă cu evoluţia pieţei, iar marja de profit, de la înfiinţare până în prezent, a fost în medie de 19%, conform reprezentanţilor companiei.

    2014 va fi un an de creştere la nivelul întregii pieţe, crede Călin Vlad, care într-un scenariu optimist indică un plus de 20% faţă de 2013. „Observăm în ultima vreme tendinţa clienţilor de a renunţa la soluţii «no name» şi de a opta pentru platforme consacrate. Motivul principal care «obligă» antreprenorii şi companiile medii şi mari să facă investiţii în IT rămâne presiunea competiţiei internaţionale„, spune reprezentantul Serra Software.
     

  • Românul care a dezvoltat jocuri pentru Facebook are planuri mari pentru 2014

    Într-un interviu pentru Business Magazin, Bobby Voicu spune că 2013 a fost un an foarte bun pentru MavenHut, “fiind anul în care am ajuns la 16 angajaţi (de la 4 la începutul anului) şi am ajuns să fim o companie profitabilă”. De la mijlocul lui 2012 şi până la sfârşitul lui 2013, Mavenhut a angajat o echipă destul de mare, face în continuare angajări şi vrea să dezvolte noi jocuri.

    Pentru 2014, Bobby Voicu are în plan să îşi dubleze echipa, dar şi să lanseze noi produse pe piaţă, pe mai multe platforme.“Pe termen mediu, planurile sunt să creştem cât mai mult studioul din România, ajutând astfel la definirea unui ecosistem în industria de dezvoltare de jocuri.

    Evident, ne dorim să scoatem cât mai multe titluri de succes în următorii 5 ani, pe cât mai multe platforme (atât web, cât şi mobile)”, spune Bobby Voicu. Bobby Voicu a dezvoltat Mavenhut în Irlanda, în cadrul acceleratorului de business Startup Bootcamp Dublin, condus de Eoghan Jennings, şi crede că dezvoltatorii români de soft trebuie să privească global: “Cred că, datorită contextului specific dezvoltării de software, a lipsei de graniţe reale, cei care activează în industrie trebuie să fie la curent cu trendurile globale, altfel nu sunt competitivi. Prin urmare, este o necessitate privirea globală, dar nu cred că asta înseamna ca industria nu mai depinde de România, ca “s-a desprins” de România”.

  • Povestea ardelenilor care deţin cel mai frumos magazin din lume. Magazinul de pe Calea Victoriei a câştigat în faţa Tiffany’s, Macy’s sau Apple Store

    Sculptură din sticlă colorată, cu pardoseală din inox şi marmură tip joc de şah, păzită de vitrine din fier forjat creează ambientul magazinului concept al Casei de Bijuterii Sabion, cel mai frumos magazin dintr-un centru comercial. Premiul a fost acordat în cadrul unei competiţii internaţionale din 2011 unde au participat retaileri precum Tiffany’s, Macy’s sau Apple Store.

    Relocat recent pe Calea Victoriei, sub numele Galeriile Sabion, magazinul se adaugă altor 16 magazine răspândite în ţară şi atelierelor din Târgu-Mureş, care, însumate, compun o afacere estimată la nouă milioane de lei (aproximativ două milioane euro). Aproape jumătate din această sumă – circa 800.000 de euro – a fost investită în amenajarea magazinului concept al bijuteriilor Sabion – majoritatea realizate în fabrica proprie din Târgu-Mureş. „Identitatea noastră este una, iar ce se vede în centrele comerciale este cu totul altceva. Acolo există o serie de reguli care nu depind doar de noi. Dacă vrei să fii consilierul personal al clientului, trebuie să fii chiar personal”, explică Claudiu Bologa, fondatorul Sabion, motivele relocării Galeriilor Sabion pe Calea Victoriei.

    Identitatea Sabion a început să se contureze în 1998, odată ce Bologa şi-a pus în aplicare planul de a deschide o afacere de familie cu bijuterii: „Cunosc meseria de bijutier din copilărie, de la rude care erau bijutieri în perioada interbelică şi din poveştile familiei.„ Antreprenorul a început cu un magazin de bijuterii şi un mic atelier în Târgu-Mureş, iar în câţiva ani s-a extins în tot Ardealul, următoarele magazine fiind deschise în Sighişoara, Oradea, Bistriţa şi Cluj-Napoca.

    „Dacă în 2002 aveam trei locaţii, în 2013 am ajuns la 17; am încercat să creştem nu doar pe verticală, ci şi pe orizontală, să avem stabilitate„, descrie Bologa modul cum şi-a condus afacerea în cei 15 ani de activitate. Antreprenorul oferă şi posibilitatea achiziţionării de francize, singura dintre acestea fiind în prezent cea din Baia Mare. Costurile pentru o franciză variază între 100.000 şi 500.000 de euro, în funcţie de oraş şi de suprafaţa magazinului.

    Primul magazin din Capitală a fost inaugurat abia în 2010, în Cocor Department Store, după mai bine de opt luni de lucru. „Nu poţi să vinzi o bijuterie care nu este produsă în serie dacă nu este expusă într-o astfel de locaţie, vorbim despre artă„, argumentează el. „Galeria de artă” creată de designerii proprii în 2010 a fost mutată piesă cu piesă în noul spaţiu de pe Calea Victoriei. Conceptul magazinului a fost creat  de artiştii Atelierelor Sabion şi de proprietarii companiei, care, împreună, totalizează un număr de 40 de angajaţi.

    Dintre ei, nu mai puţin de şase fac parte din familia mureşeanului Bologa, indiferent că vorbim despre soţii, fraţi, fini şi nepoţi. Restul sunt bijutieri cu zeci de ani de experienţă în materie de prelucrare de metale nobile, dar şi tineri designeri, gravori, toreutici, cizelori, majoritatea absolvenţi ai Universităţii de Arte din Târgu-Mureş.

  • GSK a intrat în faza de alegere a cumpărătorului fabricii din Braşov. Dacă eşuează va fi închisă

     “Există un interes crescut pentru fabrica GSK din Braşov, iar prima fază a proiectului, cea de căutare de potenţiali cumpărători, s-a încheiat la începutul lunii noiembrie 2013. În faza a doua, GSK lucrează cu companiile interesate pentru a înţelege mai bine planurile specifice ale acestora pentru fabrica, precum şi pentru a conduce o analiză mai amănunţită, incluzând vizite la fabrica. Acest lucru ne ajută să selectăm cele mai bune oferte, cu care vom continua procesul de vânzare. Estimăm că vom finaliza această etapă până la sfârşitul primului trimestru din 2014”, se arată într-un comunicat al companiei.

    GSK precizeză că, dacă la sfârşitul acestei de-a doua faze nu va gasi un cumpărător potrivit, va începe procesul de închidere a fabricii.

    “De la anunţul iniţial, GSK a căutat oportunităţi de a vinde site-ul de la Braşov unei terţe părţi, cu un acord tranzitoriu de producţie; acest lucru ne va asigura că furnizarea de produse din fabrica din Braşov va continua, până când producţia este transferată către alte site-uri GSK sau alţi producători externi. Un obiectiv cheie al procesului de vânzare a fabricii cu un contract de producţie tranzitoriu este menţinerea locurilor de muncă pentru angajaţii fabricii”, menţionează sursa citată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Planurile Flanco pentru Black Friday

    Flanco Retail organizeaza in acest an Black Friday intre 22-24 noiembrie, cu discounturi semnificative la peste 450.000 de produse din stoc. Ca parte a celui mai mare eveniment de shopping al anului, compania a pregatit oferte speciale la peste 2.000 de repere, dublu fata de anul trecut, in toata reteaua sa – care va numara 82 de magazine.

    In preziua Black Friday, pe 21 noiembrie, Flanco deschide doua magazine noi, in Galati si Deva, extinzandu-si astfel reteaua la 82 de unitati, in urma unei investitii totale de 3,5 milioane de lei. Magazinul Flanco din Galati Shopping City, alaturi de cel din Ulpia Shopping Center Deva, adauga peste 1.400 mp spatiu de expunere si vanzare retelei Flanco si se inscriu in cursa cumparaturilor Black Friday cu aceleasi oferte speciale ca si celelalte magazine din intreaga tara.

    Pe toata durata Black Friday, site-ul Flanco.ro, intr-o formula speciala, creata pentru acest eveniment, va pune continuu la dispozitia clientilor informatii cu privire la catalogul de oferte, orarul prelungit al magazinelor si evolutia stocurilor. O echipa dedicata isi va concentra, pe perioada weekendului, eforturile pentru a oferi informatii in timp real, astfel incat ofertele speciale sa poata fi gasite de catre clienti, direct in magazinele Flanco, care vor ajunge in acel weekend la un numar de 82.

    ”Si anul acesta ne concentram toate eforturile – de logistica, resurse umane, comerciale – in zona retelei de magazine, zona noastra principala de expertiza” explica Violeta Luca, CEO Flanco Retail. ”Ne asteptam ca in 2013, in weekendul care incepe cu Black Friday, sa avem 1 milion de vizitatori si vanzari de 85 milioane de lei, in baza unor oferte exceptionale. Doar in weekendul 22-24 noiembrie, site-ul Flanco.ro va deveni un instrument de informare si comunicare, directionand clientii catre magazinele cele mai apropiate sau cele care au ofertele dorite.”

    Comparativ cu 2012, Flanco a crescut nivelul total al stocurilor cu 80%, a inclus in oferta sa de 4 ori mai multe tablete şi telefoane, si de 3 ori mai multe televizioare Smart. Astfel, reducerile la produse electronice, electrocasnice si IT vor ajunge pana la 50%, in timp ce la electrocasnicele mici si accesorii reducerile sunt de pana la 80%.

    Pentru a facilita procesul de cumparare in Black Friday, Flanco si-a optimizat infrastructura si procesele si a modificat fluxurile de operare in magazine, punand la dispozitia clientilor:

    –           Un orar de functionare prelungit cu 4 ore;

    –           Cu 30% mai multi consultanti de vanzari;

    –           Cu 50% mai multe case de marcat;

    –           Un timp de facturare redus cu 30%, datorita simplificarii procesului (2 minute, in medie);

    –           Orar de functionare 24/24 pentru departamentele suport de logistica si IT.

    Infrastructura care sustine intregul eveniment de shopping a fost pregatita de companie pe parcursul ultimelor 6 luni, antrenand echipele din toate departamentele Flanco si pe toti partenerii de business.

    Flanco are 900 de angajati, o retea de 80 de magazine, aflate în cele mai importante zone comerciale din 50 de orase. Flanco a înregistrat la sfârsitul anului 2012 o cifra de afaceri de 137 de milioane de euro si detine o cota de piata de 13% din vanzarile realizate in magazine, fiind al doilea mare jucator din piata.

  • Noua tinereţe a pantofilor Guban. Cum poate reînvia un brand românesc vechi de peste 50 de ani

    Am făcut un pariu cu fabrica timişoreană, pentru că Guban este o marcă românească puternică. Şi am constatat că preferinţele românilor tind să se întoarcă spre brandurile româneşti, după ce au avut acces la piaţa internaţională„, spune Marius Ion, administratorul firmei. Societatea a fost preluată de circa cinci ani de fondul de investiţii american New Century Holdings, reprezentat în România prin NCH Advisors, iar Marius Ion se ocupă împreună cu colegii săi de şapte companii cu activităţi industriale.

    „Cele şapte firme au specific de industrie grea, cu excepţia Guban, care este partea frumoasă a «pachetului»„, spune mai în glumă, mai în serios Marius Ion. Are 32 de ani, a terminat Managementul Înteprinderilor la Paris şi de aproape doi ani a fost recrutat de NCH Advisors. Şi până atunci lucrase tot în zona industrială, povesteşte el, dar în domeniul deşeurilor periculoase, şi s-a ocupat de proiecte în domeniul energiilor regenerabile.

    Pariul cu Guban s-a tradus într-o întreagă serie de schimbări majore, explică Ion. Distribuţia, de pildă, se făcea prin revânzători şi exclusiv în România. Anul trecut, 40.000 de perechi de pantofi au fost vândute în circa 140 de magazine din întreaga ţară. Or în momentul în care desfa-cerea se face exclusiv prin intermediul revânzătorilor, tot ei fac şi regulile. „Revânzătorul spune: «Eşti scump, nu-mi place, ia marfa înapoi, pe asta n-o plătesc».

    Întotdeauna lucrurile tind să se complice. Şi marjele sunt mici„, afirmă Marius Ion. Cifra de afaceri a Guban a ajuns anul trecut la 6,5 milioane de lei, cu o marjă de profit de până în 5%, iar previziunile pentru anul în curs se referă la o marjă care ar putea ajunge la 10%, cu o cifră de afaceri de 7,5 milioane de lei. „Rezultatele financiare, la fel ca în toate societăţile din grup, sunt pe trend crescător de trei ani„, precizează Ion.

    Pentru ca Guban să fie mai puţin dependentă de revânzători, administratorul a propus deschiderea de magazine proprii, iar de la idee până la inaugurarea primului spaţiu propriu, în Băneasa Shopping City, a trecut cam un an. Nu amenajarea a consumat mult timp, ci căutările, povesteşte el. Chiar lângă fabrica timişoreană, pe porţile căreia prima pereche de pantofi a ieşit în 1959, se află un spaţiu de vânzare, care va fi reamenajat anul viitor şi unde marfa „se vinde foarte bine, în jur de 10% din cifra de afaceri, având expuse în jur de 1.000 de modele„.

    Magazinul din Băneasa Shopping City are 82 mp, iar investiţia s-a plasat în jurul a 100.000 de euro, bani ce includ deopotrivă amenajarea şi stocul. „Ne aşteptăm să devină campion în termeni de vânzări„, spune Marius Ion, care precizează că acest lucru se traduce în rezultate echivalente cu „măcar zece procente din cifra de afaceri„.

    Este doar o estimare pe datele actuale, care însă ar putea să se schimbe mult, în cazul în care proiectele de export vor fi concretizate. Guban şi-a prezentat recent colecţiile în cadrul celui mai mare târg de încălţăminte, care se desfăşoară de două ori pe an la Milano, şi a înce-put deja colaborarea pentru magazine din Elveţia, Italia, Slovenia şi Nigeria. „Ne-au dat deja primele comenzi şi suntem în faza de reglare a contractelor pentru a putea începe livrările în primăvară.„

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Mănescu: Disponibilizări la companii, doar după discuţii cu sindicatele. Acum focusul este pe buget

     “În momentul acesta nu există un plan de disponibilizări. Sigur, zvonurile pot apărea din toate direcţiile, cum ne-am obişnuit. În momentul în care se va face sau va exista un plan de disponibilizări va exista doar după ce vom discuta cu partenerii sociali, cu sindicatele. Nu există plan de disponibilizări care să nu trebuiască să fie discutat cu sindicatele.

    Din câte ştiu, încă nu am ajuns la acel subiect. Avem o altă prioritate – bugetul pe 2014, planurile de dezvoltare a companiilor, cred că sunt foarte importante, mult mai importante, până să ajungem să reorganizăm mai avem. Trebuie întâi să le punem pe picioare”, a spus Mănescu la Mediafax Talks about Aviation.

    Ea a răspuns astfel la întrebarea dacă există planuri de disponibilizări la companiile feroviare în afară de CFR Marfă, sau la Tarom.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băncile centrale îşi fac planuri de urgenţă pentru eventualitatea intrării SUA în default

     Liderii băncilor centrale au discutat posibile măsuri de răspuns la întâlnirea anuală a Fondului Monetar Internaţional (FMI), de la sfârşitul săptămânii trecute, au declarat două surse apropiate situaţiei pentru Bloomberg. Discuţiile au continuat şi după ce bancherii au părăsit reuniunea de la Washington.

    “Doar pentru că în trecut a fost rezolvată întotdeauna, nu înseamnă că nu trebuie să facem plauri de urgenţă. (…) Mă aştept ca Banca Angliei să se pregătească. Mă aştept ca sectorul privat să facă acelaşi lucru, iar în alte ţări situaţia să fie similară”, a declarat Jon Cunliffe, care va prelua din noiembrie funcţia de viceguvernator pentru stabilitate financiară la Banca Angliei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antreprenorul care se întâlneşte lunar cu 50 de tineri români ca să le cumpere ideea de afacere

    Dacă nu l-aţi văzut pe Radu Georgescu în ultimele luni veţi avea o surpriză; antreprenorul a pierdut în jur de 20 de kilograme şi are o siluetă de adolescent. Răspunde mirării reporterilor cu un zâmbet: „N-am făcut nimic special. Trăiesc mai sănătos, mănânc mai sănătos, mă culc devreme, mă scol devreme„. Şi toate acestea nu sunt de ajuns: tocmai a realizat cea mai valoroasă dintre tranzacţiile sale. Este vorba de Avangate, compania „americană„ a lui Georgescu, care ajută producătorii de software să vândă online, furnizând tot ce este după butonul „buy„, care a fost preluată de fondul de investiţii Francisco Partners, cu birouri în Londra şi San Francisco, fond care dispune de active de 7 miliarde de dolari.

    Înainte de orice, l-am întrebat pe Radu Georgescu dacă îl mai îngrijorează ceva acum. Şi a aprobat: este vorba de situaţia financiară din Statele Unite, ameninţate, cel puţin la ora discuţiei, de un posibil default, dar şi de bula tehnologică pe care antreprenorul o anunţă de ceva vreme, bulă cauzată în special de creşterea reţelelor sociale. „Afacerile GeCad sunt globale, SUA reprezintă mai mult de jumătate din IT-ul mondial, aşa că un default al SUA ar putea deveni o problemă serioasă pentru industrie.„ În privinţa bulei tehnologice, aceasta nu se va sparge mâine sau anul viitor, dar poate în 2015. În plus, Georgescu admite că bula tehnologică a fost unul din factorii pe care s-a bazat decizia de a vinde Avangate; nu a fost factorul determinant, dar a cântărit ceva în ecuaţie.

    Determinant a fost, în decizia de a vinde, interesul pe care l-a trezit Avangate. „În ultimul an şi ceva, compania s-a bucurat de foarte mare interes. Acesta a crescut şi a crescut şi a crescut, aşa că în decembrie 2012 – ianuarie 2013 am decis că poate fi agreabil să începem un proces adevărat. Şi am angajat Pagemill Partners, bancă de investiţii din Statele Unite, iar de aici încolo a pornit un proces competititv, serios.„ Şi a rezultat cel mai „valoros„ exit al lui Georgescu, care nu precizează suma aferentă tranzacţiei. „Primul exit este întot-deauna cel mai bun, pentru că este primul, dar acesta este cel mai valoros.„ Precedentele cele mai importante tranzacţii realizate de antreprenor sunt vânzarea către Microsoft a antivirusului RAV în 2003 şi preluarea de către grupul sud-african Naspers a companiei GeCad ePayment, în 2010.

    Schimbarea majoră faţă de precedentele tranzacţii a fost faptul că nu s-a implicat prea mult în negocierile tranzacţiei, preferând să lase profesioniştii – bancheri de investiţii, avocaţi, echipele de negociere – să îşi facă treaba. „M-am văzut cu cei de la Francisco Partners de două ori, informal.„ Povestea antreprenorului Radu Georgescu porneşte în 1994, când a început patru produse software, antivirursul care a ajuns la Microsoft şi încă trei care au fost nişte eşecuri. Primul a fost o clonă de Norton Commander, care a suferit pentru că apărea într-o zonă pentru care piaţa îşi pierduse interesul. Al doilea, RACS, era un arhivator cu o tehnologie „senzaţională„, dar conceput de un singur progamator, de excepţie, care însă a plecat în SUA, iar produsul a murit („…morala: să nu pui toate ouăle într-un singur coş„).

    Al treilea a fost un sistem de management al documentelor, venit pe o piaţă bună, dar care a eşuat pentru că a fost conceput de progamatori; de aceea nu s-a mulat pe cerinţele pieţei, „făcea chestii extraordinare de care nu avea nimeni nevoie„. „RAV a ieşit în schimb pe piaţa internaţională, Microsoft l-a vrut pentru a-l integra în produsele sale, şi în ziua de astăzi toţi colegii mei care s-au dus la Redmond sunt tot acolo, ei conduc tot ce înseamnă «security» în Microsoft. A fost un deal foarte reuşit„, spunea recent Georgescu. Cu totul, antreprenorul a început circa 30 de proiecte, din care trei s-au bucurat de foarte mare succes. „Este o rată OK de succes. Dacă privim numai proiectele IT, este chiar mai bună, pentru că la un moment dat am avut o evadare în proiecte ciudate, care au ratat toate.„

  • Twitter a prezentat planuri pentru listare printr-o ofertă publică iniţială de 1 miliard de dolari. Compania nu a avut niciodată profit

     Analişti, acţionari şi consilieri ai companiei au sugerat că listarea ar putea evalua Twitter la 12-15 milarde de dolari, faţă de valoarea de 8 miliarde de dolari estimată într-un proces de atragere de fonduri în 2011. Veniturile, în mare parte din publicitate, au totalizat anul trecut 316,9 milioane de dolari, scrie Financial Times.

    Documentele Twitter nu indică valoarea la care se autoevaluează compania, dar chiar şi la o estimare precaută de 12 miliarde de dolari participaţia cofondatorului Evan Williams, cel mai mare acţionar, cu o participaţie de 12%, ar valora până la 1,4 miliarde de dolari. De asemenea, preşedintele Twitter, Jack Dorsey, ar deţine acţiuni de 588 de milioane de dolari.

    Compania va stabili preţul de listare după o serie de prezentări pentru investitori, care ar putea fi iniţiate chiar în octombrie. Tranzacţionarea la bursă ar putea începe din noiembrie, sub simbolul TWTR, referire la numele iniţial, “twttr”. Peste 100 de milioane de utilizatori zilnici au postat în total 300 de miliarde de tweet-uri de la înfiinţarea companiei în 2006.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro