Titlurile Citigroup au fost cotate in scadere cu aproape 9%, la
3,14 dolari pe unitate, cu un cent sub pretul ofertei.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Tag: pierderi
-
Citgroup pierde 9% pe bursa, dupa ce incercarea de restituire a datoriilor catre stat a esuat
-
Brokerii pierd 50.000 euro/zi din cauza crizei politice
“Scaderea lichiditatii cred ca are multa legatura cu criza
politica. Practic nimeni nu mai vinde si nimeni nu mai cumpara,
atat investitorii straini cat si cei romani aflandu-se in
asteptare, piata fiind blocata. Se asteapta rezolvarea crizei
politice precum si alegerile prezidentiale.Cu toate acestea, alegerile prezidentiale nu ar trebui sa fie mai
importante pentru ca nu presedintele trebuie sa se ocupe de starea
economiei, ci Guvernul”, spune Octavian Molnar, directorul general
al societatii de brokeraj IFB Finwest.Cititi mai multe despre pierderile brokerilor
pe www.zf.ro -
Bank of America raporteaza pierderi de 1 miliard dolari pentru T3
Rezultatele Bank of America vin pe fondul caderii pietei de
retail bancar si a numarului de credite neperformante, in
crestere.
Cititi mai ulte despre pierderile pe care le are Bank of
America pe www.zf.ro -
Cum au trecut publicitarii prin criza
“Ne vor trebui ani de zile, cu cresteri incrementale mici, ca sa
ajungem din nou la valorile din 2007-2008”, spune grav Bogdan
Enoiu, cel care de 18 ani conduce afacerile McCann Worldgroup
Romania, care cuprinde B.V. McCann Erickson (include agentia de
media Universal McCann si agentia de creatie McCann Erickson),
agentia de comunicare interactiva MRM Worldwide si compania de BTL
Momentum. Cu toate acestea, nu este singurul care inca mai
bugeteaza profit pentru anul in curs. Semn ca, totusi, publicitarii
ar putea iesi cu fata curata dintr-o criza care a cernut multe
afaceri si a dus in pragul disparitiei multe companii.O parte dintre publicitari – cea mai mica – cred ca in aceste
momente traversam partea cea mai grea a crizei, lasand sa se
inteleaga ca de acum incolo e loc numai de crestere. Moderata, ce-i
drept, insa dupa un an de cumpana orice crestere e buna. “Vom
creste timid, cu maximum 10% pe an, diferentiat pe domenii. Ne
apropiem de ceea ce eu numesc , o marja de crestere de 2-3% pe an,
putin inca pentru o piata emergenta cum suntem noi, insa natural
pentru o piata matura, cum tindem sa ajungem”, spune Veronica
Savanciuc, presedintele Lowe&Partners, grup care detine in
Romania agentia de publicitate Lowe&Partners, agentia de media
Initiative Media, Lowe PR, Medic One si Brand Connection.
Cresterile despre care vorbeste Savanciuc si care sunt invocate,
de altfel, de mai toti jucatorii din piata vin dupa ce anul acesta
industria serviciilor de comunicare a scazut cu 45-50%, desi la
sfarsitul lui 2008 se preconizau scaderi nu mai mari de 5-10
procente. “Anul trecut, cel mai negru scenariu pe care ni-l
imaginam e sa nu mai avem cresteri, in niciun caz sa scadem”, spune
Stefan Iordache, directorul general al Leo Burnett Romania.In aceiasi termeni raspunde si Zoltan Szigeti, presedintele The
Group, atunci cand este intrebat despre modul cum vede revenirea
generala a economiei si, in particular, redresarea industriei de
comunicare. “Revenirea? Va fi lenta! Convulsiile vor mai dura
cativa ani, iar intre timp ne vom obisnui cu faptul ca evolutiile
de la un la altul se masoara in procente cu o singura cifra”. -
Bursa de la Bucuresti a inchis pe minus; SIF-urile au pierdut 2%
Indicele BET, al celor mai lichide zece companii, s-a depreciat
cu 0,52%, pe o piata cu un declin mediu de 0,64%. Cele cinci
societati de investitii financiare (SIF), grupate in indicele
BET-FI, au scazut in medie cu 2%.Cititi mai mult pe www.zf.ro
-
Restaurantul bancherilor, pierderi de 2 milioane de euro
Cu toate acestea, potrivit unor surse apropiate afacerii, in prezent pierderile restaurantului trec de 2 mil. euro. Proiectul deschiderii restaurantului a fost initiat in 2006, iar deschiderea oficiala a avut loc in septembrie 2007.
Cititi mai multe pe www.zf.ro.
-
Orange, veniturile mai mici cu 15,4% in primul semestru
In trimestrul al doilea, incasarile Orange Romania au scazut cu 16,7%, la 267 milioane euro, de la 321 milioane euro in perioada aprilie-iunie din 2008, de asemenea in contextul crizei economice si recesiunii.
Directorul general al companiei, Thierry Millet, a subliniat, in comunicat, ca incasarile Orange Romania au urcat in trimestrul al doilea comparativ cu primele trei luni ale anului, in pofida conditiilor economice nefavorabile."Suntem decisi sa mentinem aceasta tendinta si sa atragem noi clienti si in urmatoarele trimestre", a aratat Millet.
Orange Romania a raportat, pentru primul trimestru al acestui an, venituri de 264 milioane euro.
Venitul mediu anual pe utilizator s-a plasat, in trimestrul al doilea, la 108 euro, fata de 114 euro in primul trimestru al acestui an, respectiv 124 euro in perioada aprilie-iunie a lui 2008.Numarul de clienti ai Orange Romania a crescut, pana la 30 iunie, cu 2,6% comparativ cu jumatatea a anului trecut, la 10,354 milioane de utilizatori. Fata de finele primului trimestru al acestui an, baza de clienti a companiei a avansat cu 236.000 de utilizatori, se arata intr-un comunicat al Orange Romania.
Dintre cei 10,354 milioane de clienti, peste 2,2 milioane utilizeaza si serviciile mobile de date in banda larga, aproape dublu fata de jumataeta anului trecut, se mai arata in comunicat. In prezent, acoperirea HSDPA 3,2 a Orange Romania cuprinde 700 de localitati, in timp ce serviciile HSDPA 7,2 sunt oferite in 35 de localitati.Grupul France Telecom, din care face parte Orange, proprietarul Orange Romania, avea, la 30 iunie, 186 milioane de clienti in intreaga lume, in urcare cu 6,6% fata de jumatatea anului trecut.
In grupul de piete "Rest of World", din care face parte si Romania, Orange a inregistrat incasari de 4,1 milioane euro in primul semestru, nivel similar cu cel inregistrat in prima jumatate a anului trecut. In Europa, veniturile companiei au coborat cu 3,9%, in principal din cauza deteriorarii conditiilor economice din Romania, se mai arata in raportul grupului. -
Strategia Interex: Esecul tau, bucuria mea
In vara anului trecut, francezii de la Interex mutau sediul central al operatorului de supermarketuri de la Ploiesti la Bucuresti si anuntau cu entuziasm, intr-o conferinta de presa, planurile pe care si le fac pentru piata romaneasca. Compania, care a deschis primul magazin in Romania in 2002, era pe cale de a finaliza un amplu proces de restructurare, menit sa opreasca pierderile si sa ajute compania sa creasca. In 2006, noul CEO, de 26 de ani, Stanislas Mainfroy, a decis sa reorganizeze managementul companiei si sa creioneze o noua strategie de crestere a retelei de supermarketuri. Expansiunea a fost insa ulterior oprita, toate fortele fiind concentrate catre stoparea pierderilor.
Masurile lui Mainfroy veneau dupa ce compania pierduse doua milioane de euro in 2006, in conditiile in care Interex mai fusese pe minus doar in anul intrarii pe piata. Si in 2007 Interex a pierdut in jur de 1,6 milioane de euro, 2008 fiind anul tinta pentru trecerea pe profit. Ultimele luni din planul pe doi ani intocmit de Mainfroy atunci cand a acceptat conducerea operatiunilor din Romania s-au suprapus insa peste primele efecte ale crizei. Acest lucru a facut ca socoteala din ianuarie sa nu se potriveasca intocmai cu cea din decembrie. “Principalul nostru obiectiv, acela de a nu mai pierde bani, a fost aproape atins”, spune el, aratand ca vanzarile totale ale companiei, la fel ca si profitul, au fost afectate in special de faptul ca in decembrie 2008 incasarile au fost la acelasi nivel cu 2007, fata de cresterea asteptata, de 20-22%.
Desi nu vrea sa dea cifrele exacte cu care a incheiat anul 2008, Mainfroy precizeaza ca obiectivele au fost aproape atinse, desi “se putea si mai bine”. La mijlocul anului trecut, Philippe Lavalard, presedintele grupului francez CDE Groupemenet de Mousquetaires, din care face parte si Interex Romania, estima o cifra de afaceri de 138 de milioane de euro pentru 2008 (fata de 98 de milioane de euro in 2007). Mai spre sfarsitul anului insa, estimarea a coborat la 115 milioane de euro. Seful Interex Romania spune ca nu este “un fatalist al crizei” si incearca sa gaseasca elemente pozitive si resurse de crestere in aceasta perioada. “Ideea e sa stii cum sa te adaptezi si sa profiti de orice oportunitate apare”, spune Mainfroy, care gaseste ca o oportunitate o reprezinta spatiile ramase libere dupa inchiderea unor magazine ale competitorilor.
Interex a folosit prima data acest model in 2006, cand a cumparat de la compania falimentara Univers’all spatiul fostului magazin din Sibiu. Anul acesta, compania franceza a preluat alte doua locatii, unde se vor afla urmatoarele doua magazine Interex. Este vorba de fostul hipermarket Spar de la Targu-Mures, recent inchis de catre Astral Impex (compania care opereaza brandul Spar in Romania), pe motive de schimbare a strategiei. Tot un Spar trebuia sa fie si in spatiul cumparat de Interex, direct de la dezvoltator in acest caz, la Drobeta- Turnu-Severin. “Trebuia sa fie un Spar, pana la urma va fi un Interex”, spune zambitor Mainfroy, adaugand ca preluarea unor spatii de la alte retele este una din strategiile companiei in Romania si o buna modalitate de a gasi locatii in zone de trafic.
Desi cea mai mare parte a retailerilor internationali continua sa spuna ca planurile lor nu sunt afectate de criza, de la inceputul acestui an trei magazine au fost inchise: pe langa Spar, grupul turc Anchor, operatorul lantului de supermarketuri G’Market, a decis inchiderea unui magazin la Bacau, pe motive de neprofitabilitate; tot din cauza pierderilor a inchis un magazin la Pitesti si proprietarul magazinelor Ethos, Ion Soloman. Lui Stanislas Mainfroy i-ar placea sa poata cumpara toate spatiile unde deschide magazine, insa nu este posibil in fiecare caz. “Prioritatea noastra este sa achizitionam spatii. Pe de alta parte, o prioritate la fel de importanta este gasirea celei mai bune locatii, iar daca acest lucru inseamna ca va trebui sa inchiriem, facem si asta”, spune seful Interex.
In prezent, din cele 11 magazine, cate are reteaua Interex in Romania, doar patru sunt inchiriate. Pentru urmatoarele, minim cinci anul acesta, Mainfroy spune ca spatiile vor fi si inchiriate, dar si cumparate, in functie de oferte. Pentru un magazin al carui spatiu il inchiriaza, Interex investeste in jur de un milion de euro in echipamente, iar pentru unul cumparat, investitia variaza intre 3 si 4 milioane de euro, incluzand si costurile de constructie. Intrarea pe piata capitalei era anuntata anul trecut ca principalul obiectiv pentru 2009, iar primul pas a fost facut in acest sens inca de anul trecut prin mutarea operatiunilor companiei la Bucuresti. Deocamdata insa, planuri concrete pentru deschiderea primului supermarket la Bucuresti nu exista, insa Mainfroy spera sa reuseasca cel putin sa gaseasca un spatiu anul acesta.
“Avem discutii avansate pentru a prelua o serie de locatii in regim de inchiriere, dar e prea devreme sa confirmam o zona sau o data pentru deschidere”, spune Mainfroy. Pentru piata Bucurestiului, Mainfroy vede intre 7 si 10 magazine Interex pe termen lung, adica in aproximativ cinci ani, cand reteaua franceza ar trebui sa ajunga la cel putin 40 de supermarketuri in Romania. “Deocamdata nu pot garanta nimic pentru anul acesta, dar capitala e un punct cheie in strategia noastra in ceea ce priveste dezvoltarea”, spune el. In prezent, Bucurestiul numara in jur de 115 supermarketuri, iar Mainfroy crede ca in Bucuresti mai este loc de inca 50 de supermarketuri, chiar 70-100 daca sunt luate in calcul si magazinele de tip discount.
“Sunt multe zone care nu sunt bine acoperite din acest punct de vedere. Problema va fi cu spatiile, potentialul exista”, spune seful Interex. De fapt, nu numai intrarea pe piata capitalei, ci mai multe din planurile facute de cei de la Interexpentru 2009 vor trebui sa mai astepte. “Sunt mai prudent in ceea ce priveste bugetul de renovare. Anul acesta nu mai este o prioritate pentru noi sa investim in reamenajarea magazinelor”, spune Mainfroy. Astfel, cel putin in primele sase luni ale anului, cei de la Interex vor fi concentrati asupra mentinerii traficului de clienti prin politica de preturi si pozitionarea magazinelor. Nici intentia de a cumpara alte retele nu mai este enuntata cu la fel de multa tarie ca in urma cu jumatate de an.
Pe de alta parte, la sediul din Franta al companiei s-au primit oferte pentru cumpararea retelei din Romania, care nu este insa de vanzare, dupa cum subliniaza Mainfroy. Dimpotriva, trebuie sa se dezvolte, dat fiind ca beneficiaza de finantare interna de la compania-mama. Si mai trebuie sa reduca pierderile, iar Mainfroy spera ca va putea face acest lucru tocmai pentru ca este criza si oamenii tind sa faca mai multe cumparaturi in apropierea casei.
-
Afaceri si pierderi mai mari pentru Petromidia
Pierderile Rompetrol Rafinare au crescut anul trecut cu 56%, la 490,6 milioane lei (133,2 milioane euro), faţă de rezultatul negativ din 2007, de 314,3 milioane lei, arata datele transmise de Rompetrol. Conform comunicatului companiei, segmentul de rafinare a procesat cu 18% mai multa materie prima decat in 2007, beneficiind in acest sens si de extinderea cu 350% a capacităţii de tranzit a produselor finite prin portul Midia.
Cifra de afaceri a segmentului de rafinare din Grupul Rompetrol (care include Rompetrol Rafinare S.A. şi subsidiarele Rompetrol Petrochemicals S.R.L., Rom Oil S.A., Rompetrol Downstream S.R.L. şi Rompetrol Logistics S.R.L., împreună cu subsidiarele Rompetrol Gas S.R.L. şi Eurojet S.A.).a înregistrat în 2008 o cifră de afaceri consolidată de 4,68 miliarde USD, în creştere cu 42% faţă de nivelul consemnat în 2007. În acelaşi timp, profitul operaţional (EBITDA) al companiei şi al subsidiarelor sale s-a ridicat la aproximativ 36 milioane USD.
"Rezultatele financiare au fost puternic influenţate de o serie de factori externi, independenţi de activitatea rafinăriei. Printre aceştia se numără evoluţia record a ţiţeiului (în creştere cu 35% faţă de media anului 2007), care a determinat o majorare a capitalului de lucru şi a finanţărilor aferente, diferenţele de curs valutar pe fondul deprecierii monedei naţionale (14% pentru RON/USD şi 10% pentru RON/EURO), precum şi influenţele crizei financiare internaţionale", se mai arata in comunicatul companiei. În luna decembrie 2008, Rompetrol Rafinare a început producţia/livrarea de benzină Euro 5, în urma unor investiţii totale aferente gamei de carburanţi Euro 5 de peste 40 milioane USD.
La finele anului compania a încheiat şi lucrările de extindere cu 350% a capacităţiii de tranzit a produselor finite prin portul Midia, o investiţie de peste 27 milioane USD. În aceeaşi perioadă, Grupul Rompetrol a finalizat construcţia unui terminal marin în largul Mării Negre, care va asigura reducerea distanţei de aprovizionare cu ţiţei a rafinăriei cu aproximativ 33 de kilometri faţă de traseul prin portul Constanţa şi va permite realizarea unor reduceri importante de cost, de cel puţin 4-5 USD/tonă.
Producţia de carburanţi aferentă segmentului de rafinare s-a majorat anul trecut cu 10% faţă de nivelul înregistrat în 2007, până la un nivel de peste 3,05 milioane tone. Cifra de afaceri realizată de segmentul de distribuţie (Rom Oil, Rompetrol Downstream şi Rompetrol Logistics) în 2008 s-a ridicat la 2,5 miliarde USD, în creştere cu 37% faţă de indicatorul din 2007, arata comunicatul Rompetrol. În acelaşi timp, vânzările de carburanţi s-au majorat cu aproximativ 9%, pe fondul extinderii reţelei de distribuţie şi a creşterii vânzărilor prin staţiile proprii şi Partener Rompetrol.
La sfârşitul anului 2008, Rompetrol Downstream opera peste 450 de staţii de distribuţie carburanţi (staţii proprii, Partener Rompetrol, staţii Expres) şi 189 de baze interne cu o capacitate de 9 şi 20 metri cubi. Rompetrol Petrochemicals, divizia de petrochimie a Grupului Rompetrol, a înregistrat anul trecut o cifra de afaceri de aproximativ 360 milioane USD, cu 36% mai mult decât în 2007. "Deşi compania a consemnat o creştere cu 26% a vânzărilor de produse petrochimice (234.000 tone), profitul operaţional (EBITDA) a fost influenţat direct atât de condiţiile de piaţă nefavorabile, cât şi de costurile de producţie ridicate", spun oficialii Rompetrol.
Rezultatele Petrochemicals au fost influentate si de faptul ca Rompetrol a redus în decembrie 2008 – ianuarie 2009 cu aproximativ 55% producţia de polimeri prin oprirea instalaţiilor, în vederea reechilibrării producţiei în acord cu cererea dar şi pentru evitarea creşterii stocurilor. Din luna februarie 2009, Rompetrol a repornit instalaţia de LDPE şi a rechemat aproximativ 40% din personalul trimis în şomaj tehnic.
