BusinessMagazin

Tag: PIB

  • Economia americană este la pământ: PIB-ul Statelor Unite a înregistrat un declin de 33% în al doilea trimestru, iar exporturile au scăzut cu 64%

    Economia Statelor Unite, prima la nivel mondial, a scăzut cu 32,9% în al doilea trimestru din 2020, scrie MarketWatch.

    Impactul generat de prima pandemie din ultimii 100 de ani a fost aproape la fel de rău precum preconizaseră analiştii de pe Wall Street, estimându-se un declin de 35% al produsul intern brut (PIB) pentru T2.

    Economia americană a început să îşi revină la mijlocul lunii mai după ce suferise o contracţie severă la începutul trimestrului 2, însă drumul către recuperare este extrem de lung, spun analiştii. Milioane de americani sunt în continuare şomeri, mii de business-uri rămân închise, iar multe din cele care şi-au reluat activităţile au fost obligate să îşi micşoreze capacitatea pentru a se încadra în noile norme de distanţare socială.

    De la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial încoace, economia Statelor Unite nu a înregistrat o contracţie mai mare de 10%. Totodată, cheltuielile de consum – principalul motor al economiei – au scăzut între aprilie şi iunie cu 34,6%.

    De asemenea, exporturile au înregistrat un declin uriaş de 64%, în timp ce importurile au scăzut cu 53%, de vreme ce coronavirusul a cauzat întreruperi masive în fluxul global al comerţului şi a micşorat din ce în ce mai mult cererea.

    Economiştii spun că ar putea dura câţiva ani până comerţul va reveni la nivelurile înregistrate înainte de pandemie, de vreme ce tensiunile dintre China şi SUA – primele economii ale planetei – continuă să crească.

    Analiştii din cadrul MarketWatch estimează că PIB-ul american va creşte cu 18% între lunile iulie şi septembrie în cazul în care numărul de infecţii cu coronavirus va fi ţinut sub control.

     

  • A patra economie a Asiei a intrat oficial în recesiune după ce PIB-ul a scăzut cu 3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, iar exporturile au atins un nivel nemaivăzut de aproape 60 de ani

    Coreea de Sud, a patra economie a Asiei, a intrat oficial în recesiune după ce produsul intern brut (PIB) a scăzut cu 2,9% în al doilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, fapt ce reprezintă cel mai mare declin din 1998 încoace, conform BBC.

    În priemle trei luni ale anului, PIB-ul a înregistrat o contracţie de 1,3%, potrivit Băncii Coreei de Sud. În plus, exporturile, care reprezintă 40% din economie, au scăzut într-un ritm nemaivăzut din 1963.

    Totuşi, ministrul sud-coreean al finanţelor, Hong Nam-ki, crede că economia îşi va reveni în viitorul apropiat.

    „Este posibil să experimentăm o recuperare specifică economiei chineze în al treilea trimestru pe măsură ce ritmul pandemiei scade, iar producţia, şcolile şi spitalele îşi vor reveni la normal”, a declarat ministrul. Guvernul sud-coreean a lansat o serie de măsuri de stimulare a economiei în valoare de 231 de miliarde de dolari.

    În mai, Japonia – a treia economie la nivel mondial – a intrat în recesiune pentru prima dată din 2015 încoace, înregistrând un declin de 3,4% doar în primele trei luni ale anului. De asemenea, Singapore a intrat oficial în recesiune săptămâna trecută de vreme ce PIB-ul din al doilea trimestru a scăzut cu 12,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Cu toate acestea, China, epicentrul original al pandemiei, a evitat un scenariu asemănător ţărilor menţionate anterior după ce economia a crescut cu 3,2% în T2. Rezultatul a venit după cea mai mare contracţie înregistrată de autorităţile chineze de când au început să fie raportate rezultatele trimestriale.

     

  • Preşedintele Klaus Iohannis se laudă că „a obţinut“ pentru România 80 mld. euro de la UE, dar nu spune că aproape jumătate din sumă nu este altceva decât o facilitate de împrumut

    ♦ Într-o scurtă declaraţie, după lungul summit european de la Bruxelles unde a fost aprobat planul de ieşire din criză, de 750 mld. euro, şi bugetul multianual al Uniunii pentru 2021-2027, preşedintele Klaus Iohannis a spus că România a obţinut 80 mld. euro, pentru următorii 7 ani ♦ Ceea ce nu a spus preşedintele este că jumătate din suma anunţată înseamnă o facilitate de împrumut, la o dobândă avantajoasă, dar nimic mai mult.

    Potrivit şefului statului, după discuţii foarte complicate, după negocieri foarte complicate, după patru zile şi patru nopţi de negociere, „am obţinut pentru România o sumă impresionantă – 79,9 miliarde de euro – pentru proiectele europene, negocieri care ne permit acum să trecem la etapa următoare“.

    Preşedintele României a mai spus: „Vom folosi această sumă de 80 de miliarde pentru a reface infrastructura în România, pentru a construi spitale, şcoli, pentru a moderniza marile sisteme publice (…) Repet, 79.917.000.000, deci 80 de mii de milioane de euro vom folosi pentru a pune în practică, pe de-o parte, planul pentru bugetul multianual 2021-2027, un plan la care lucrăm împreună cu guvernul deja din ianuarie şi în cel mai scurt timp va fi finalizat, pentru a fi pregătiţi să începem implementarea, iar, pe de altă parte, lucrăm de-o vreme bună deja la planul naţional de relansare, care va fi prezentat Comisiei Europene, pentru a primi fondurile pentru relansarea economică.“

    Partea foarte ciudată este că nimeni din guvernul României nu a fost disponibil ieri pentru detalii. Ministrul fondurilor europene Marcel Boloş, contactat de ZF, nu a dorit să comenteze. Şi nici consilierul pentru probleme europene al preşedintelui, Leonard Orban, foarte prezent de obicei, nu a fost de găsit.

    În urmă cu şapte ani, când a fost aprobat planul multianual al UE, 2014-2020, preşedintele de atunci, Traian Băsescu a ţinut o conferinţă de presă, în miez de noapte, în care a explicat, în detaliu, cum au fost împărţite fondurile Uniunii pentru România. Acum nu avem decât o declaraţie de 2 minute a preşedintelui şi niciun detaliu.

    Însă alocarea de fonduri poate cu uşurinţă fi recompusă pentru că, pe alocarea fondurilor în exerciţiul financiar 2021-2027, nu s-a schimbat nimic fundamental faţă de propu­nerea de acum doi ani a Comisiei Europene. Prin urmare,  România va primi 45-46 mld. euro în total (fonduri structurale şi pentru agricultură, inclusiv subvenţiile agricole). Dar va returna UE contribuţia ei obligatorie de 1% din Produsul Naţional Brut, adică în jur de 18-20 mld. euro, în funcţie de PIB, pentru că, cu cât PIB-ul creşte, cu atât contribuţia nominală este, firesc, mai mare.

    Tot ce este peste acest punct nevralgic al veniturilor/cheltuielilor din bugetul multianual face parte din programul Next Generation EU, pachetul de relansare economică al Uniunii, răspunsul acesteia la criza care a dus lumea în mare cumpănă.

    Acest pachet a fost foarte disputat la reuniunea Consiliului, pentru că el este compus din aşa-numitele „granturi“ – sume ce ar urma să fie obţinute în urma unor impozite noi – şi din împrumuturi făcute de state, în numele şi cu garanţia Uniunii.

    După cum arată acordul final la care au ajuns şefii UE, planul de relansare de 750 de miliarde al UE va fi compus din: 390 mld. euro – sume nerambursabile, obţinute în urma unor taxe noi – şi 360 de miliarde de euro, credite – 52% la 48%, aşadar. Ele vor fi împărţite, proporţional cu ponderea economiilor, în ansamblul Uniunii. Aşadar, cum România are o pondere de 1,2% în ansamblul economiilor UE, va primi „granturi“ de 4,6 mld. euro (în baza unor taxe noi) şi împrumuturi avantajoase de  4,3 mld. euro.

    G4Media, citând surse europene, spune că un miliard de euro vor veni din planul Uniunii pentru trecerea la energia verde. Însă acest plan înseamnă închiderea treptată a capacităţilor energetice pe cărbune şi, politic, va fi greu de explicat în România.

    Trăgând linie, România va obţine în jur de 50 de miliarde de euro de la UE, fonduri nerambursabile care, scăzând cele 20 de miliarde de euro contribuţia ţării la bugetul UE, vor însemna o sumă netă de 30 de miliarde de euro, în următorii şapte ani. Restul vor fi împrumuturi, dar nici acest lucru nu este de neglijat, pentru că ele vor fi mai avantajoase decât în ipoteza în care România se împrumută singură. Însă România are nevoie în acest an de 25 de miliarde de euro pentru acoperirea deficitului şi pentru rostogolirea datoriei (mult mai mult, probabil, în anii ce vin), aşa că pavăza UE nu este o asigurare pe viaţă.

  • Una dintre cele mai dezvoltate ţări din lume a intrat oficial în recesiune tehnică după ce produsul intern brut a scăzut cu 12,6% în al doilea trimestru

    Economia statului Singapore a scăzut cu 12,6% în al doilea trimestru comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, marcând, după spusele economiştilor „cel mai grav declin înregistrat vreodată”, potrivit The Straits Times.

    Declinul produsului intern brut (PIB) este mult mai sever decât estimările iniţiale ale economiştilor Bloomberg, de -10,5%. În primul trimestru, PIB-ul a intrat în teritorii negative pentru prima dată în ultimul deceniu, economia înregistrând o contracţie de 0,3%.

    Ministrul comerţului şi industriilor, Chan Chun Sing, a declarat că numerele reflectă provocările cu care s-a confruntat statul Singapore în contextul pandemiei de coronavirus şi eforturile întreprinse în ideea de a revitaliza economia.

    „Drumul către recuperare în următoarele luni va fi unul dificil. Ne aşteptăm ca recuperarea să fie o călătorie înceată şi denivelată, în condiţiile în care cererea externă continuă să fie mică şi ţările se confruntă cu al doilea sau al treilea val de infecţii, relansând astfel măsurile de distanţare socială”, a declarat ministrul.

    La nivel intern, ritmul recuperării depinde de felul în care autorităţile vor gestiona problema sanitară, încercând să ţină la un nivel cât mai scăzut numărul de cazuri noi.

    Sectorul construcţiilor a fost lovit extrem de puternic comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, înregistrând în T2 un declin de 95,6%, mult mai rău decât numărul raportat în primele trei luni ale anului, mai precis 12,2%.

     

  • Criza se vede în datele statistice: Exporturile şi-au continuat şi în luna mai declinul sever, minus 40%

    Exporturile au scăzut cu 40% în mai, faţă de mai 2019, o ameliorare uşoară comparativ cu căderea de 47% din aprilie, faţă de aprilie trecut. Exporturile, de 23,7 mld. euro, la cinci luni, au pierdut, faţă de aceeaşi perioadă a anu­lui trecut, 5,6 mld. euro (minus 19%), iar importurile, de 30 mld. euro, au fost mai mici cu 4,8 mld. euro (minus 13,5%).

    Deficitul co­mer­cial a continuat însă să se adân­ceas­că, pentru că scă­derea exportu­rilor este mai mare de­cât cea a impor­tu­rilor. La cinci luni din an, an/an, ex­porturile au scă­zut cu 19%, iar importurile cu 13,5% şi, astfel, deficitul co­mercial s-a adâncit cu 742 mil. euro (faţă de cinci luni din 2019), până la 7,3 mld. euro, cel mai mare deficit în­registrat în perioada menţionată, în ultimul deceniu.

    De suferit au suferit cel mai mult sectorul auto şi cel manufacturier. În primele cinci luni din an exportul de ma­şini şi componente auto (46,3% din totalul expor­tu­rilor)  a avut o cădere de 22,2%, adică peste valoarea ge­ne­rală de 19%. Importurile de maşini şi componente, de ase­menea, au suferit (multe dintre importurile din România folosesc exporturilor): minus 18,4%. Sectorul manu­facturier, clasificat după materie primă a avut o că­dere la export de 18,4%, iar la import de 15%.

    „Alte produse manufacturiere“ au avut o cădere la export de 26,4%, iar la import de 14,5%.

  • Consecinţele crizei generate de coronavirus: Care sunt ţările despre care Fondul Monetar Internaţional spune că vor suferi cel mai mare impact economic până la sfârşitul anului

    Spania şi Italia vor fi unele dintre ţările care vor suferi cel mai mare impact economic în 2020, spune Fondul Monetar Internaţional (FMI), potrivit El País.

    Produsul Intern Brut (PIB) al Spaniei va scădea cu aproximativ 12,8% anul acesta, înregistrând cel mai mare declin de la Războiul Civil Spaniol din 1936-1939, când PIB-ul a scăzut cu 26,8%. Între timp, economia Italiei va scădea în acelaşi ritm, fiind urmată de Franţa, cu un declin de 12,5%.

    PIB-ul Spaniei este acum cu 5 procente mai mic decât estimările Fondului din luna aprilie, însă economia ţării poate creşte cu până la 6,3% anul viitor, Italia şi Marea Britanie urmând să înregistreze cifre asemănătoare. Franţa va avea un ritm mai rapid de recuperare, cu 7,3%.

    FMI estimează că economia globală va scădea cu 4,9% în 2020, cu 1,9% mai puţin decât prognozele emise în luna aprilie, iar PIB-ul zonei euro va înregistra un declin de circa 10,2%. Pentru a pune lucrurile în perspectivă, contracţia reprezintă aproximativ 160 de miliarde de euro, mai mult decât suma plătită de autorităţile spaniole pentru pensiile publice în 2019.

    Banca Spaniei a declarat săptămâna trecută că economia ţării a suferit o contracţie de 34% în primele două săptămâni de carantină, cu mult peste media zonei euro de 21%.

     

  • Cu buzunarele goale, guvernul promite masive investiţii publice

    Cu venituri la buget de 31% din PIB, faţă de o medie europeană de 41%, România îşi împarte sărăcia cum poate.

    Anul trecut, 70% dintre toate veniturile bugetului con­so­lidat au mers spre pensii şi spre salariile bugetarilor (aici sunt incluşi profesorii, medicii, funcţionarii statului). Acum guvernul promite „masive investiţii publice”. De unde?

    Sub această umbrelă a neputinţei, şi-a făcut loc ideea că fon­durile UE sunt cele care ne pot salva. Nu încape îndoială că fondurile Uniunii sunt importante, dar ele singure nu pot face mult. De la aderarea României la UE, în urmă cu 14 ani, România a primit de la Uniune 59 mld. euro, iar con­tribuţia ei la bugetul comun a fost de 20 mld. euro. Rezultă un sold pozitiv de 39 mld. euro. Cine-ţi dă ţie, aşa, 39 mld. euro? Împărţiţi însă la 14. Sunt 2,7 mld. euro anual, bani mulţi, dar com­plet insuficienţi – ei înseamnă 1,2% din PIB-ul anual al ţării, de 230 mld. euro. Nu poţi să te dezvolţi investind, din câş­tigul tău, doar 1-2%, pentru viitor.

    Guvernul liberal are idei mari şi va anunţa, curând, un nou planul de redresare economică, de 3 mld. euro din bani europeni, în granturi pentru companii, a anunţat premierul Orban. Însă, miza pe banii europeni este riscantă. Bugetul consolidat al statului trebuie să găsească „spaţiu fiscal” pentru investiţii.

    Consumul a fost factorul decisiv al dezvoltătii, în ultimul deceniu. Dar este un loc imens, lăsat gol, pentru investiţii. Or, investiţiile, acestea trebuie făcute din buget. Atât cât este el. O rejudecare a alocărilor bugetare este obligatorie.


     

  • România a ajuns în aprilie la un deficit de cont curent de 1,8 mld. euro, în scădere cu 21%. Banca Transilvania: Raportul deficit de cont curent/PIB s-ar putea ajusta spre 2,3% în perioada 2020-2022

    România a înregistrat în perioada ianuarie-aprilie 2020 un deficit de cont curent de 1,78 miliarde euro, în scădere cu 21% faţă de nivelul de 2,25 miliarde euro din perioada ianuarie-aprilie 2019, a anunţat luni BNR.

    Evoluţia a fost determinată de majorarea excedentului balanţei comerciale cu servicii, cu 18,1%, la 3 mld. euro. De asemenea, balanţa veniturilor primare a înregistrat un excedent de 0,6 miliarde euro la patru luni, în creştere cu 230.8% faţă de perioada similară a anului trecut.

    Totodată, excedentul balanţei veniturilor secundare s-a majorat la 498 milioane euro la patru luni din 2020, de la 34 milioane euro în perioada similară din 2019. Pe de altă parte, deficitul balanţei comerciale cu bunuri s-a intensificat cu 17,4% la 5.9 miliarde euro în perioada ianuarie-aprilie 2020.

    Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat valoarea netă negativă de 454 milioane euro (comparativ cu o valoare netă pozitivă de 2 161 milioane euro în perioada ianuarie – aprilie 2019), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 33 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 487 milioane euro.

    Datele BNR indică şi declinul investiţiilor străine directe cu 454 milioane euro în perioada ianuarie-aprilie, cu următoarea distribuţie: 33 milioane euro participaţii la capital şi minus 487 milioane euro credite intragrup.

    “Raportul deficit de cont curent/PIB s-ar putea ajusta spre un nivel mediu anual de 2,3% în perioada 2020-2022”, comentează Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.

  • Consiliul Fiscal: Datoria publică a României îşi va accelera creşterea, depăşind nivelul de 50% din PIB la finalul lui 2021

    Reprezentanţii Consiliului Fiscal (CF) apreciază că datoria publică a României este proiectată să crească abrupt în perioada 2020-2021, depăşind nivelul de 50% din PIB într-o ipoteză optimistă, în timp ce scenariile pesimiste anticipează depăşirea nivelului de 55% din PIB, evoluţie determinată în parte de creşterea deficitului bugetar şi de deprecierea leului în raport cu euro, în contextul crizei cauzate de pandemia COVID-19.

    Potrivit CF, deficitul bugetar se va situa între 8,1% din PIB şi 10,4% din PIB la finalul lui 2020, mult peste estimarea curentă a Guvernului, de 6,7% din PIB.

    “Raportarea la aceste valori este relevantă în contextul în care Legea Responsabilităţii Fiscal-Bugetare (LRFB) a fost amendată la finalul anului 2013, una dintre modificări fiind reprezentată de introducerea unor praguri pentru datoria publică care declanşează acţiuni din partea Guvernului”, explică reprezentanţii CF în raportul anual al instituţiei.

    Astfel, dacă datoria publică depăşeşte 45% din PIB, Ministerul Finanţelor Publice redactează un raport privind justificarea creşterii datoriei şi prezintă propuneri pentru menţinerea acestui indicator la un nivel sustenabil. Dacă gradul de îndatorare depăşeşte 50% din PIB, Guvernul procedează la îngheţarea salariilor din sectorul public şi, eventual, adoptă măsuri suplimentare de reducere a datoriei, iar dacă indicatorul este mai mare de 55%, se îngheaţă automat şi cheltuielile cu asistenţa socială din sistemul public.

    Toate aceste noi prevederi au ca scop prevenirea situaţiei în care datoria publică ar depăşi pragul de 60% din PIB, stipulat în Tratatul de la Maastricht.

    (Sursa: Raportul anual al Consiliului Fiscal – 2019)

    În viziunea Consiliului Fiscal, o constrângere suplimentară este legată de dimensiunea deja ridicată a datoriei publice comparativ cu cea a sectorului financiar intern şi de capacitatea limitată de absorbţie a unui stoc suplimentar de datorie publică la nivelul actual de intermediere financiară.

    Astfel, la finalul anului 2019, ponderea datoriei publice a României în total active bancare era de circa 75% (faţă de aproape 68% în 2018), iar expunerea faţă de sectorul guvernamental raportată la activele băncilor locale (acestea fiind principalul deţinător de datorie publică pe piaţa internă) s-a menţinut în apropierea valorii de 20%, nivelurile acestor indicatori fiind printre cele mai ridicate înregistrate la nivelul statelor membre UE.

    “Menţinerea acestei situaţii poate conduce, cel mai probabil, la o dependenţă crescută faţă de investitorii nerezidenţi, căreia i se asociază o vulnerabilitate în creştere la şocuri de dobândă şi de curs valutar, la modificări ale apetitului de risc pe pieţele financiare globale, precum şi la o eventuală modificare de rating suveran”, susţin reprezentanţii CF.

    Ei apreciază totodată că este de aşteptat ca avansul abrupt al datoriei publice să conducă la o creştere rapidă a necesarului de finanţare, ridicând o serie de provocări importante referitoare la capacitatea limitată de absorbţie de datorie a pieţei interne, incertitudinile privind disponibilitatea finanţării pe pieţele externe şi evoluţia viitoare a costului de finanţare.

    În acest context, posibilitatea de obţinere de fonduri pentru finanţarea deficitelor bugetare şi a datoriei publice scadente va reprezenta o constrângere importantă a politicii fiscal-bugetare pe parcursul acestei perioade, problema finanţării având potenţialul de a suferi complicaţii suplimentare în condiţiile creşterii aversiunii la risc a investitorilor, precum şi în ipoteza deteriorării ratingului suveran al României.

    Totodată, având în vedere nivelul ridicat al necesarului de finanţare, o conduită prudentă recomandă analiza tuturor posibilităţilor de acces la resurse financiare, publice şi private.

    “În acest context, o resursă importantă de finanţare a economiei, începând din 2021, ar putea fi reprezentată de planul de redresare economică propus de CE prin care România ar putea să beneficieze de circa 33 mld. euro, însă locul codaş ocupat până acum în clasamentul absorbţiei fondurilor europene pune în evidenţă capacitatea instituţională redusă a ţării noastre care poate constitui un impediment în accesarea fondurilor alocate prin planul de redresare economică”, concluzionează reprezentanţii CF.

    Agenţia de evaluare financiară S&P a decis recent menţinerea ratingului de ţară pentru România la BBB- şi perspectiva negativă pentru datoria ţării.

    Consiliul Fiscal este autoritatea independentă care sprijină activitatea Guvernului şi a Parlamentului în procesul de elaborare şi derulare a politicilor fiscal-bugetare şi promovează transparenţa şi sustenabilitatea finanţelor publice.

  • Fed anticipează o scădere a PIB american cu aproape 53%

    Activitatea economică din al doilea trimestru s-a redus cu mai mult de jumătate, potrivit unor estimări ale  Rezervei Federale Atlanta, care indică o cădere de 52,8%, relatează CNBC.

    Datele arată că producţia americană rămâne în scădere accentuată şi va afecta investiţiile şi consumul. Datele arată că doar 43,1% dintre firme au creştere în luna mai.

    Extrapolând datele, Fed Atlanta anticipează că cheltuielile cu consumul, care constituie 68% din produsul intern brut al naţiunii, vor scădea cu 58,1% în perioada aprilie-iunie. Investiţiile interne, care reprezintă 17% din PIB, vor scădea cu 62,6%.

    Estimările din Atlanta suferă revizuiri periodice şi, în general, sunt mai precise, pe măsură ce se apropie de sfârşitul trimestrului. Estimarea New York Fed, actualizată cu ceva timp în urmă, estimează o scădere a PIB de 35,5%. Scăderea trimestrială, în timp ce un sondaj CNBC în rândul unor economişti de frunte a anticipat o scădere medie de 38%.

    Estimările au şi o parte pozitivă, care estimează o recuperare accentuată pe termen scurt. Ed Yardeni, de la Yardeni Research. anticipează în trimestrul al treilea o revenire de 20% urmată de un câştig de 5% în trimestrul patru.

    După aceea, însă, situaţia devine tulbure, analiştii anticipând o plafonare, cu rate mici de creştere, de o singură cifră. „Nu ne aşteptăm ca PIB-ul real să-şi revină la nivelul maxim din T4 2019 până la sfârşitul anului 2022 ”, a declarat Yardeni într-o notă.