Numai 300 de bucăţi vor fi produse şi comenzile curg deja încă din toamna trecută, imediat după Salonul Auto de la Paris. Înainte să o cumpere, cei mai bogaţi oameni care şi-o pemit o vor testa şi în funcţie de capriciile lor, vor fi făcute modificări.
AFLĂ AICI CÂT COSTĂ CEL MAI SCUMP MERCEDES DIN ISTORIE ŞI VEZI PRIMELE POZE CU MAŞINA
Timişoreanul Cristian Oneţiu şi-a început cariera în industria vânzărilor directe la 16 ani, ca să îşi câştige banii ce aveau să îi permită să studieze la facultate. După mai multe încercări nereuşite în zona antreprenoriatului, a pus bazele, în 2005, ale unei afaceri axate pe un sistem de direct sales autentic românesc şi pe produse bio, ce abia intrau pe piaţă la momentul respectiv. Cele două companii pe care le conduce împreună cu fratele său totalizează în prezent afaceri de mai mult de 10 milioane de euro, iar în zece ani vor ajunge la 100, potrivit antreprenorului.
“Am investit toţi banii, inclusiv pe cei obţinuţi din vânzarea celor două apartamente, deţinute de mine şi de fratele meu, într-o afacere cu produse bio, într-o perioadă în care puţini ştiau ce înseamnă acestea“ – îşi începe Cristian Oneţiu povestea afacerii înfiinţate de el şi fratele său, Dan, în urmă cu un deceniu în Timişoara. În prezent, cei doi conduc două afaceri axate pe distribuţia şi vânzarea de produse fie certificate bio, fie din ingrediente naturale – Life Care Corp., axată pe vânzările directe, şi BioLogistic, companie de import şi distribuţie pentru reţelele de magazine din care fac parte şi lanţuri de retail precum Billa, Mega Image, Kaufland. Life Care Corp., prima lor companie, a devenit una dintre cele mai mari afaceri de vânzări directe din România, cu o cifră de afaceri de 30 de milioane de lei anul trecut, iar firma de import şi distribuţie de produse bio BioLogistic, înfiinţată la câţiva ani după prima, a totalizat anul trecut afaceri de 10 milioane de lei.
Povestea apartamentelor vândute şi ulterior răscumpărate reprezintă doar o mică parte din aventura antreprenorială a lui Cristian Oneţiu, care spune că a adus cuvântul „bio“ în România, odată cu produsele importate în 2005. A copilărit în Reşiţa şi, pentru a-şi permite să plece la facultate în Timişoara, a intrat în industria vânzărilor directe încă de la 16 ani. Inspirat de fratele său, Dan, care făcea „tot felul de mici afaceri“, a început să vândă şi el un produs la mare căutare la vremea respectivă: maşinile de vacuumat alimente.
„Erau valize care cântăreau aproximativ 30 de kilograme, adică jumătate din greutatea mea. Nu puteam să le transport cu tramvaiul şi luam taxiul, iar la prezentări eram motivat să vând astfel încât să reuşesc să îmi recuperez cel puţin banii de taxi“. Ulterior a vândut şi produsele unei companii axate pe comercializarea cosmeticelor şi suplimentelor alimentare.
În 1996, la 18 ani, după ce s-a înscris la Facultatea de Psihologie din Timişoara, a fost nevoit să renunţe la afacerile sale din Reşiţa. Timp de un an s-a dedicat exclusiv studiilor, iar apoi, pentru că se obişnuise să aibă venituri suplimentare, „m-am angajat, ca orice tânăr, la corporaţie“, spune el, mai în glumă, mai în serios, referindu-se la primul loc de muncă, într-o companie ce activa în industria tutunului. A lucrat acolo timp de patru ani şi jumătate, ultima poziţie ocupată fiind responsabil în departamentul de marketing pentru partea de vest a ţării.
În 2002 a decis să ia din nou drumul antreprenoriatului. „Nu am mai suportat rigorile corporaţiei, care deveneau din ce în ce mai mari. Dacă la început aveam o oarecare libertate, ulterior aceasta s-a îngustat atât de mult încât am devenit mici roboţei“, spune Oneţiu. Revenirea la antreprenoriat s-a legat şi de o pasiune a sa: pentru că îi plăcea să cânte, a deschis un bar de karaoke chiar în cadrul campuslui universitar din Timişoara. „L-am făcut cu gândul de a aduna prieteni în jurul unei mese, unde să începem să cântăm, şi s-a transformat într-o afacere foarte profitabilă. Era un bar mic, dar mereu plin, care funcţiona de luni până luni“, povesteşte el.
După trei ani de activitate cu barul, a deschis un alt club, mai mare, iar apoi, fiindcă a încercat să lase afacerea nesupravegheată pentru a nu mai pierde nopţile, aceasta nu a mai funcţionat. „Nu a mai mers pentru că aşa se întâmplă la baruri, este o activitate mult mai lejeră şi predispusă la fraudă.“ Acesta a fost momentul în care a plecat la Bucureşti hotărât să înceapă proiectul la care visa din adolescenţă, propria companie românească de vânzări directe. „Voiam o companie de direct sales fără americănismul specific, o companie românească bazată pe principii româneşti, dar şi cu produse româneşti“, descrie el activitatea firmei Vision Group International, pe care a creat-o în 2004 şi care vindea aproximativ 20 de produse fabricate în România – şam-poane, detergenţi ş.a. Afacerea a falimentat în aproximativ un an, motivele fiind legate, potrivit lui Oneţiu, de lipsa unor standarde de calitate pe care piaţa le cerea. „Dacă produsul pe care îl duceam în casa clientului într-o zi era roz, iar a doua zi, roşiatic, atunci pierdeam încrederea lui.“
În 2005 a pus bazele Life Care Corp. în Timişoara, o companie ce avea să fie axată pe vânzarea de produse bio, în urma unei investiţii de 300.000 de euro, bani reprezentaţi de fonduri personale şi împrumuturi de la familie şi prieteni, ce au implicat inclusiv vânzarea apartamentului său şi al fratelui.
Profesorii care nu au reusit sa promoveze concursul pentru posturile de directori si directori adjuncti in scoli vor putea ajunge insa inapoi in aceste functii, intrucat noul ministru al Educatiei a aprobat vineri un document ce prevede ca acestia vor avea dreptul sa ocupe functiile de conducere prin numire. Asadar, si cei care nu au intrunit punctajul necesar sau nu s-au prezentat la concurs pot sa isi ocupe scaunele in continuare.
Numirea se va face de catre inspectorul general, cu avizul consiliului de administratie al Inspectoratului.
„Pot fi numite si persoanele care pana la data concursului au ocupat functii de director sau de director adjunct in unitatea de invatamant respectiva si nu au participat la concurs sau au participat la concurs, dar nu au fost admise„, se arata in adresa numarul 24187 din 06.01.2017.
Adresa este aprobata si semnata de noul ministru Pavel Nastase, precum si de proaspat numitul secretar de stat in Ministerul Educatiei, Liviu Pop, noteaza hotnews.ro.
Textul integral al documentului aprobat vineri de noul ministru al Educatiei:
„In vederea solutionarii situatiilor pentru care nu s-au emis deciziile de numire in functiile de director si director adjunct prin detasare in interesul invatamantului, situatii raportate la data de 6.01.2017, prin derogare de la prevederile art. 24 alin (1) din Metodologia privind organizarea si desfasurarea concursului pentru ocuparea functiilor de director si director adjunct din unitatile de invatamant preuniversitar, aprobata prin OMENCS nr. 5080/2016, in functiile de director si director adjunct ramase vacante dupa validarea rezultatelor concursului pot fi numite si persoanele care pana la organizarea concursului au ocupat functii de director sau de director adjunct in unitatea de invatamant respectiva si nu au participat la concurs sau au participat la concurs, dar nu au fost admise.
Numirea prin detasare in interesul invatamantului se realizeaza prin decizie a inspectorului scolar general, cu avizul consiliului de administratie al inspectoratului scolar si cu acordul scris al persoanei solicitate, pana la organizarea unui nou concurs, dar nu mai tarziu de sfarsitul anului scolar 2016-2017.”
Pe 22 decembrie, Ministerul Educatiei, atunci condus de Mircea Dumitru, a transmis inspectoratelor scolare o nota in care avertiza ca in functiile de director si director adjunct ramase vacante dupa organizarea concursului nu pot fi numite persoanele care pana la organizarea concursului au ocupat functii de director sau director adjunct in scolile respective si nu au participat la concurs, precum si persoanele care s-au prezentat la concurs, dar nu au fost admise.
Profesorii care nu au reusit sa promoveze concursul pentru posturile de directori si directori adjuncti in scoli vor putea ajunge insa inapoi in aceste functii, intrucat noul ministru al Educatiei a aprobat vineri un document ce prevede ca acestia vor avea dreptul sa ocupe functiile de conducere prin numire. Asadar, si cei care nu au intrunit punctajul necesar sau nu s-au prezentat la concurs pot sa isi ocupe scaunele in continuare.
Numirea se va face de catre inspectorul general, cu avizul consiliului de administratie al Inspectoratului.
„Pot fi numite si persoanele care pana la data concursului au ocupat functii de director sau de director adjunct in unitatea de invatamant respectiva si nu au participat la concurs sau au participat la concurs, dar nu au fost admise„, se arata in adresa numarul 24187 din 06.01.2017.
Adresa este aprobata si semnata de noul ministru Pavel Nastase, precum si de proaspat numitul secretar de stat in Ministerul Educatiei, Liviu Pop, noteaza hotnews.ro.
Textul integral al documentului aprobat vineri de noul ministru al Educatiei:
„In vederea solutionarii situatiilor pentru care nu s-au emis deciziile de numire in functiile de director si director adjunct prin detasare in interesul invatamantului, situatii raportate la data de 6.01.2017, prin derogare de la prevederile art. 24 alin (1) din Metodologia privind organizarea si desfasurarea concursului pentru ocuparea functiilor de director si director adjunct din unitatile de invatamant preuniversitar, aprobata prin OMENCS nr. 5080/2016, in functiile de director si director adjunct ramase vacante dupa validarea rezultatelor concursului pot fi numite si persoanele care pana la organizarea concursului au ocupat functii de director sau de director adjunct in unitatea de invatamant respectiva si nu au participat la concurs sau au participat la concurs, dar nu au fost admise.
Numirea prin detasare in interesul invatamantului se realizeaza prin decizie a inspectorului scolar general, cu avizul consiliului de administratie al inspectoratului scolar si cu acordul scris al persoanei solicitate, pana la organizarea unui nou concurs, dar nu mai tarziu de sfarsitul anului scolar 2016-2017.”
Pe 22 decembrie, Ministerul Educatiei, atunci condus de Mircea Dumitru, a transmis inspectoratelor scolare o nota in care avertiza ca in functiile de director si director adjunct ramase vacante dupa organizarea concursului nu pot fi numite persoanele care pana la organizarea concursului au ocupat functii de director sau director adjunct in scolile respective si nu au participat la concurs, precum si persoanele care s-au prezentat la concurs, dar nu au fost admise.
Samsung NEXT (cunoscut anterior sub numele Samsung Global Innovation Center) a anunţat lansarea Samsung NEXT Fund, un fond de investiţii de tip venture capital de 150 de milioane de dolari, care are ca scop să ofere mai mult suport la nivel global pentru startup-uri aflate la început de drum care au ca obiectiv principal inovarea în zona de servicii şi software, Fondul permite Samsung să dezvolte platforma sa globală pentru a da posibilitatea antreprenorilor să acceseze finanţare, resurse şi un grad mare de expertiză în domeniu.
„Observăm că software-ul şi serviciile devin o componentă importantă în AND-ul Samsung, iar startup-urile reprezintă cheia prin care dorim să ne atingem obiectivele şi viziunea,” a spus David Eun, Preşedinte şi Fondator al Samsung NEXT. “Samsung continuă să încurajeze antreprenoriatul, în toate fazele sale, iar fondul de investiţii format demonstrează angajamentul nostru de a susţine startup-uri extraordinare, din toată lumea.”
Fondul de investiţii se va concentra pe finanţarea startup-urilor, oferind, totodată, o atenţie deosebită realităţii virtuale (VR), inteligenţei artificiale (AI), tehnologiei IoT sau altor tehnologii noi. Companiile care au primit deja finanţate sunt: Converge Industries, Dashbot, Entry Point VR, Filament, Intezer, LiquidSky, Otto Radio, 2Sens, SafeDK şi Virtru.
„Investiţiile realizate de noi transferă puterea platformei Samsung către startup-urile respective, contribuind la creşterea lor şi, în final, la atingerea succesului lor,” a declarat Brendon Kim, VP şi Managing Director la Samsung NEXT Ventures. “Samsung NEXT Fund extinde acoperirea şi capabilităţile noastre la nivel global oferind, în acelaşi timp, acces la mai multe idei bune, la mai multe produse şi talente.”
În septembrie, Samsung NEXT şi-a lansat cel mai nou birou, în Tel Aviv (Samsung NEXT Tel Aviv). Noul sediu este al cincilea, organizaţia având echipe, în momentul de faţă, în Mountain View, New York, San Francisco şi Coreea. Samsung NEXT va deschide noi birouri pe parcursului acestui an.
“Suntem foarte entuziasmaţi de parteneriatele pe care le avem cu diverse startup-uri şi de faptul că avem ocazia să dezvoltăm relaţii importante cu acest mediu, la nivel global,” a spus Emily Becher, Managing Director la Samsung NEXT Start şi director de dezvoltare la nivel internaţional al Samsung NEXT. “Beneficiem de experţi locali pentru a câştiga tracţiune şi a oferi posibilitatea de a creşte la scară startup-urilor, acolo unde se află ele.”
Pentru a marca extinderea internaţională Samsung NEXT şi lansare Fondului de investiţii, compania a iniţiat un effort major de rebrading ce include schimbarea numelui în „Samsung NEXT”, dar şi lansarea unui nou logo şi a unui nou website. Scopul acestui proces este simplificarea identităţii şi clarificarea mesajului şi a misiunii Sa,sung NEXT.
Anul acesta la CES, Samsung NEXT va prezenta în premieră câteva start-up-uri din portofoliu: Baobab Studios – animaţii VR, BioBeats – AI şi sănătate digitală, Branch – Mobile data linking, Filament – IOT, LiquidSky – cloud computing şi gaming cu latenţă redusă, Mapzen – servicii de localizare open source, Otto Radio – ştiri şi podcasturi, UniKey – control alternativ al accesului.
Timişoreanul Cristian Oneţiu şi-a început cariera în industria vânzărilor directe la 16 ani, ca să îşi câştige banii ce aveau să îi permită să studieze la facultate. După mai multe încercări nereuşite în zona antreprenoriatului, a pus bazele, în 2005, ale unei afaceri axate pe un sistem de direct sales autentic românesc şi pe produse bio, ce abia intrau pe piaţă la momentul respectiv. Cele două companii pe care le conduce împreună cu fratele său totalizează în prezent afaceri de mai mult de 10 milioane de euro, iar în zece ani vor ajunge la 100, potrivit antreprenorului.
“Am investit toţi banii, inclusiv pe cei obţinuţi din vânzarea celor două apartamente, deţinute de mine şi de fratele meu, într-o afacere cu produse bio, într-o perioadă în care puţini ştiau ce înseamnă acestea“ – îşi începe Cristian Oneţiu povestea afacerii înfiinţate de el şi fratele său, Dan, în urmă cu un deceniu în Timişoara. În prezent, cei doi conduc două afaceri axate pe distribuţia şi vânzarea de produse fie certificate bio, fie din ingrediente naturale – Life Care Corp., axată pe vânzările directe, şi BioLogistic, companie de import şi distribuţie pentru reţelele de magazine din care fac parte şi lanţuri de retail precum Billa, Mega Image, Kaufland. Life Care Corp., prima lor companie, a devenit una dintre cele mai mari afaceri de vânzări directe din România, cu o cifră de afaceri de 30 de milioane de lei anul trecut, iar firma de import şi distribuţie de produse bio BioLogistic, înfiinţată la câţiva ani după prima, a totalizat anul trecut afaceri de 10 milioane de lei.
Povestea apartamentelor vândute şi ulterior răscumpărate reprezintă doar o mică parte din aventura antreprenorială a lui Cristian Oneţiu, care spune că a adus cuvântul „bio“ în România, odată cu produsele importate în 2005. A copilărit în Reşiţa şi, pentru a-şi permite să plece la facultate în Timişoara, a intrat în industria vânzărilor directe încă de la 16 ani. Inspirat de fratele său, Dan, care făcea „tot felul de mici afaceri“, a început să vândă şi el un produs la mare căutare la vremea respectivă: maşinile de vacuumat alimente.
„Erau valize care cântăreau aproximativ 30 de kilograme, adică jumătate din greutatea mea. Nu puteam să le transport cu tramvaiul şi luam taxiul, iar la prezentări eram motivat să vând astfel încât să reuşesc să îmi recuperez cel puţin banii de taxi“. Ulterior a vândut şi produsele unei companii axate pe comercializarea cosmeticelor şi suplimentelor alimentare.
În 1996, la 18 ani, după ce s-a înscris la Facultatea de Psihologie din Timişoara, a fost nevoit să renunţe la afacerile sale din Reşiţa. Timp de un an s-a dedicat exclusiv studiilor, iar apoi, pentru că se obişnuise să aibă venituri suplimentare, „m-am angajat, ca orice tânăr, la corporaţie“, spune el, mai în glumă, mai în serios, referindu-se la primul loc de muncă, într-o companie ce activa în industria tutunului. A lucrat acolo timp de patru ani şi jumătate, ultima poziţie ocupată fiind responsabil în departamentul de marketing pentru partea de vest a ţării.
În 2002 a decis să ia din nou drumul antreprenoriatului. „Nu am mai suportat rigorile corporaţiei, care deveneau din ce în ce mai mari. Dacă la început aveam o oarecare libertate, ulterior aceasta s-a îngustat atât de mult încât am devenit mici roboţei“, spune Oneţiu. Revenirea la antreprenoriat s-a legat şi de o pasiune a sa: pentru că îi plăcea să cânte, a deschis un bar de karaoke chiar în cadrul campuslui universitar din Timişoara. „L-am făcut cu gândul de a aduna prieteni în jurul unei mese, unde să începem să cântăm, şi s-a transformat într-o afacere foarte profitabilă. Era un bar mic, dar mereu plin, care funcţiona de luni până luni“, povesteşte el.
După trei ani de activitate cu barul, a deschis un alt club, mai mare, iar apoi, fiindcă a încercat să lase afacerea nesupravegheată pentru a nu mai pierde nopţile, aceasta nu a mai funcţionat. „Nu a mai mers pentru că aşa se întâmplă la baruri, este o activitate mult mai lejeră şi predispusă la fraudă.“ Acesta a fost momentul în care a plecat la Bucureşti hotărât să înceapă proiectul la care visa din adolescenţă, propria companie românească de vânzări directe. „Voiam o companie de direct sales fără americănismul specific, o companie românească bazată pe principii româneşti, dar şi cu produse româneşti“, descrie el activitatea firmei Vision Group International, pe care a creat-o în 2004 şi care vindea aproximativ 20 de produse fabricate în România – şam-poane, detergenţi ş.a. Afacerea a falimentat în aproximativ un an, motivele fiind legate, potrivit lui Oneţiu, de lipsa unor standarde de calitate pe care piaţa le cerea. „Dacă produsul pe care îl duceam în casa clientului într-o zi era roz, iar a doua zi, roşiatic, atunci pierdeam încrederea lui.“
În 2005 a pus bazele Life Care Corp. în Timişoara, o companie ce avea să fie axată pe vânzarea de produse bio, în urma unei investiţii de 300.000 de euro, bani reprezentaţi de fonduri personale şi împrumuturi de la familie şi prieteni, ce au implicat inclusiv vânzarea apartamentului său şi al fratelui.
Piaţa mondială a motocicletelor creşte, iar odată cu ea şi vânzările din regiune şi pe plan local. Cu toate acestea, motociclismul în România este văzut în continuare ca un hobby. Despre piaţa locală şi caracteristicile ei povesteşte Ionuţ Bâtu, şeful BMW Motorrad România şi Bulgaria.
Deşi ultimele date arată că în România sunt în jur de 900.000 de posesori de carnet de conducere A1, A2 şi A, pe străzile din ţara noastră circulă doar în jur de 140.000 de motociclete, iar vânzările se situează la câteva sute de unităţi anual. În România au fost comercializate anul trecut aproximativ 420 de motociclete noi din categoria cu motoare de peste 500 cmc, dar piaţa este în creştere. „Economia a condus spre creşterea pieţei. În România motociclismul a fost şi este considerat în continuare un hobby. A venit perioada de criză şi toată lumea a tăiat din hobby-uri. Acum cred că îşi permit să se reîntoarcă la hobby-uri sau să-şi descopere altele noi”, spune Bâtu, care la rândul lui şi-a descoperit pasiunea pentru motociclism în urmă cu câţiva ani.
Această încredere a populaţiei în economie a dus pe piaţa de motociclete plusuri de 20-22% în primele luni, potrivit lui Ionuţ Bâtu, care crede că până la finalul anului „o să mai crească cu încă puţin pentru că vremea încă-ţi permite să mergi cu motocicleta”.
Nu doar România a avut această ascensiune în domeniu, ci întreaga regiune a Europei Centrale şi de Est. Dacă acum cinci ani întreaga regiune vindea în jur de 1.300 de motociclete BMW, dintre care 40 în România, în 2016 regiunea a crescut de trei ori şi România de aproape şase, potrivit lui Bâtu. În continuare, Polonia reprezintă pentru BMW cea mai bună şi cea mai mare piaţă de desfacere din regiune, susţinută de o populaţie numeroasă, dar şi de faptul că „acolo există sprijin din partea statului. De exemplu, au un program numit Prima Motocicletă. Am adresat şi noi o cerere asemănătoare autorităţilor, dar nici măcar nu am primit răspuns şi asta spune foarte multe”.
În linie cu evoluţia pieţei, şi producătorul german a înregistrat o evoluţie pozitivă; veniturile estimate pentru anul curent se situează la 5 milioane de euro, cu tot cu after sales, care înseamnă 18% din business. În 2015, compania a vândut motociclete de 3,6 milioane de euro şi anul acesta aşteaptă vânzări de 4,1 milioane de euro. „Practic vânzările noastre au crescut cu 30% faţă de ce prognozasem noastră, fapt care ne-a adus un target mai mare pentru anul viitor. Un obiectiv ambiţios, dar se pare că toată piaţa s-a mişcat. Au început să apară din ce în ce mai multe motociclete şi pe stradă”, explică degajat managerul în vârstă de 31 de ani.
Bulgaria este o piaţă de trei ori mai mică decât cea a României, dar aceasta nu este singura diferenţă dintre cele două ţări, din perspectiva acestei companii. „Bulgarii sunt mai rezervaţi cu cheltuielile, dar în momentul în care se decid să facă o achiziţie, nu vin de 20 de ori la showroom. La noi durează mai mult procesul de achiziţie”, explică Bâtu una dintre diferenţe.
Cota de piaţă a producătorului german pe segmentul motocicletelor de peste 500 cmc este de 35% din totalul de motociclete noi vândute pe plan local, aceasta fiind cea mai mare cotă din Europa a BMW Motorrad.
Tânărul executiv susţine că BMW a câştigat teren pe fondul inovaţiei adusă produselor, care la rândul ei a dus la o siguranţă sporită pe şa şi astfel a crescut numărul de cumpărători. De asemenea, Bâtu se aşteaptă la o creştere a veniturilor şi în 2017 bazându-se pe aşa-numiţii „sleeperi”, care „şi-au luat permisul de conducere la 18-19 ani. Poate au condus un an, apoi s-au oprit, iar acum au 35 de ani şi îşi permit să se reapuce de acest hobby: sunt mai maturi în gândire şi nu se mai expun inutil la anumite riscuri”. De fapt, clientul tipic al BMW Motorrad România este un bărbat aflat la 40 de ani, care are familie, copii, conduce un business. „În Europa media de vârstă ajunge spre 45 de ani. Ne depăşeşte doar Harley la capitolul ăsta”, spune Ionuţ Bâtu râzând.
Un motiv pentru media de vârstă ridicată este preţul pe care îl au motocicletele producătorului german. Nu orice tânăr de 20-30 de ani şi le poate permite, având în vedere că în medie costul unei motociclete BMW vândute în România este de 16.500 – 17.000 de euro.
Însă de anul viitor, atât media de vârstă, cât şi preţul mediu al unei motociclete ar putea scădea, odată cu introducerea unui nou tip de vehicul pe două roţi – BMW G310 şi G310 GS, despre care Bâtu estimează că se va vinde cu aproximativ 5.000 de euro plus TVA. „Aceste modele au fost realizate în special pentru pieţele emergente precum cele din America Latină sau Asia, dar ne gândim că vor merge şi aici. Ţintim public mai tânăr, dar şi pe cei care au carnet însă nu au mai condus de foarte mult timp. Aceste motociclete sunt mai docile, mai uşoare şi mai accesibile. Poţi să-ţi dai seama dacă ai vrea să mergi din nou cu motocicleta”, afirmă Bâtu. Tot el adăugă că „este prima dată când BMW are motociclete sub 500 cmc. Teritoriu complet nou. În primvară se vor vinde peste tot, inclusiv în România”.