BusinessMagazin

Tag: pensii

  • Budăi anunţă semnarea ordonanţei privind majorarea alocaţiilor pentru copii şi a pensiei minime

    Prima ordonanţă semnată se referă la majorarea alocaţiilor de stat pentru copii, aşa cum a fost negociată în programul de guvernare.

    „Ordonanţa care a plecat de la Ministerul Muncii către ministerele avizatoare şi atunci când va primi avizul va fi promovată în şedinţa de Guvern”, declară Budăi.

    Cea de-a doua ordonanţă se referă la majorarea pensiei minime de la 800 de lei la 1.000 de lei, iar valoarea punctului de pensie va creşte de la 1.442 lei la 1.586 lei.

    Întrebat ce se întâmplă în coaliţie în legătură cu a 13-a pensie care ar urma să fie acordată pensionarilor care au venituri sub 1.600 de lei, ministrul Muncii a ţinut să precizeze că nu este vorba despre 13-a pensie, ci despre o sumă de bani care se va acorda o singură dată, în luna ianuarie, astfel încât cei cu pensii mai mici să fie protejaţi în faţa valului de scumpiri.

    „În momentul în care se va lua decizia pentru forma finală în coaliţie, cu siguranţă vom anunţa public”, susţine ministrul.

    Întrebat dacă există dispute în coaliţie în legătură cu acest subiect, cu atât mai mult cu cât deficitul ar fi destul de mare, şi dacă există şi varianta potrivit căreia oamenii să nu mai primească, Budăi a răspuns că există discuţii pentru forma finală a deciziei, nu dacă se vor da banii sau nu.

  • Ungaria va majora pensiile anul viitor cu mai mult decât plănuise iniţial

    Ungaria va creşte pensiile mai mult decât intenţionase iniţial anul viitor, a anunţat premierul ţării, Viktor Orban, potrivit Bloomberg.

    Pensiile de stat vor creşte cu 5% în loc de 3% în condiţiile în care inflaţia peste aşteptări este estimată a persista pe tot parcursul anului viitor.

    2022 este e asemenea un an în care Orban speră să obţină o nouă victorie în alegerile generale programate pentru primăvară.

     

  • Cioloş, mesaj pentru PSD şi PNL: o să vă bântuie subiectul pensiilor speciale

    Dacian Cioloş consideră că majorările dezbătute de partidele aflate la guvernare vor produce efecte în cazul pensionarilor cu venituri mari.

    „Orice creştere a pensiilor speciale ar însemna imposibilitatea creşterii pensiilor mai mici… PSD minte de ani de zile îi minte pe pensionari… Ţinem în sărăcie pensionari cu pensii mici deorece majorările se duc la pensiile mare, este un sistem ipocrit al PSD asimilat, iată, şi de PNL”, a declarat, luni, Dacian Cioloş, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Liderul USR mai spune că trebuie reformat sistemul de pensii, astfel încât prioritate la majorare să aibă pensiile mici.

    „O să-i bântuie acest subiect… Dragilor de la PSD şi PNL, trebuie să vă asumaţi acest lucru”, a spus Cioloş.

    Surse din lumea politică arată că proiectul care vizează eliminarea pensiilor speciale în cazul aleşilor locali ar putea fi amânat cu un an.

  • Ciolacu anunţă cu cât vor creşte pensiile românilor si introducerea unei taxe noi

    Ciolacu a dat asigurări că sumele necesare majorărilor vor fi găsite. „Vom găsi soluţii, veţi vedea în bugetul de stat. Important este cum îţi echilibrezi veniturile. Avem cele mai mici venituri din PIB din toată Europa. Noi nu ne gândim să fim mai eficienţi la colectare, noi ne gândim cum îi lăsăm pe oameni să moară de foame. Pensia minimă creşte la 1.000 de lei, nu este o extravaganţă”, a spus politicianul.

    Ciolacu a spus că 80% din români trăiesc cu o pensie de până în 2.000 de lei. „Categoric”, a răspuns Ciolacu, întrebat dacă în ianuarie oamenii vor primi pensii mai mari. „Este un lucru convenit, bugetat, deja ministrul Finanţelor îşi face datoria”.

    În context, Marcel Ciolacu a avansat ideea unei taxe de solidaritate pentru companiile cu o cifră de afaceri mai mare de 100 de milioane de lei. „O taxă de 1% din cifra de afaceri, o taxă de solidaritate. Am discutat cu prim-ministrul că trebuie găsită o destinaţie clară, numai pentru sănătate şi învăţământ… Le dai destinaţie prin bugetul de stat”.

    Ciolacu spune că există o reţinere din partea PNL la acest proiect, dar s-a declarat convins că va fi găsit un compromis.

  • Ghinea îi răspunde lui Budăi pe tema procentului pensiilor: Lăsaţi smiorcăiala, la muncă şi succes

    „Nu daţi pensii la primari, munciţi pentru pensionari! Mă bucur că Marius Budăi învaţă lucruri noi şi că tocmai a aflat cât este media pensiilor din PIB în UE. Întrebat astăzi (vineri – n.r.) dacă vor băga în plată pensiile speciale pentru primari, Budăi execută o piruetă zicând că e vina mea că am negociat o limită de 9,4% din PIB pentru pensii în PNRR. Şi că media UE e la 13%. Ca orice medie, procentul ascunde diferenţe mari între ţări şi nu ajută cu nimic dezbaterea. Aşa pot să spun şi eu că să crească Budăi pensiile la nivelul din Estonia, Lituania, Letonia, Malta, Irlanda, Slovacia, Cehia. Ar suna bine dar ar fi o prostie, pentru că toate aceste ţări au cheltuieli cu pensiile/PIB mai mici de 9,4%. Toate cheltuie aproximativ 8%. România are acum o cheltuială pensii/PIB de aprox 8%. În linie deci cu cele mai multe ţări UE din est”, scrie pe Facebook fostul ministru Cristian Ghinea.

    Fostul ministru al Fondurilor Europene afirmă că problema României, şi a altor ţări, este deficitul la fondul de pensii care trebuie acoperit în fiecare an de la bugetul mare al ţării.

    „Ca să acoperi gaura, trebuie să iei bani de la buget, de unde se duce în deficitul bugetar, de unde preocuparea Comisiei pe subiect. Nu ar fi elegant din partea mea să dau detalii de la negocieri, dar pot spune că procentul de 9,4% din PIB care a rămas în final în PNRR este mult faţă de propunerea făcută de Comisia Europeană. Poate nu ştiţi, dar România a fost aruncată de PSD în procedura de deficit excesiv şi orice cheltuială trebuie să se raporteze la aceste constrângeri (care nu au legătură directă cu PNRR). Miza reală nu e media UE ci cum echilibrăm bugetul de pensii dezechilibrat în mod iresponsabil de PSD. Chiar cu contribuţia lui Budăi, care a mai fost ministru şi a contribuit la problemă. Dimpotrivă, 9.4% este un procent care permite creşterea de pensii acum. Îl provoc pe Budăi (şi pe Ciolacu), în general pe băieţii ăştia care în fiecare zi şurubăresc şi modifică PNRR cu câte ceva să scrie odată emailul acela la Comisie să ceară modificarea. Chiar vreau să văd negocieri pe pensii/PIB între Budăi şi DG Recovery”, adaugă Ghina.

    Ghinea afirmă că au fost propuneri alternative şi consultări cu ministerele implicate.

    „Cine crede că m-am dus eu cu un procent aşa pescuit din avion bate câmpii. Au fost propuneri alternative, problema a fost deschisă luni de zile, au existat consultări cu ministerele implicate şi am căzut la pace. Budăi să scrie mesaj că vrea să redeschidă negocierea asta sau să înceteze cu smiorcăiala. În plus, evident că anvelopa asta include şi pensiile speciale. Toate pensiile speciale. Este nesimţire să acuzi această constrângere când tu vrei să intre în plată pensii speciale noi. (…) Pentru cei ca Budăi care au făcut facultatea la peste 30 de ani (de ce e PSD club de studenţi întârziaţi?) zice acolo că e esenţială implementarea PNRR şi în mod particular reforma pensiilor prevăzută acolo. Hai, lăsaţi smiorcăiala, la muncă şi succes”, conchide Cristian Ghinea.

    Marius Budăi a criticat, vineri, ţinta de 9,4% din PIB negocietă în PNRR pentru cheltuielile cu pensiile: „Nu înţeleg de ce domnul Ghinea a pus acest obiectiv, în contextul în care media în UE este de 13%”.

     

  • Medic din Bihor, acuzat că a luat mită de 334 de ori pentru dosare de incapacitate de muncă

    Potrivit unui comunicat al DNA, procurorii au dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a lui Ana Guţ, la data faptelor medic expert al asigurărilor sociale, angajată a Casei Judeţene de Pensii Bihor, pentru luare de mită în formă continuată (334 acte materiale) şi a altor pesoane fizice fără calitate specială pentru complicitate la luare de mită.

    Conform rechizitoriului, inculpata Guţ Ana, în perioada 11 mai – 15 iunie 2015, ar fi primit, în mod repetat (de 334 ori), de la persoanele care s-au prezentat la cabinetul său medical, sume de bani (în valoare de 51.970 lei şi 3.330 euro), care nu i se cuveneau, în legătură cu îndeplinirea unor acte care intrau în îndatoririle sale de serviciu, respectiv în legătură cu întocmirea deciziilor medicale asupra capacităţii de muncă a persoanelor care solicitau încadrarea într-un grad de invaliditate, efectuarea revizuirii medicale a pensionarilor de invaliditate, întocmirea formularelor de concluzii medicale la revizuire ori referitoare la prelungirea concediului medical peste 90 de zile şi propunerea prelungirii concediului medical peste 180 de zile.

    De această situaţie a profitat şi o altă inculpată, care, în perioada 11 mai – 15 iunie 2015, în calitate de asistent medical, angajată la cabinetul medicului, ar fi primit, în mod repetat, de la persoanele care s-au prezentat la cabinet, sume de bani care nu i se cuveneau, în legătură cu îndeplinirea unor acte care intrau în îndatoririle sale de serviciu, şi de asemenea ar fi primit de la inculpata Guţ Ana, în mod repetat, sume de bani despre care ştia că reprezintă o parte din sumele pe care medicul le primise în mod necuvenit.

    Cu asistenta medicală procurorii au încheiat, în prezenţa avocatului, un acord de recunoaştere a vinovăţiei. Aceasta a recunoscut comiterea infracţiunilor de luare de mită, în formă continuată (36 acte materiale) şi complicitate la infracţiunea de luare de mită, în formă continuată (23 acte materiale). Acordul prevede o pedeapsă de doi ani şi opt luni închisoare cu suspendare.

    În acest caz au fost identificaţi 14 intermediari, persoane fără calitate specială, care, în perioada 11 mai – 15 iunie 2015, ar fi ajutat medicul să primească diferite sume de bani care proveneau de la beneficiarii de decizii medicale. Dintre aceştia, patru au fost trimişi în judecată.

    Cu alţi 10 dintre inculpaţi, întrucât au recunoscut faptele de complicitate la luare de mită, au fost încheiate 10 acorduri, pentru pedepse cuprinse între doi ani şi doi ani şi şapte luni închisoare cu suspendare.

    Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Bihor.

  • ASF: Fondurile de pensii administrate privat au ajuns la active de 87 mld. lei la finalul lunii septembrie 2021, în creştere cu 25%; rata medie de rentabilitate a fost de 5,94%; contribuţia medie a unui participant este de 204 lei, iar cel mai mare fond are o valoare de 1,469 milioane lei

    ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiară –  a publicat, vineri, statistici legate de sistemul de pensii private pe primele 9 luni din 2021: activele totale au fost de 90,4 miliarde de lei, în timp ce activele nete ale Pilonului II au fost de 87 mld. lei, în creştere cu 25%.

    „Piaţa pensiilor private din România a ajuns, în primele nouă luni ale anului, la active totale de 90,43 miliarde lei, în creştere cu 25% comparativ cu intervalul similar al anului precedent.

    Ca pondere în PIB, activele totale ale sistemului de pensii private au înregistrat un nivel de aproape 8%, marcând o evoluţie pozitivă de-a lungul ultimilor ani.

    La 30 septembrie 2021, erau înscrişi 8,29 milioane participanţi la cele 17 fonduri de pensii private (Pilon II + Pilon III), în timp ce la finalul lunii septembrie a anului trecut era înregistrat un număr de 8,10 milioane participanţi.

    Sistemul pensiilor private a marcat o evoluţie pozitivă pe tot parcursul funcţionării sale, fiind adaptabil în faţa episoadelor de volatilitate întâlnite de-a lungul timpului.

    Creşterea activelor fondurilor de pensii private este remarcabilă la nivel european, România fiind printre ţările cu cele mai mari creşteri din ultimii 10 ani.

    Fondurile de pensii private reprezintă investitori instituţionali care sprijină, în principal, economia locală, având totodată un rol de factor de echilibru şi de stabilitate al pieţei financiare.

     

    Pilonul II

    Valoarea totală a activelor nete ale fondurilor de pensii administrate privat a fost de 87,06 miliarde lei la finalul lunii septembrie a anului 2021, în creştere cu aproximativ 25% comparativ cu aceeaşi dată a anului 2020.

    Numărul participanţilor înregistraţi în sistemul Pilonului II a fost de 7,73 milioane persoane, faţă de 7,58 milioane persoane înregistrate în luna septembrie a anului 2020.

    La nivelul Pilonului II, contribuţia medie a participanţilor, cu contribuţii virate la 30 septembrie 2021, a fost de 204 lei/participant, în timp ce la 31 decembrie 2020 valoarea acesteia a fost de 192 lei/participant.

    În perioada ianuarie – septembrie 2021, contribuţiile virate în sistemul de pensii administrate privat au fost în cuantum de 7,28 miliarde lei, în creştere cu aproximativ 9% faţă de aceeaşi perioadă din anul 2020.

    Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii administrate privat a fost 5,94% în septembrie 2021, în luna decembrie 2020 valoarea acesteia fiind de 5,38%.

    La finalul lunii septembrie 2021, valoarea medie a activului unui participant la sistemul pensiilor administrate privat era de 11.265 lei, înregistrând o creştere de 14,2% comparativ cu decembrie 2020 şi cu 2,6% faţă de trimestrul precedent.

    De la începutul anului până la data de 30 septembrie 2021 au fost efectuate plăţi ale activului personal net către participanţi în cuantum de 208 milioane lei pentru 13.604 de participanţi şi beneficiari.

    Distribuţia valorii conturilor participanţilor arată o concentrare mare, 62% din active fiind deţinute de doar 20% din participanţi. Cel mai mare cont are o valoare de 1.469.858 lei, iar cel mai mic are o valoare de 1 leu. Totodată, peste 20% din participanţi deţin active sub valoarea de 1.000 lei.

    La 30 septembrie 2021, titlurile de stat şi acţiunile erau principalele instrumente financiare în care au investit fondurile de pensii administrate privat. Investiţiile în titluri de stat ale fondurilor de pensii din Pilonul II au reprezentat 61% la 30 septembrie 2021. Investiţiile în acţiuni au crescut, reprezentând, în primele nouă luni ale anului, 25% din valoarea totală a activelor fondurilor de pensii din Pilonul II.  De asemenea, ponderi semnificative sunt investite şi în obligaţiuni corporative şi fonduri de investiţii.

     

    Pilonul III

    Valoarea totală a activelor nete, în sistemul facultativ de pensii, a fost de 3,317 miliarde lei, la finalul primelor nouă luni ale anului 2021, în creştere cu aproximativ 22% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Numărul de participanţi înregistraţi în sistemul pensiilor facultative a fost de 553.775 persoane, comparativ cu 520.879 persoane înregistrate la 30 septembrie 2020.

    La nivelul Pilonului III, contribuţia medie a participanţilor, cu contribuţii virate la 30 septembrie 2021, a fost de aproximativ 149 lei/participant, în creştere cu 12% comparativ cu luna septembrie 2020.

    În perioada ianuarie – septembrie 2021, contribuţiile virate în sistemul de pensii facultative au fost în cuantum de aproximativ 294 milioane lei, în creştere cu 9% faţă de aceeaşi perioadă din anul 2020.

    Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii facultative cu grad de risc ridicat a fost 7,18% în septembrie 2021, în luna septembrie 2020 valoarea acesteia fiind de 3,71%.

    Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii facultative cu grad de risc mediu a înregistrat un nivel de 5,51% la finalul lunii septembrie 2021, mai mare comparativ cu cel înregistrat în luna septembrie 2020 (4,13%).

    La finalul lunii septembrie 2021, valoarea medie a unui cont în sistemul pensiilor facultative era de 5.991 lei, cu 8% mai mare decât în decembrie 2020, reprezentând totodată 53% din valoarea unui cont mediu din fondurile de pensii administrate privat.

    În intervalul ianuarie – septembrie 2021, au fost efectuate plăţi ale activului personal net către participanţi în cuantum de aproximativ 75 milioane lei pentru 7.569 de participanţi şi beneficiari.

    Valoarea medie a conturilor participanţilor înregistrează o variaţie semnificativă între diferitele fonduri, cu valori cuprinse între 2.765 lei şi 7.659 lei. Ca şi în cazul Pilonului II, valoarea activelor deţinute de participanţi înregistrează o concentrare ridicată, puţin peste 10% din participanţi totalizând 50% din active. Cea mai mare valoare a unui cont este de 1.486.069 lei, în timp ce 20% din participanţi deţin active în valoare de sub 507 lei.

    La finalul lunii septembrie 2021, titlurile de stat şi acţiunile au rămas principalele instrumente financiare în care au investit fondurile de pensii facultative. Investiţiile fondurilor de pensii facultative în titluri de stat au reprezentat 61% la 30 septembrie 2021, în scădere cu 2 puncte procentuale comparativ cu finalul anului 2020.

    Investiţiile în acţiuni au reprezentat 28% din valoarea totală a activelor fondurilor de pensii din Pilonul III. O altă categorie importantă de active financiare în care au investit fondurile de pensii facultative este reprezentată de obligaţiunile corporative şi titluri de participare OPCVM.”

      Raportul privind evoluţia sistemului de pensii private din România în primele 9 luni ale anului 2021 poate fi consultat AICI.

     

  • Guvernul nu mai are bani de pensii şi salarii? Unde se duc atunci 70% din veniturile bugetare rezervate pensiilor şi salariilor la stat?

    ♦ Ministerul Muncii ar avea nevoie urgent de aproape 3 mld. lei pentru a putea susţine în decembrie plata pensiilor, alocaţiilor pentru copii şi salariile angajaţilor ministerului de resort în decembrie, susţine Raluca Turcan, ministrul interimar al muncii ♦ Declaraţia ei se suprapune însă cu decizia partidului ei, PNL, de a nu-i mai acorda niciun portofoliu în viitorul executiv încropit cu PSD şi UDMR. Au fost până acum bani de pensii, alocaţii şi salarii şi acum nu mai sunt?

    La finalul săptămânii trecute ministrul interimar al sănă­tăţii Cseke Attila spunea, la rându-i, că nu are din ce plăti, în decembrie, salariile a 74.000 de angajaţi din Ministerul Sănătăţii.

    În România, procentul din PIB alocat salariilor bugetarilor este de 10-11% (10,6% în 2020), echivalent a 33-34% din veniturile bugetare.

    Din venituri bugetare de 322 mld. lei, în 2020, 110 miliarde de lei au mers la salariile bugetarilor şi 138 de miliarde de lei la pensii şi ajutoare sociale. Adică 68% din toate veniturile bugetare din 2020 au mers la salarii şi pensii. În primele nouă luni din 2021, 62% din toate veniturile bugetului consolidat au mers, de asemenea, la salarii şi pensii. Iată însă că ministrul interimar al muncii susţine că nu mai sunt bani pentru pensii, iar ministrul interimar al sănătăţii că nu mai sunt bani pentru cadrele medicale. Dar datele la nouă luni ale execuţiei bugetare arată că veniturile statului au crescut cu 18,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar cheltuielile cu doar 6,7%. Cum adică nu sunt bani de salarii şi pensii?

    În aceste zile, la alcătuirea programului de guvernare, se discută despre majorarea pensiilor cu aproximativ de 10%. Dar primii care s-au îngrămădit la creşterea de pensii sunt pensionarii „speciali” deşi tema eliminării pensiilor speciale a fost pe primul loc în campania electorală a PNL. Viitorul prim-ministru Nicolae Ciucă a fost printre cei care au susţinut ideea să se mărească venitul şi pentru această categorie de pensii, odată cu majorarea pensiilor standard. La 54 de ani ai săi, Nicolae Ciucă încasează o pensie de 18.000 de lei lunar, potrivit declaraţiei sale de avere, la care s-a adăugat salariul său de ministru al apărării, în 2020, adică încă 14.000 de lei lunar.

    Raluca Turcan, care s-a trezit, la final de mandat, că nu mai sunt bani în Ministerul Muncii pentru pensii şi alocaţii, a încasat 12.700 de lei lunar în 2020 (peste 2.500 de euro lunar) din salariu. Premierul Florin Cîţu, care a preluat şefia Senatului a avut venituri de la stat de aproape 23.000 de lei lunar în 2020 (4.400 de euro). Preşedintele României, pe lângă multe alte beneficii care vin la pachet cu funcţia de şef de stat, a încasat în 2020 un salariu mediu net lunar de aproape 15.000 de lei, adică 3.000 de euro. Nimeni nu a spus că pentru astfel de salarii nu sunt bani.

    Între timp, pensia medie în România este de 1.661 de lei, adică 330 de euro. Sa­lariul mediu pe economie este de 3.620 de lei, adică 724 de euro, dar asta în condiţiile în care 1,6 mil. de contracte de muncă sunt pe salariul minim, adică aproape 30% din totalul contractelor de muncă. Media este ridicată puternic de cei peste 1 mil. de angajaţi la stat, unde salariul mediu este de peste 5.000 de lei (1.000 de euro), dar mai ales de demnitarii de rang înalt cu salarii de mii de euro.

  • Florin Roman: Infirm categoric declaraţiile Ralucăi Turcan. Sunt bani de pensii şi alocaţii

    Florin Roman afirmă că sunt bani pentru plata pensiilor şi alocaţiilor, „ba mai mult, de la 1 ianuarie noul Guvern şi-a asumat o serie de creşteri de pensii, alocaţii, a 13-a indemnizaţie pentru persoanele cu handicap şi acel ajutor de 1.200 de lei pentru cei cu venituri sub 1.600 de lei. Sunt bani pentru că a fost o colectare mai bună şi sunt bani pentru că noi am reuşit practic să fiscalizăm pentru prima dată cel mai bine sistemul de colectare de la ANAF, iar asta ne ajută să putem onora aceste obligaţii”.

    Florin Roman declară, la Antena 3, că pune declaraţia Ralucăi Turcan pe seama faptului că PNL şi-a desemnat lista cu miniştrii, iar ea nu mai face parte din noul guvern „şi probabil că o fi având o supărare excesivă, altfel e foarte greu să înţeleg. De regulă doamna Turcan îşi alege destul de bine vorbele”.

    La rândul său, Lucian Romaşcanu (PSD), propus pentru Ministerul Culturii, a spus că nu e îngrijorat de declaraţia ministrului interimar al Muncii „pentru că există garanţiile ministrului de Finanţe şi ale colegilor care au fost în guvern până acum”.

    „În momentul ăsta sunt bani şi cred că nu vor fi niciun fel de problemă la construcţia bugetului pe anul viitor pentru toate măririle propuse”, adaugă Lucian Romaşcanu.

    Raluca Turcan ar fi declarat că din 26 noiembrie nu mai sunt bani de pensii şi salarii, pentru că fondurile au fost luate de la Ministerul Muncii la rectificarea bugetară.

  • Marius Budăi o contrazice pe Raluca Turcan: oricare ar fi situaţia pensiilor, se va rezolva

    Marius Budăi a dezvăluit faptul că luni seara a avut o discuţie cu premierul desemnat şi cu ministrul Finanţelor cu care a convenit să facă o rectificare pentru plata pensiilor.

    „Oricare ar fi situaţia, am avut o discuţie în această seară cu premierul desemnat Nicolae Ciucă şi cu ministrul Finanţelor şi am ajuns cu toţii la concluzia că, dacă trecem de proceduri, joi voi solicita execuţia bugetară şi urgent vom face o rectificare bugetară”, a declarat, la Antena 3, Marius Budăi.

    Reprezentantul PSD a mai spus că oricare ar fi situaţia financiară la Ministerul Muncii, se vor găsi bani pentru pensii.

    „Este responsabil să-i liniştim pe pensionari şi să le spunem că oricare ar fi situaţia, că oricât de iresponsabilă este declaraţia, se va rezolva… Pe mine m-a deranjat că i-a panicat pe părinţii şi buncii noştri”, a mai spus social-democratul.

    Marius Budăi este propunerea PSD pentru funcţia de ministru al Muncii.