Tag: participare

  • Trei cineaşti români la Festivalul de Film de la Cannes 2016. Două filme în selecţia oficială

    Steven Spielberg, Woody Allen sau Jodie Foster sunt câteva dintre numele mari de la Hollywood ce o să fie prezente pe Croazetă în mai, însă şi trei cineaşti români au fost selectaţi.

    Cristi Puiu cu filmul “Sierra Nevada” şi Cristian Mungiu cu pelicula “Baccalaureat” participă în competiţia oficială, iar Bogdan Mirică cu filmul “Câini” în secţiunea Un Certain Regard!

    În deschiderea festivalului va rula filmul veteranului Woody Allen, “Cafe Society”, cu Kristen Stewart, Bruce Willis şi Jesse Eisenberg în rolurile principale.

    În competiţia pentru marele premiu intră:

    Acquarius – Kleber Mendoca Filho

    American Honey – Andrea Arnold

    Baccalaureat – Cristian Mungiu

    Elle – Paul Verhoeven

    From the Land of the Moon – Nicole Garcia

    The Handmaiden – Park Chan Wook

    I, Daniel Blake – Ken Loach

    Its Only the End of the WOrld – Xavier Dolan

    Julieta – Pedro Almodovar

    The Last Face – Sean Penn

    Loving – Jeff Nichols

    MaRosa  – Briliante Mendoza

    The Neon Demon – Nicolas Winding Refn

    Paterson – Jim Jarmush

    Personal Shopper – Olivier Assayas

    Sierra-Nevada – Cristi Puiu

    Slack Bay – Bruno Dumont

    Staying Vertical – Alain Guiraudie

    Toni Erdmann – Maren Ade

    The Unknown Girl- Jean-Pierre and Luc Dardenne

    În afara competiţiei vor rula filme precum “The BFG” de Steven Spielberg, “Money Monster” de Jodie Foster, cu George Clooney în rolul principal sau “Nice Guys” regizat de Shane Black cu Ryan Gosling şi Rusell Crowe în rolurile principale.

    Festivalul de Film de la Cannes va avea loc între 11 şi 22 mai, pe Croazetă. În 2015, premiul Palme d’Or al Festivalului de la Cannes a fost câştigat de pelicula „Dheepan”, a regizorului francez Jacques Audiard.

  • Cine este Laura Bretan, fetiţa care a impresionat juriul de la Românii au talent. Fetiţa donează premii de mii de dolari

    Laura Bretan este  fetiţă de 13 ani care a concurat la emisiunea Românii au talent şi care a impresionat juriul şi publicul. A interpretat „O mio babbino caro” si de la primele acorduri, juriul s-a ridicat in picioare, uimit de calitatile vocale ale fetitei.
    Laura Bretan s-a născut şi trăieşte la Chicago unde a participat la mai multe concursuri muzicale. Ea a fost convinsă să participe la Românii au talent de către bunicul ei care a murit în urmă cu un an.

    Laura a început să cânte încă de la vârsta de 4 ani, îndemnată de mama sa, apoi a fost îndrumată de către Cristian Dumetrana, profesor de muzică din Chicago. Acum studiază canto cu Nicoleta Roman, artistă lirică la Chicago Symphony Orchestra.

    Vocea fetiţei nu i-a uimit doar pe juraţii români, ci şi americanii sunt impresionaţi de calităţile Laurei. A fost nominalizată pentru premiul Cel mai bun artist sub vârsta de 15 ani la Chicago Music Awards. A câştigat concurstul Super Top Dog pentru copii sub 14 ani, plus alte concursuri precum Stars of Tomorrow sau Amateur Night. În plus, televiziunile ABC 7 şi CBS  au realizat reportaje despre viaţa fetiţei, iar în iunie 2014, Laura Bretan a interpretat imnului naţional pentru Chicago White Sox de la US Cellular Field din Chicago.

    Potrivit Libertatea, Laura Bretan ar fi donat de mai multe ori banii câştigaţi la diferitele concursuri către organizaţii caritabile precum „A Safe Haven”.

    .
     

  • Cum arată viaţa la 20 de ani când ai o avere de 1 miliard de dolari – GALERIE FOTO

    Katharina Andresen (20 de ani) din Norvegia a fost numită recent una dintre cele mai tinere miliardare din lume. Alături de sora sa Alexandra, ea a moştenit o avere de 1,2 miliarde de dolari de la tatăl său.
     
    Katharina a profitat din plin de banii câştigaţi de tatăl ei, cheltuindu-i pe excursii cu yacht-ul, maşini de lux şi sticle de şampanie de sute de euro. Acum însă s-a înscris la Universitatea din Amsterdam şi trebuie să stea într-o cameră de cămin; ea şi-a exprimat frustrarea pe mai multe reţele de socializare, spunând că îi este dor de condiţiile de acasă.
     
    Sora ei Alexandra, de 19 ani, este pasionată de echitaţie şi participă la numeroase competiţii de profil. 
     
    Sursă foto: Daily Mail
  • Coşmarul angajatului eficient: şedinţa

    În orice organizaţie sunt oameni care aşa consideră că muncesc, stând în şedinţe“, spune, resemnat, Marius P., director într-o multinaţională din sectorul serviciilor IT, despre situaţiile în care este nevoit să stea până la final în şedinţele în care discuţiile participanţilor se duc în cu totul alte direcţii, fără legătură cu tema întâlnirii de business.

    Cazul lui Marius nu este singular, sunt multe situaţii în care managerii din companiile locale sunt nevoiţi să ia parte la şedinţe inutile, care nu fac decât să îi oblige să stea peste program, ca să recupereze pierderea de vreme din „meetinguri“.

    „Am văzut, destul de frecvent, cazuri de şedinţe ineficiente şi am observat că acestea au repercusiuni în felul în care se conduce o organizaţie. Dacă nu există un obiectiv comun şi dacă nu se ia o decizie în urma unei şedinţe, atunci aceasta poate fi considerată timp pierdut“, admite Anca Georgescu Aladgem, membru în boardul Telekom şi fondator al companiei de consultanţă ChangeWorks – Center for Personal and Organisational Development. Din punctul său de vedere, pentru ca o şedinţă să fie utilă, participanţii trebuie să plece cu o serie de lucruri de făcut de acolo.

    Pregătirea şedinţei, o agendă clară a discuţiilor, stabilirea participanţilor şi a rolului lor în şedinţă şi identificarea concluziilor aşteptate în urma întâlnirilor sunt caracteristicile unei şedinţe eficiente, spun specialiştii. Cu cât este mai bine planificată, organizată şi condusă, cu atât şansele pentru o încheiere cu succes a unei şedinţe care să nu fie considerată inutilă sunt mai mari. „Durata unei şedinţe depinde de scopul întâlnirii. Astfel, dacă avem o întâlnire de planificare strategică, această va dura mai mult, dacă este vorba de o întâlnire de planificare operaţională, timpul se reduce etc. Personal cred în întâlnirile scurte, bine pregătite, bine comunicate, cu un scop clar şi cu audienţa potrivită. Când mă refer la o întâlnire scurtă am în vedere 30 – 45 de minute, adică timpul maxim de concentrare al unui adult“, explică Dan Burlacu, consultant în cadrul companiei de training şi consultanţă în domeniul dezvoltării profesionale Ascendis. Unele şedinţe, cum sunt cele de aliniere, sunt necesare, pentru că de multe ori apar probleme la limita dintre două departamente care trebuie clarificate, explică Anca Georgescu Aladgem. „Pentru o şedinţă eficientă este foarte importantă agenda discuţiilor şi materialele discutate, care să fie precirculate. Dacă sunt prezentări PowerPoint cu 70 de slide-uri şi sunt 15 astfel de prezentări într-o şedinţă, aceasta se poate transforma rapid într-o o pierdere de vreme“, explică ea. Într-o şedinţă este, de asemenea, foarte important să fie la masă persoanele care trebuie. „Dacă lipseşte persoana considerată «guru» pe subiectul discutat, atunci şedinţa nu are rost“, mai spune Anca Georgescu.

     În ceea ce priveşte frecvenţa şedinţelor, consultantul de la Ascendis spune că aceasta depinde de diverşi factori, cum ar fi tipul activităţii organizaţiei (dacă este, de exemplu, de retail, producţie, ori cercetare şi dezvoltare) sau de modelul de business (pentru că există organizaţii care lucrează foarte mult cu echipe interdepartamentale pe proiecte specifice, caz în care o întâlnire săptămânală pentru verificarea statusului este recomandată).

    „Nivelul de dezvoltare al organizaţiei este un alt cadru ce poate dicta frecvenţă întâlnirilor. O organizaţie matură va avea o altă dinamică a întâlnirilor versus o organizaţie care se află la început de drum ori se reorientează în piaţă“, adaugă Dan Burlacu de la Ascendis.

    Pentru Daniela L., 33 de ani, schimbarea tipului de organizaţie pentru care lucrează a condus şi la o schimbare a practicii în materie de şedinţe. Când lucra la o companie cu acţionariat românesc, spune ea, întâlnirile erau de tip „face to face“ şi îi ocupau cam 30-40% din timpul petrecut la muncă.

    „După ce m-am angajat la o multinaţională lucrurile s-au schimbat radical. Modul de lucru este foarte diferit, într-o zi normală ajung şi la 70-80% din timp petrecut în săli de conferinţe unde am vestitele «call-uri» cu echipa din Europa. E foarte mult timp pierdut şi multe momente în care discuţiile degenerează sau când colegii din Europa lucrează de acasă şi astfel ajungi să auzi un copil pe fundal sau un câine care latră şi nu se mai opreşte“, spune Daniela, care lucrează în departamentul de marketing al unui centru de servicii de externalizare care deserveşte de la Bucureşti clienţi din întreaga Europă. Pentru ea, cel mai dificil este să constate că, după ce a stat toată ziua în astfel de şedinţe, nu mai are timp să pună în aplicare ce are de făcut efectiv la serviciu şi este nevoită să lucreze peste program.

    La rândul său, Marius P. încearcă să evite şedinţele atât cât este cu putinţă, iar atunci când le organizează el face tot posibilul să fie cât mai scurte şi eficiente. Iar atunci când este invitat la şedinţe se scuză dacă se poate, după ce şi-a prezentat opinia sau informaţiile solicitate, şi dacă el consideră că prezenţa sa nu mai aduce valoare adăugată în acel moment. „În compania noastră, o colegă a avut o iniţiativă foarte bună, care s-a implementat: stand-up meetings. În ideea de a avea şedinţe cât mai scurte şi eficiente, s-au cumpărat nişte mese mai înalte, din acelea de cocktail de la evenimente, iar participanţii stăteau în picioare, ideea fiind de a avea şedinţe de 15- 30 de minute. Asta până când unii au început să vină la şedinţe cu scaunele după ei, iar ulterior sala de şedinţe a fost desfiinţată şi mesele împărţite pe la diverşi şefi de departamente. Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită“, îşi aminteşte Marius.

    Ideal ar fi ca o şedinţă să dureze maximum una sau două ore, spun specialiştii. În cazuri mai rare, când se discută despre strategia companiei şi şedinţa are loc o dată pe an, aceasta poate avea o durată ce ajunge chiar şi la 1,5 zile. „Dar aici nu mai este vorba de o şedinţă, ci de un workshop care este gestionat de un facilitator“, adaugă Anca Georgescu Aladgem.

    Dincolo de tipul de şedinţe şi de practicile din organizaţii în legătură cu acest subiect, mai există studii care arată că există diferenţe între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte modul de abordare a şedinţelor. „De foarte multe ori bărbaţii iau decizia înainte de şedinţă, la bere, şi folosesc şedinţa ca să formalizeze deciziile luate anterior. În schimb, femeile consideră şedinţele forumul în care se dezbat ideile şi în urma cărora se iau decizii şi se stabilesc planuri de acţiune“, mai spune Anca Georgescu.

    În ceea ce priveşte pierderile pe care le pot aduce companiilor şedinţele inutile, acestea se traduc şi în scăderi în materie de: focus, claritate, motivare, devotament profesional al angajaţilor şi productivitate. „Nu în ultimul rând, o companie pierde timp şi bani din pricina întâlnirilor ineficiente. Din câte ştiu, un angajat petrece în medie 6 ore / săptămână în cadrul şedinţelor, iar aproximativ 35% din timp este ineficient folosit. Dacă ne uităm la dimensiunea companiei, la numărul angajaţilor, la salariul mediu şi la 52 de săptămâni, vom ajunge imediat şi la cifre“, conchide Dan Burlacu de la Ascendis.

  • Cel mai bine plătit antrenor de la EURO 2016 ia de 40 de ori mai mult decât cel mai prost plătit

    Pentru prima dată, la turneul final al Campionatului European de fotbal vor participa 24 de naţiuni, dar chiar şi aşa selecţionerul României are cel mai mic salariu dintre toţi antrenorii. 120.000 de euro pe an ia Anghel Iordănescu, în condiţiile în care cel mai bine plătit este englezul Roy Hodgson, cu 5 milioane de euro, adică de peste 40 de ori mai mult, scrie digisport.ro.

  • Continental majorează din nou participarea angajaţilor la profit

    Concernul Continental majorează din nou participarea la profit a angajaţilor săi pe plan mondial. Pentru anul financiar 2015, compania distribuie o sumă record în valoare de aproximativ 150 de milioane de euro către angajaţii eligibili, se arată în comunicatul Continental.

    Baza de calcul pentru sumele distribuite variază în funcţie de ţară, iar suma per angajat în România, se situează la 600 de euro, cu 20% mai mult faţă de anul fiscal 2014.

    „Angajaţii noştri sunt cei care transformă Continental într-un angajator foarte atractiv. Ei creează cu succes mobilitatea prezentă şi viitoare. Munca, angajamentul şi realizările lor au contribuit din nou la creşterea sustenabilă a companiei, într-un mediu economic plin de provocări”, a declarat Anica Stoica, directorul de personal Continental România.

  • Najim Laachraoui, suspectat că a participat la atacurile din Bruxelles, arestat

    Najim Laachraoui, suspectat că a participat la atacurile care au avut loc marţi la Bruxelles, a fost arestat, însă Parchetul federal nu a confirmat încă această informaţie, potrivit site-ului dhnet.be.

    Acesta ar fi fost arestat în comuna Anderlecht, situată în apropiere de Bruxelles.

    De asemenea, urme din ADN-ul său au fost găsite “pe un material exploziv folosit în atacurile” care au avut loc la Paris în noaptea de 13 spre 14 noiembrie, soldate cu 130 de morţi.

    Bărbatul, plecat în Siria în februarie 2013, era urmărit de poliţie începând cu data de 4 decembrie.

    “În urma anchetei s-a putut stabili că numitul Soufiane Kayal poate fi identificat cu numele de Laachraoui Najim, născut pe data de 18 mai 1991, plecat în Siria în februarie 2013”, a anunţat Parchetul într-un comunicat, fară a preciza naţionalitatea individului.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce salariu poate câştiga un ”pizzar”: În fiecare zi în Bucureşti sunt livrate circa 200.000 de pizza

    Un pizzar bun poate câştiga şi 1.000 de euro pe lună, iar România are deja şcoli bune în domeniu, participând la concursuri internaţionale, a spus Horia Manea, fondatorul reţelei de pizzerii PPH. ”În fiecare zi în Bucureşti sunt livrate circa 200.000 de pizza”, a adăugat el.
     
    „România are o cultură puternică, tinerii vin din urmă, vor să facă lucruri, dar trebuie lăsaţi. Nu ştiu dacă schimbăm neapărat lucrurile prin Facebook şi ieşiri în stradă. Cred că lucrurile pornesc de acasă, de la început, prin cultura pe care o primim“.
     
    Citiţi mai multe pe www.zf.ro
  • O echipă formată din refugiaţi va participa la Jocurile Olimpice de la Rio

    Comitetul Olimpic Internaţional (CIO) a oficializat, miercuri, formarea unei echipe de refugiaţi, care va participa la Jocurile Olimpice de la Rio şi va defila la ceremonia de deschidere sub steagul olimpic.

    Potrivit Mediafax, Thomas Bach, preşedintele CIO, a declarat că “suntem mişcaţi de magnitudinea acestei crize a refugiaţilor. Prin includerea acestei echipe, vrem să transmitem un mesaj de speranţă tuturor refugiaţilor din întreaga lume”.

    Echipa refugiaţilor este alcătuită până în acest moment din 43 de sportivi de nivel înalt.

  • Cum arată viaţa la 20 de ani când ai o avere de 1 miliard de dolari – GALERIE FOTO

    Katharina Andresen (20 de ani) din Norvegia a fost numită recent una dintre cele mai tinere miliardare din lume. Alături de sora sa Alexandra, ea a moştenit o avere de 1,2 miliarde de dolari de la tatăl său.
     
    Katharina a profitat din plin de banii câştigaţi de tatăl ei, cheltuindu-i pe excursii cu yacht-ul, maşini de lux şi sticle de şampanie de sute de euro. Acum însă s-a înscris la Universitatea din Amsterdam şi trebuie să stea într-o cameră de cămin; ea şi-a exprimat frustrarea pe mai multe reţele de socializare, spunând că îi este dor de condiţiile de acasă.
     
    Sora ei Alexandra, de 19 ani, este pasionată de echitaţie şi participă la numeroase competiţii de profil. 
     
    Sursă foto: Daily Mail