BusinessMagazin

Tag: magazine

  • Compania franceză L’Occitane s-a răzgândit: va închide magazinele din Rusia

    Iniţial, L’Occitane a anunţat că nu se retrage de pe piaţa rusească. Clienţii din vestul Europei au ameninţat că vor boicota marca, iar reprezentanţii companiei au declarat că menţinerea magazinelor deschise ar proteja personalul de posibile „represalii”.

    Însă, într-o declaraţie publicată vineri, firma de produse de înfrumuseţare a spus că va închide magazinele din cauza „suferinţei umane enorme şi a escaladării acţiunilor militare din Ucraina”.

    L’Occitane are 3.085 de magazine în întreaga lume şi a avut vânzări de 1,5 miliarde de euro anul trecut.

    Mărcile de frumuseţe rivale L’Oreal şi Estee Lauder se numără printre sutele de companii internaţionale care au închis deja magazinele şi au încetat vânzările online în Rusia în semn de protest faţă de război.

    Pe lângă implicaţiile financiare, închiderea companiilor occidentale din Rusia are şi o semnificaţie simbolică, deoarece acestea şi-au sporit prezenţa în ţară după prăbuşirea comunismului, în urmă cu 30 de ani.

  • Cum s-a ajuns la dispariţia unui gigant mondial. Care este motivul pentru care Inditex, proprietarul magazinelor Zara, a decis să închidă toate magazinele, inclusiv pe cel online al brandului Uterqüe

    Brandul spaniol Uterqüe, unul dintre fraţii mai mici ai Zara, a dispărut recent din peisajul modei mondiale după ce compania–mamă, gigantul Inditex, a decis să închidă toate magazinele, inclusiv cel online. Acesta este doar cel mai recent exemplu de nume mare, care a tras obloanele şi care se va pierde în negura vremii.

    Debenhams, Topshop, Century 21, Christopher & Banks sau American Apparel sunt alte mărci din moda internaţională care au capitulat. În locul lor au apărut, cu siguranţă, multe alte afaceri, pentru că moda este un organism viu, în perpetuă schimbare. Ce îi face pe unii jucători să reziste în această piaţă, iar pe alţii să dispară? Aceasta este o întrebare pentru care nu există un răspuns standard.

    „La paradisul femeilor” este titlul unuia dintre multele romane ce poartă semnătura lui Émile Zola, unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori francezi ai tuturor timpurilor. Acţiunea acestei opere se desfăşoară – ca punct central – în cadrul unui centru comercial de tip department store, o noutate pentru finalul anilor 1800 în ceea ce priveşte genul acesta de destinaţie pentru cumpărături. Titlul cărţii este evocator şi vorbeşte, într-o manieră poetică, despre pasiunea doamnelor de a face shopping, pasiune ce rămâne intactă şi astăzi. De atunci însă, s-au schimbat o serie de lucruri când vine vorba de modă şi cumpărături.

    În primul rând, piaţa este mai concurenţială ca oricând, cu mii şi mii de branduri mai mari sau mai mici care se luptă pentru bugetul de shopping al oamenilor din diferite colţuri de lume. Şi, tocmai din acest motiv (deşi nu numai), nu toate mărcile rezistă în acest război dus pe mai multe „fronturi” – magazine fizice, online, reţele sociale sau diferite alte platforme de vânzare şi promovare. De fapt, chiar unele nume mari capitulează şi dispar din piaţă, ultimii doi ani oferind o serie lungă de exemple concludente.

    În al doilea rând, modul de a face cumpărături este astăzi diferit de acum mai bine de un secol. Magazine monobrand sau multibrand, malluri, centre comerciale, parcuri de retail sau comerţ stradal. Offline sau online. Toţi aceşti termeni vorbesc despre acelaşi lucru – despre shopping. Doar că pentru fiecare brand, modelul de business poate fi diferit.

    Nu în ultimul rând, s-a schimbat consumatorul faţă de vremea lui Zola. Clientul este acum mai selectiv şi mai exigent ca oricând, uitându-se dincolo de brand. Astfel, oamenii caută poveşti cu care să relaţioneze, caută mărci care au un scop şi o viziune.

    În tot acest context, unele mărci dispar, iar altele le iau rapid locul. Unele branduri trag obloanele magazinelor fizice şi închid tot, inclusiv site-urile de prezentare şi vânzare online, în timp ce altele renunţă la anumite pieţe ori operaţiuni.

    Cel mai recent exemplu este cel al gigantului spaniol Inditex, ce deţine printre altele brandul fanion Zara. Grupul a închis magazinul Uterqüe din Băneasa Shopping City din Bucureşti, singura unitate sub acest nume din România. Decizia vine în contextul în care grupul a renunţat la acest brand din portofoliu, închizând toate magazinele Uterqüe din lume. Conform celor mai recente date, e vorba de circa 80 de magazine în 16 ţări.

    Această marcă a fost adusă în România în offline în urmă cu circa cinci ani. Magazinul din Băneasa Shopping City inaugurat atunci este singurul care a fost deschis în această perioadă.

    Brandul Uterqüe, ce a fost fondat în 2008, era poziţionat pe segmentul premium şi era specializat în vânzarea de accesorii, deşi avea şi o colecţie mai puţin extinsă de haine. Pe acelaşi segment de preţ, dintre mărcile din grupul Inditex, mai există doar Massimo Dutti. De altfel, ca urmare a reorganizării businessului, ce ţinea de Uterqüe va fi integrat în cadrul magazinelor Massimo Dutti, conform unui anunţ anterior al grupului, citat de presa străină. Deja, astăzi, magazinul online al Uterqüe te trimite către Massimo Dutti.

    După închiderea Uterqüe, grupul spaniol mai deţine în continuare Zara, Zara Home, Bershka, Stradivarius, Oysho, Pull&Bear şi Massimo Dutti, toate prezente şi în România. Per total, local sunt circa 140 de unităţi offline şi câte un magazin online pentru fiecare marcă.

    Uterqüe nu este singurul brand care a pierdut lupta în ultimii ani, Debenhams sau Topshop fiind alte exemple care au cedat sub presiunea pandemiei. Retailerul britanic Debenhams, care a fost prezent în România de două ori şi care s-a retras ultima dată din moda locală în 2017, a închis ultimele 120 de magazine în urmă cu circa un an. Decizia a fost anunţată după ce discuţiile cu un investitor care ar fi putut salva businessul fondat acum aproape 250 de ani au eşuat.

    În ianuarie 2021, brandul şi site-ul au fost preluate de retailerul online Boohoo, pentru doar 55 de milioane de lire. Astăzi, mai există astfel doar magazinul online Debenhams, nu şi magazinele care au scris un capitol important din moda mondială. Debenhams a fost un nume care a scris istorie atât pe piaţa mamă, cât şi peste hotare.

    În România, brandul a intrat iniţial în plin boom economic, acum mai bine de 14 ani, adus de către antreprenorul Octavian Radu, care a deţinut franciza local şi regional. În 2013, antreprenorul anunţa că şi-a încheiat toate socotelile cu moda după ce a renunţat şi la ultimul său brand, Debenhams. În anii de boom economic el crease un adevărat imperiu în lumea locală a modei, strângând în portofoliu peste zece francize ale unor mărci precum Aldo, Debenhams sau Mandarina Duck.

    În cel mai bun moment al său, Debenhams ajunsese local la o reţea de opt magazine dintre care şapte în România şi unu în Republica Moldova. Motivele invocate de Octavian Radu în momentul închiderii reţelei Debenhams din România erau concurenţa tot mai crescută pe piaţa de modă, unde multe nume au venit direct, şi criza de acum mai bine de un deceniu care şi-a pus amprenta asupra bugetelor consumatorilor. Brandul Debenhams a revenit apoi în România în 2015, după aproape doi ani de pauză cu magazinul din Bucureşti Mall. A urmat cel din Plaza România în decembrie 2015.

    Atât în Bucureşti Mall cât şi în Plaza România brandul fusese şi anterior prezent, sub fostul francizat, antreprenorul Octavian Radu. A doua oară, brandul britanic a fost adus de grupul MRPI care deţine franciza atât pentru România cât şi pentru Bulgaria. În 2017 cele două magazine s-au închis din nou, marcând un nou eşec al Debenhams în România. Brandul britanic era cunoscut pentru magazinele sale mari, de tip department store, ce ajungeau la 2.500-3.000 mp. Compania era activă pe segmentul preţurilor medii, unde se bătea cu nume precum Zara.

    Dana Radoveneanu, retail director în cadrul companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox: „Românii sunt pasionaţi de shopping şi acest lucru poate fi observat şi din cheltuielile pe care le efectuează în magazine. România este o piaţă de dimensiune medie spre mare, cu o putere de cumpărare în creştere, factori ce sunt luaţi în calcul de retaileri atunci când decid să intre pe o anumită piaţă. Există potenţial foarte mare pentru atragerea de noi branduri.”

    Problemele retailerului britanic au început încă dinainte de pandemia de Covid-19, dar au fost adâncite de acest eveniment care a dat peste cap industria modei din toată lumea.

    Un parcurs similar a avut şi grupul de modă Arcadia, un alt gigant britanic care s-a prăbuşit sub greutatea propriilor probleme. În aceeaşi perioadă cu vânzarea Debenhams, gigantul britanic Asos a anunţat că preia brandurile Topshop, Topman şi Miss Selfridge de la grupul Arcadia, aflat în insolvenţă, în schimbul sumei de 330 mil. lire sterline. La finalul lui 2020, Arcadia, grup ce deţine printre altele brandurile Topshop, Topman, Dorothy Perkins, Wallis şi Miss Selfridge, a decis intrarea în incapacitate de plată. Grupul avea peste 500 de magazine fizice. Totuşi, Asos nu a fost interesat de preluarea acestora, ci doar de achiziţia brandurilor.

    Astfel, mărci care au ţinut capul de afiş în comerţul stradal al ultimelor decenii au dispărut, rămânând doar nişte nume într-un vast ocean online.

    Magazinele offline de fashion au fost afectate grav de pandemie deoarece, pe de-o parte, oamenii au stat mai mult în case şi nu şi-au mai cumpărat haine şi pantofi. Pe de altă parte, limitarea libertăţii de mişcare a dus la scăderea traficului din aceste magazine şi implicit la declinul vânzărilor. Toate acestea s-au suprapus faptului că în lunile de lockdown aceste unităţi – considerate neesenţiale – au fost închise.

    În acest context, până şi cei mai mari jucători, care au forţă financiară, cum este cazul Inditex, proprietarul Zara, au anunţat închiderea unor magazine. Jucătorii mici sunt cu atât mai vulnerabili.

    Totuşi, la fel s-a întâmplat şi înainte de pandemie cu unele companii, cum este cazul grupului american American Apparel, cunoscut pentru reclamele sale îndrăzneţe, neconvenţionale. Magazinele fizice au fost închise în 2017, cu mult înainte de pandemie, pentru ca operaţiunile online să fie păstrate. Astfel, acest model de business axat exclusiv pe comerţul virtual nu este o noutate adusă de pandemie, ci un fenomen care doar se accentuează odată cu trecerea timpului şi cu apariţia diverselor probleme. Închiderea iconicului magazin Colette din Paris, în acelaşi an 2017, reprezintă un alt semn în această direcţie. Şi cele două sunt doar câteva exemple la îndemână când, de fapt, numărul lor e mult mai mare. Şi totuşi, analiştii spun că retailul offline nu va dispărea. E vorba doar de o reconfigurare şi de o dezvoltare a celor puternici în detrimentul tuturor celorlalţi.

    Iar în modă, un domeniu guvernat de trenduri şi de o rotaţie mare a produselor la raft, dispariţia unor jucători, apariţia altora şi dezvoltarea celor deja existenţi e „business as usual”.

    Nu întotdeauna însă, dispariţia unui brand dintr-o piaţă înseamnă şi moartea lui. De cele mai multe ori, e vorba de exitul dintr-o ţară unde rezultatele nu sunt pe măsura aşteptărilor. În cazul României există mai multe astfel de exemple, de la Esprit şi Kiabi (brand din portofoliul grupului ce deţine Auchan sau Decathlon), la Gap şi Debenhams.

    Spre exemplu, marile mărci de modă din Marea Britanie – Topshop, New Look, Debenhams – şi SUA – Gap, Forever 21 – nu au avut priză la publicul din România, astfel că aceste nume cu renume mondial nu au rezistat şi au făcut exit. Situaţia nu este una recentă, primele exituri având loc acum mai bine de un deceniu, în timpul crizei din 2008-2009. Totuşi, anii ce au urmat nu au adus schimbări.

    Mai mult, businessurile „made in SUA“ sau cele ce provin din Marea Britanie şi care rezistă încă în piaţa modei din România nu îşi fac loc la vârf, având doar câteva magazine şi afaceri pe măsură. Este cazul unor branduri precum Marks & Spencer sau Next. „Brandurile britanice şi americane nu se potrivesc cu stilul româncelor. Ele sunt mai sobre în abordare, iar consumatoarele locale preferă un stil mai fashion“, spune anterior un executiv din industrie. În acest context, cei mai mari jucători din modă sunt Pepco (Polonia), H&M (Suedia), Inditex (Spania), C&A (Olanda-Germania) şi Peek & Cloppenburg (Austria-Germania).

    Este interesant de remarcat că toate marile branduri americane sau britanice care au ieşit din România – din cauza unor probleme strict locale sau corelate cu unele internaţionale – erau aduse în franciză. Şi cele rămase au de cele mai multe ori acelaşi model de business. Spre comparaţie, toate mărcile puternice din modă sunt venite direct.

    Acest aspect poate ţine de distanţa care desparte ţările (România şi piaţa-mamă a unui retailer), dar şi de puterea de cumpărare a consumatorilor locali şi de faptul că există pieţe mai dezvoltate în Occident care sunt, cu siguranţă, prioritare.

    Lipsesc de astfel din peisajul autohton mărci americane precum J. Crew, Abercrombie & Fitch, Banana Republic ori Old Navy. Recent au venit în premieră – şi tot în franciză – americanii de la Victoria’s Secret, brand sub care s-a deschis un magazin în Băneasa Shopping City.

    În ceea ce priveşte moda britanică, lipsesc şi de aici două nume mari – Primark (despre care s-a tot vorbit că se uită către Europa de Est) şi Urban Outfitters. Primark, care are magazine foarte mari ca suprafaţă şi cu preţuri foarte mici, va intra în România în 2022, conform unui anunţ făcut de grupul irlandez la origine.

    Piaţa totală de haine din România este evaluată la circa 3,5 mld. euro, fiind active câteva sute de branduri de îmbrăcăminte, în special străine. Acestora li se adaugă câteva zeci de nume din piaţa de încăţăminte, cu vânzări de circa 1 mld. euro anual.

  • Avertismentele managerilor care conduc afaceri de miliarde de euro în Romania pentru anul 2022 şi cum cred cred ei că o sa fie acest an pentru ţara noastră

    Anul acesta este marcat de evenimente contrastante. Pe de-o parte, ridicarea restricţiilor impuse odată cu instaurarea pandemiei reprezintă un prim pas către o revenire a economiei. Recent, România s-a alăturat statelor care au decis renunţarea la regulile aplicate în ultimii doi ani marcaţi de criza sanitară. La polul opus însă, conflictul ruso-ucrainean ce se desfăşoară la graniţa României şi inflaţia galopantă – alimentată suplimentar de război – pun presiune pe economie, nu doar pe cea locală, ci şi pe cea europeană sau globală.

    Preţuri în creştere la raft, mai puţini bani în buzunare şi crize de aprovizionare sunt doar câteva dintre pericolele ce planează deasupra unui an 2022 care ar fi trebuit să reprezinte un prim pas către normalitate. Pentru a înţelege mai bine cum se conturează a fi acest an, Business MAGAZIN a vorbit cu executivii de top din comerţul modern local, cu acei oameni care văd la prima mână ce se întâmplă în economie şi în ce direcţie merge consumul privat. E vorba de manageri ce coordonează afaceri de miliarde de lei şi echipe de mii de oameni fiecare.

    Experienţa lor e cu atât mai valoroasă cu cât consumul privat a fost constant, chiar şi în anii de pandemie, principalul motor al economiei româneşti. În 2022 lucrurile par să se schimbe, astfel că suntem condamnaţi” să ne bazăm pe investiţii pentru ca economia să crească în continuare. Consumul nu ştim încotro merge dată fiind inflaţia care erodează puterea de cumpărare. În acest context, jucătorii din comerţul modern anunţă pentru 2022 circa 600 de magazine noi şi relocări, cea mai mare cifră de la intrarea pe piaţă, ceea ce înseamnă că universul de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate modernă, de discount şi cash&carry se va apropia de 4.500 de unităţi, conform calculelor BM.

    În total, pentru dezvoltarea operaţiunilor din România, zece companii vor scoate din buzunare circa 1 mld. euro, sumă ce va fi folosită atât pentru expansiunea curentă, cât şi pentru logistică sau terenuri noi. Comerţul cu dominantă alimentară este unul dintre puţinele sectoare din economia care a continuat să se dezvolte indiferent de contextul economic, magazine noi fiind deschise şi în timpul crizei financiare din 2009-2010, şi în vremuri de creştere economică, dar şi în pandemie. Acum, unele reţele apasă pedala de acceleraţie în 2022, iar motivele din spatele acestor decizii sunt variate. Pe de-o parte, competiţia la vârf se înteţeşte, iar lupta pentru podium e tot mai dură. Deschiderile de magazine ajută aceste lanţuri internaţionale să fure cotă de piaţă – în special de la comerţul tradiţional, dar nu numai – şi să continue să îşi consolideze prezenţa. În 2020, ultimul an pentru care există date publice, cele zece reţele au raportat afaceri cumulate de 76,4 mld. lei (15 mld. euro), cu 12% peste nivelul din anul anterior pandemiei. O parte din creştere a fost susţinută de expansiune.

    Un alt motiv pentru care jucătorii investesc mai mult în 2022 ca oricând este pentru că unii dintre acţionari se gândesc să vândă operaţiunile locale în curând şi vor să obţină cifre bune.

    Indiferent de motiv, zarurile au fost aruncate.

    Preconizăm un 2022 cu evoluţii în piaţa de retail, jucători noi şi-au anunţat deja prezenţa, în special pe segmentul de quick commerce, ceea ce va determina, implicit, o concurenţă şi mai puternică. De asemenea, vom asista la creşteri şi extinderi (ale jucătorilor deja existenţi – n.red.), în special pe segmentele de proximitate, online şi servicii de livrare express.

    Ionuţ Ardeleanu, directorul general al Auchan Retail România

    O concurenţă mai puternică, dar o putere de cumpărare mai mică

    Ionuţ Ardeleanu, directorul general al Auchan Retail România, spune că inflaţia va fi una dintre problemele cu care se va confrunta retailul românesc în 2022, în contextul în care majorările de preţuri vor duce la o scădere a puterii de cumpărare. „Vor exista în continuare fluctuaţii (de preţuri – n.red.), dat fiind contextul inflaţionist, cu impact direct asupra puterii de cumpărare a românilor, care completează criza sanitară în care suntem de doi ani”, adaugă el. Totodată, anul acesta se va intensifica pe plan local concurenţa din piaţa de comerţ cu dominantă alimentară, iar acest lucru se va întâmpla atât ca urmare a intrării unor nume noi, cât şi datorită dezvoltării companiilor deja existente. O concurenţă mai mare înseamnă, în mod normal, o luptă mai acerbă pe preţuri. „Preconizăm un 2022 cu evoluţii în piaţa de retail, jucători noi şi-au anunţat deja prezenţa, în special pe segmentul de quick commerce, ceea ce va determina, implicit, o concurenţă şi mai puternică. De asemenea, vom asista la creşteri şi extinderi (ale jucătorilor deja existenţi – n.red.), în special pe segmentele de proximitate, online şi servicii de livrare express”, spune Ionuţ Ardeleanu.

    Când vine vorba de jucători noi, eMAG a lansat anul trecut conceptul de supermarket online Freshful, cehii de la Rohlik vor intra în curând în România cu propriul magazin online, iar grupul de livrări rapide (în 10-15 minute) Grovy şi-a pus piaţa locală pe hartă în 2021. Aceste nume noi pariază toate pe comerţul virtual. Mulţi dintre jucătorii deja existenţi în piaţă, cum e şi cazul Auchan, erau deja activi în online, însă şi ei continuă să dezvolte acest canal de vânzări. „La nivel de companie, ne concentrăm şi anul acesta pe creşterea şi dezvoltarea digitalului, în care am alocat investiţii importante şi pentru care vrem să continuăm dublarea cifrei de afaceri aşa cum am înregistrat anul trecut.” Executivul nu oferă cifre de vânzări sau ponderi ale online-ului în business.

    „Totodată, vom continua dezvoltarea segmentului de ultraproximitate, a noului format de supermarket de mari dimensiuni, dar şi a hipermarketurilor. Ne dorim să simplificăm cât mai mult procesul de cumpărare, atât în magazine, cât şi online.”

    Auchan România are în portofoliu 33 de hipermarketuri Auchan, cinci supermarketuri şi o reţea de 158 de magazine de proximitate MyAuchan, dintre care 149 în staţiile Petrom. Acestora li se adaugă magazinul online propriu. Grupul francez, unul dintre cei mai importanţi jucători din comerţul local, a încheiat anul 2020 (ultimul pentru care există date financiare disponibile) cu afaceri de peste 5,5 mld. lei (1,1 mld. euro), cu 1% mai mari decât în 2019.


    Aş spune că abordarea proactivă şi reacţiile în timp real au fost caracteristici majore pentru echipa noastră anul trecut.

    Julien Munch, CEO al Carrefour România

     

    Misiune (im)posibilă: încetinirea creşterii preţurilor

    Executivul francez Julien Munch, CEO al Carrefour România, spune că anul trecut a fost marcat de schimbări continue de mers şi de direcţie, în timp ce 2022 vine cu propriile sale particularităţi şi probleme, una dintre cele mai importante fiind inflaţia.

    „Aş spune că abordarea proactivă şi reacţiile în timp real au fost caracteristici majore pentru echipa noastră anul trecut”, explică executivul.

    În 2022, deşi sunt voci care vorbesc de finalul pandemiei, efectele acestei crize sanitare abia acum se văd. Una dintre cele mai mari probleme rezultate este inflaţia. Spre exemplu, în cazul României, estimările pentru 2022 sunt pentru o inflaţie de peste 10%.

    „Anul acesta va veni cu siguranţă cu propriile sale particularităţi, iar contextul economic actual ne va provoca să venim cu soluţii folosindu-ne cele mai bune resurse pentru a încetini scumpirea preţurilor, de exemplu. Acesta nu este doar punctul de vedere al Carrefour România, ci chiar o misiune la nivel de grup, de a încerca să stabilizăm costurile şi să absorbim cât mai mult din impactul inflaţiei pentru consumatorul final”, adaugă Julien Munch. În pofida problemelor, executivul spune că grupul francez continuă expansiunea în România. Carrefour are pe plan local circa 360 de magazine offline sub mai multe formate. Compania este de altfel retailerul care acoperă cele mai multe segmente din piaţă, având hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate modernă, un mix de discount şi cash&carry, dar şi operaţiuni online şi platforma de livrare Bringo. „Vom rămâne fideli strategiei noastre pe termen lung şi în 2022, cu accent clar pe trei piloni care sunt esenţiali pentru compania şi misiunea noastră: prezenţa omnichannel, inovaţia şi localizarea. În ceea ce priveşte modelul omnichannel, vom continua să ne concentrăm atenţia pe extinderea amprentei digitale a Carrefour prin site-ul şi aplicaţia Carrefour.ro, precum şi alături de partenerul nostru strategic, Bringo.”

    De exemplu, compania intenţionează să extindă serviciul de livrare rapidă în 30 de minute prin Bringo în toate oraşele mari din România până la sfârşitul anului. În ceea ce priveşte formatele fizice, pariul din acest an este pe proximitate şi pe consolidarea portofoliului de produse. În termeni de business, gigantul din Hexagon are în România afaceri cumulate de peste 12,7 mld. lei, fiind pe locul trei în piaţă, după Lidl şi Kaufland, conform datelor pe 2020, cele mai recente. Datele pe 2021 nu sunt încă publice la Ministerul de Finanţe.

     

    Preţurile cresc, iar consumatorii caută produse mai ieftine

    Metro Cash&Carry România şi-a menţinut anul trecut afacerile pe trend ascendent în pofida provocărilor cu care a venit la pachet al doilea an de pandemie de COVID-19, iar pentru 2022 misiunea rămâne aceeaşi: creşterea businessului. Misiunea nu va fi însă uşoară.

    „Din perspectivă macroeconomică, principala provocare pentru sectorul de retail va veni de la eventuale şocuri de consum, în urma scăderii resurselor financiare ale consumatorilor. Ca urmare a creşterii preţurilor, consumatorii vor căuta produse cât mai ieftine, din fiecare categorie”, spune Adrian Ariciu, CEO al Metro România.

    „Din perspectivă macroeconomică, principala provocare pentru sectorul de retail va veni de la eventuale şocuri de consum, în urma scăderii resurselor financiare ale consumatorilor. Ca urmare a creşterii preţurilor, consumatorii vor căuta produse cât mai ieftine, din fiecare categorie”, spune Adrian Ariciu, CEO al Metro România.

    Astfel, Metro are două obiective – să ţină preţurile jos şi să asigure disponibilitate neîntreruptă a produselor la raft, mai ales în contextul geopolitic actual, adaugă el.

    „Pentru anul 2022, rămânem optimişti şi încrezători în modelul nostru de business pentru a susţine creşterea afacerii Metro la nivel local. Mai precis, ne vom concentra eforturile pe trei piloni de creştere.” Executivul spune că este vorba de dezvoltarea unui ecosistem de soluţii digitale complete care să asigure o operativitate şi eficientizare ridicată ale afacerilor clienţilor profesionişti din industria HoReCa şi a revânzătorilor. Grupul german Metro este activ pe formatul de cash&carry care nu se adresează tradiţional clientului final, ci revânzătorilor (micilor comercianţi) şi companiilor din HoReCa.

    „În paralel, vom accelera procesul de food service delivery (livrare de bunuri alimentare – trad.) pentru asigurarea capacităţii de a deservi multichannel clienţii profesionişti, fără sincope în aprovizionare. Al treilea pilon este extinderea francizei LaDoiPaşi la 2.000 de magazine până în anul 2023.” Nemţii de la Metro au local 30 de magazine proprii pe format cash&carry şi dezvoltă prin parteneri reţeaua de magazine mici LaDoiPaşi.

    Estimarea optimistă pentru 2022 vine după o serie de ani pe plus, ani în care cifra de afaceri a avansat deşi HoReCa a fost închisă sau a funcţionat parţial, iar comportamentul românilor s-a schimbat când vine vorba de canalele de shopping.

    Oficialii Metro România anunţau anul trecut că grupul are pe lista de clienţi 500.000 de companii – revânzători, jucători HoReCa şi alte firme. Spre comparaţie, datele de la Registrul Comerţului arată că în România sunt circa 750.000 de firme, astfel că două din trei companii active local îşi fac cumpărăturile la Metro cel puţin o dată pe an.

    Adrian Ariciu nu oferă cifre privind businessul în 2021. Comerciantul german a încheiat anul 2020 cu afaceri de 6,1 mld. lei, cu 5% mai mari decât în 2019. Este cel mai bun rezultat în lei de la intrarea companiei pe piaţă în 1996.

     

    Un climat marcat de incertitudini

    Ridicarea restricţiilor impuse de autorităţi în ultimii doi ani în contextul pandemiei de COVID-19 reprezintă un prim pas către relansarea economiei, crede Robert Hellwagner, CEO, Selgros Cash&Carry. Totuşi, alte provocări în frunte cu inflaţia pot pune pune piedici acestui proces. „După doi ani de incertitudini, ne aşteptăm ca relaxarea restricţiilor generate de pandemie să  reprezinte un prim pas spre relansarea economiei. Provocarea pentru economie va fi creşterea inflaţiei determinată de majorarea preţurilor la materia primă, combustibil şi energie”, adaugă executivul. Cu toate acestea, pentru acest an el se aşteptă la o creştere atât în segmentul de B2B, cât şi în ceea ce priveşte consumatorii finali.

    Selgros deţine în România 23 de unităţi active pe formatul cash&carry, astfel că se adresează cu preponderenţă revânzătorilor (magazinelor tradiţionale) şi jucătorilor din HoReCa şi mai puţin clienţilor persoane fizice. În 2021, compania nu a deschis, dar nici nu a închis niciun magazin, reţeaua numărând tot 23 de unităţi de tip cash&carry. Ultima inaugurare de magazin nou a Selgros datează din noiembrie 2019.

    Anul trecut am câştigat clienţi atât din rândul companiilor, cât şi din rândul consumatorilor finali, cifra de afaceri apropiindu-se de 4 miliarde de lei. De asemenea, în 2021 Selgros a marcat 20 de ani pe piaţa de comerţ alimentar din România.

    Robert Hellwagner, CEO, Selgros Cash&Carry

    Reţeaua de magazine, prezentă pe piaţa din România din 2001, este unul dintre jucătorii cel mai puţin extinşi, alături de Cora. Acest lucru se explică prin faptul că Selgros are magazine de suprafaţă mare, de tip cash&carry, adică angro. Chiar şi în anii buni pentru expansiune, comerciantul nu a deschis mai mult de 2-3 unităţi noi, concentrându-şi atenţia în special pe reşedinţele de judeţ. Totodată, au existat şi alţi ani în care compania nu s-a extins. În pofida pandemiei şi a provocărilor cu care aceasta a venit, pentru Selgros 2021 a fost un an de creştere organică.

    „Anul trecut am câştigat clienţi atât din rândul companiilor, cât şi din rândul consumatorilor finali, cifra de afaceri apropiindu-se de 4 miliarde de lei. De asemenea, în 2021 Selgros a marcat 20 de ani pe piaţa de comerţ alimentar din România.”

    Spre comparaţie, în 2020 compania a raportat la Ministerul de Finanţe afaceri de 3,87 mld. lei.

     

    Nevoi în schimbare pentru consumatori

    Pandemia de COVID-19, creşterea concurenţei în comerţul alimentar, precum şi evenimentele din plan economic şi geopolitic au dus la schimbarea nevoilor consumatorilor, spune Mircea Moga, executivul român care conduce operaţiunile locale ale lanţului de magazine Mega Image ce numără circa 900 de unităţi.

    „În 2022, ne concentrăm atenţia pe a fi mai aproape de consumatori, întrucât nu mai este de ajuns să fii în proximitatea clientului doar fizic. De aceea, ne preocupă ca sortimentaţia să fie una relevantă şi variată, vrem să diversificăm portofoliul constant prin mărci proprii şi venim cu soluţii pe care le oferim în magazine şi la livrarea la domiciliu.”

    Executivul român adaugă că în prezent cumpărătorul trebuie să simtă că retailerul face parte din comunitatea lui şi aduce plus valoare prin toate acţiunile pe care le desfăşoară. „De asemenea, vom continua să ne concentrăm pe consolidarea segmentului de e-commerce, care creşte într-un ritm accelerat şi care are un real potenţial de dezvoltare în perioada imediat următoare.”

    Retailerul Mega Image este unul dintre cei mai extinşi jucători pe segmentul magazinelor fizice, cu circa 900 de supermarketuri şi magazine de proximitate. Compania e activă pe segmentul supermarketurilor cu brandul cu acelaşi nume – Mega Image, iar pe cel de proximitate merge cu Shop&Go. Totodată, retailerul are propriul magazin online. Compania a început să activeze în comerţul virtual acum mai mulţi ani, în parteneriat cu eMAG (cel mai important jucător din comerţul online românesc). Anul trecut, cele două părţi au decis să meargă mai departe cu proiecte proprii.

    „Anul trecut a fost în acelaşi context dificil (marcat de pandemia de COVID-19 – n.red.), atipic”, sumarizează Mircea Moga anul 2021.

    În ceea ce priveşte 2022, executivul crede că retailul cu dominantă alimentară va rămâne pe un trend ascendent. Când vine vorba de businessul propriu, Mega Image va continua investiţiile pentru a pătrunde pe noi teritorii, dar şi pentru a-şi consolida prezenţa în pieţele pe care le deserveşte deja.

    „Ne aşteptăm ca nevoile consumatorilor să se schimbe şi anul acesta, astfel că vom aloca investiţii pentru extinderea magazinelor fizice, remodelarea acestora şi introducerea de noi concepte şi mărci proprii, precum şi consolidarea celor deja existente.” După cifra de afaceri din 2020, Mega Image este al cincilea cel mai mare retailer local, cu afaceri de 7,2 mld. lei, în urcare cu 8,7% faţă de 2019, ultimul an de dinainte de pandemie.

     

    Un an complex, influenţat de multipli factori de stres

    Aura Rădulescu, directorul operaţional al lanţului de magazine Cora, spune că 2022 va fi un an complex, influenţat de multipli factori de stres, precum evoluţia pandemiei şi inflaţia, aceasta din urmă fiind trasă în sus în special de costurile tot mai mari ale energiei. „În acest context, Cora va trebui să găsească soluţii pentru a evolua la cote optime şi pentru a oferi, în acelaşi timp, clienţilor condiţiile de shopping obişnuite.”

    Despre anul trecut, executivul spune că a fost tot unul provocator, în care contextul a continuat să se schimbe dramatic peste noapte, testând la maximum capacitatea de a se adapta a companiei. „A fost un an în care am făcut totul pentru a menţine magazinele deschise pentru toţi clienţii, indiferent de cât de mari au fost provocările de ordin sanitar şi logistic. A fost un an dificil, dar bogat în transformări şi evoluţii pe toate planurile.”

    Deşi atât despre 2021, cât şi despre 2022 executivul vorbeşte în termeni similari, există diferenţe majore între ei. Mai exact, factorii de stres sunt diferiţi, pandemia fiind evenimentul „vedetă” al anului trecut, pe când inflaţia a început să-şi arate colţii abia pe final de 2021, pentru ca în primele luni din acest an să lovească din plin.

    În acest context, Cora va trebui să găsească soluţii pentru a evolua la cote optime şi pentru a oferi, în acelaşi timp, clienţilor condiţiile de shopping obişnuite.

    Aura Rădulescu, directorul operaţional al lanţului de magazine Cora

    „Deşi plin de emoţii şi de restricţii, 2021 a fost anul în care oamenii s-au obişnuit să trăiască în noul context, iar lumea s-a simţit în siguranţă la cumpărături, a conştientizat măsurile luate pentru limitarea impactului pandemiei”, adaugă Aura Rădulescu.

    Cora este retailerul cel mai puţin extins de pe plan local, astfel că grupul are în România zece hipermarketuri şi câteva magazine de mici dimensiuni, acestea din urmă sub brandul Cora Urban. Lor li se adaugă magazinul online, retailerul fiind unul dintre primii jucători care a pariat pe acest canal, într-o perioadă în care vânzările virtuale de bunuri FMCG tindeau spre zero. „Ţintele Cora pentru acest an sunt creşterea online-ului şi dezvoltarea celui mai nou concept, Cora Urban, în paralel cu explorarea unor soluţii noi care să îmbogăţească experienţa de shopping a clienţilor, indiferent de canalul ales. Totodată, întreaga activitate a Cora în România şi în Europa se desfăşoară sub semnul sustenabilităţii, aşa că strategia de business include soluţii în acest sens, de la extinderea parteneriatelor cu producătorii locali pentru a susţine economia românească, până la soluţii pentru reducerea presiunii asupra mediului.”

    Lanţul de magazine Cora a încheiat anul 2020 cu afaceri de 1,6 mld. lei, cu 5,5% mai mici decât în 2019, arată calculele ZF pe baza datelor publice. Declinul a survenit în pandemie, un an atipic pentru consum şi pentru retail. Totuşi, din datele ZF, Cora este singurul dintre cei zece jucători din comerţul modern alimentar care şi-a redus încasările în 2020 faţă de anul de dinaintea pandemiei.

     

    Dincolo de probleme, răsare soarele

    Ultimii doi ani, marcaţi de pandemia de COVID-19, au forţat companiile din orice domeniu să lucreze sub presiune, să se adapteze şi să meargă mai departe. În acest context, în pofida problemelor cu care vine la pachet, 2022 este un an de creştere şi de investiţii pentru unii jucători curajoşi care cred că în orice criză există o serie de oportunităţi. Plus că, multe dintre aceste proiecte de dezvoltare sunt gândite pe termen lung şi sunt menite să aibă rezultate în anii ce vor urma, când actualele probleme ar putea fi (în scenariul optimist) doar o amintire. „Penny România este o companie care evoluează constant, având la bază o creştere sustenabilă. Astfel, ne aşteptăm ca 2022 să fie în linie cu anii anteriori. Ne vom continua planurile şi vom investi în extinderea reţelei noastre de magazine, vom deschide 30-35 de unităţi. Banii vor merge inclusiv către achiziţia de terenuri. De asemenea, vom remodela şi ultimele magazine din reţea, proces pe care ne dorim să îl încheiem anul acesta. Mai mult, investim şi în toate depozitele, în sediu şi în echipamentele logistice existente, pentru a le menţine eficiente şi la zi, mai ales din punct de vedere digital”, spune Daniel Gross, CEO al Penny România.

    Retailerul cu profil discount Penny România, parte a grupului german Rewe, a investit în acest 2021 peste 100 mil. euro în businessul local, banii mergând către deschiderea a circa 25 de magazine noi, remodelarea unora deja existente şi inaugurarea unui nou centru logistic la Filiaşi, lângă Craiova. Ritmul de dezvoltare va accelera, astfel că bugetul companiei pentru România va urca la 1 mld. euro pentru întreaga perioadă de până în 2029 când ţinta este dublarea reţelei la 600 de magazine şi existenţa a şase centre logistice, faţă de patru azi. „Privind în urmă, în ciuda dificultăţilor întâlnite pe parcurs şi a volatilităţii industriei, ne aşteptăm ca economia să urmeze un curs pozitiv. Dincolo de provocările care vor apărea, mă bazez pe capacitatea echipei de a se adapta rapid la schimbări.” Daniel Gross spune că 2021 a fost un an al rezultatelor, atât în ceea ce priveşte cifrele, cât şi alte aspecte din business.

    „În 2021 am atins borna de 300 de magazine şi am ajuns la patru centre logistice în România, am depăşit primul miliard de euro ca cifră de afaceri.” Penny România a avut în 2020 afaceri de 4,7 mld. lei după un avans de circa 20%. Oficialii companiei spuneau că ritmul s-a menţinut şi în 2021, ceea ce ar duce businessul la peste 5,6 mld. lei (1,1 mld. euro), potrivit calculelor ZF. Datele pe 2021 nu sunt încă publice.

     

    Ţinerea în frâu a inflaţiei, prioritatea zero

    Călin Costinaş, deputy CEO al lanţului de magazine Profi, spune că 2021 a fost un an dificil, dar asta nu a împiedicat compania să îşi ducă la îndeplinire planurile. La fel se anunţă a fi şi acest an. „În 2022 ne vom continua planurile de extindere prin investiţii comparabile cu cele realizate anul trecut, doar că ritmul deschiderilor de noi magazine va fi mai temperat, în timp ce va creşte considerabil numărul de unităţi pe care le vom aduce la noul standard Profi.” Lanţul de magazine Profi, controlat de fondul de investiţii Mid Europa Partners, vrea să deschidă sau să modernizeze în acest an 300 de magazine, acesta fiind cel mai ambiţios plan de expansiune de până acum al companiei, dar şi al oricărui alt retailer local. Până acum, cel mai bun an pentru dezvoltare a fost 2019, când Profi a deschis 264 de unităţi noi, e vorba de magazine pe format mic, de tip supermarket sau proximitate modernă. La momentul acela, compania nu lua în calcul şi modernizările. Anul trecut, compania a inaugurat circa 170 de spaţii de vânzare şi a modernizat alte 70, consolidându-şi poziţia de cel mai extins retailer din România, cu peste 1.500 de unităţi la nivel naţional. „Anul 2021 a fost unul dificil, dar care nu ne-a împiedicat să ne ducem la îndeplinire planurile, punând însă o presiune considerabilă atât pe oameni, cât şi pe celelalte resurse ale reţelei noastre.”

    Ţinta iniţială a Profi pentru 2021 era de 250 de unităţi noi, dar compania a mizat şi pe remodelări. Astfel, oficialii companiei au anunţat anterior că vor de fapt ca până la finalul anului să fie inaugurate şi modernizate în total 250 de unităţi, lucru care s-a întâmplat. „Modernizarea presupune un volum mai mare de muncă decât o inaugurare”, spuneau reprezentanţii lanţului anterior.

    Conform celor mai recente date ZF, anual, Profi investeşte în România circa 100 mil. euro, bani ce merg atât către deschideri şi remodelări, cât şi către dezvoltare de portofoliu sau procese interne.

    Reţeaua de supermarketuri şi magazine de proximitate este al patrulea jucător din comerţul alimentar local după cifra de afaceri din 2020, de 8,8 mld. lei, plus 22%. Oficialii companiei nu comunică ritmul de creştere al businessului în 2021. Ei spun însă, că trendul ascendent va continua. „În ceea ce priveşte economia, aceasta va trebui să găsească mijloacele prin care să facă faţă provocărilor generate de inflaţie şi de preţul energiei”, conchide Costinaş.


    În 2022 ne vom continua planurile de extindere prin investiţii comparabile cu cele realizate anul trecut, doar că ritmul deschiderilor de noi magazine va fi mai temperat, în timp ce va creşte considerabil numărul de unităţi pe care le vom aduce la noul standard Profi.

    Călin Costinaş, deputy CEO al lanţului de magazine Profi

  • Mall vs. stradal, deschideri vs. închideri: de ce sunt centrele comerciale un magnet pentru români, iar magazinele din spaţiile stradale nu atrag cumpărători?

    ♦ Anul acesta se vor inaugura aproape 20 de centre comerciale noi sau extinse, 178.000 de metri pătraţi urmând a se adăuga la stocul total care merge astfel spre 4,5 milioane de metri pătraţi ♦ În timp ce malluri continuă să se deschidă în oraşe mai mari sau mai mici din ţară, proiectele de acest fel atrăgând branduri noi sau deja existente, spaţiile stradale se golesc unul după altul ♦ Pandemia nu a dat un suflu nou comerţului stradal de modă, cosmetice sau bijuterii, aşa cum se spera, ci a dus la mai multe închideri ♦ De ce există această evoluţie divergentă?

    „În Europa Centrală şi de Est, mallul este un magnet pentru consumatori. În ţările din Vest, este exact invers, stradalul e locul unde se întâmplă lucrurile frumoase. Germania va fi prima ţară din portofoliul nostru în care vom ieşi din tiparul clasic de magazine în centre comerciale. Aici vom merge în stradal“, spune Willy Dicu, CEO al lanţului de magazine de bijuterii Teilor.

    Compania e prezentă în România, Polonia, Ungaria şi Bulgaria, iar în 2022 va intra în Cehia şi va tatona piaţa din Germania.

    Pandemia de COVID-19 a închis, pentru prima dată în istorie, mallurile din România şi din aproape toată lumea, iar asta a reprezentat un şoc implicit pentru industria de fashion, cosmetice şi bijuterii care, în proporţie de 99%, a ales acest canal de vânzare a produselor, cel puţin în regiune. Teama oamenilor de a reveni în zone aglomerate şi eventualele restricţii impuse de autorităţi – care au afectat centrele comerciale – au făcut ca unele voci să vorbească despre revenirea în prim-plan a stradalului după multă vreme. Însă, după aproape doi ani de pandemie de COVID-19, nu doar că spaţiile libere din stradal nu s-au ocupat cu magazine de îmbrăcăminte şi încălţăminte, ci chiar se vede o evoluţie în sens contrar. Unele dintre puţinele unităţi stradale rămase trag obloanele. Iar malluri continuă să se dezvolte. Anul acesta se vor inaugura aproape 20 de centre comerciale noi sau extinse, 178.000 mp urmând a se adăuga la stocul total ce merge spre 4,5 mi­lioane mp, arată o analiză a companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

    „Există public şi interes pentru toate tipologiile de comercial, cu avantaje şi dezavantaje pentru fiecare. Cheia este să poţi identifica exact aşteptările consumatorului, să îi anticipezi nevoile şi să îi oferi ceea ce îşi doreşte“, spune Oana Diaconescu, head of leasing în cadrul grupului Iulius, ce cuprinde malluri şi proiecte mixed-use, ce adună  peste 300.000 mp de retail. Este vorba de două proiecte mixed-use – Palas Iaşi şi Iulius Town Timişoara – şi de mallurile Iulius Mall din Iaşi, Cluj-Napoca şi Suceava.

    În prezent, spune Oana Diaconescu, publicul merge prea puţin la shopping targetat pe un produs, brand sau serviciu, ci pentru varietate, relaxare, entertainment şi experienţă, iar din această perspectivă, proiectele ample de retail şi cele de tip mixed-use oferă în continuare capacitatea de a valorifica timpul.

    Tatian Diaconu, CEO în cadrul Nhood, o companie de servicii integrate de consultanţă imobiliară, mandată de Ceetrus să îi administreze portofoliul de proiecte comerciale, este de aceeaşi părere.

    „În primul rând, este nevoia oamenilor de a regăsi cât mai multe facilităţi sub acelaşi acoperiş – conceptul de one stop shop – pentru a câştiga timp şi a rezolva cât mai multe lucruri într-un singur loc. Un alt motiv important este reprezentat de faptul că centrele comerciale devin mai mult decât locuri pentru cumpărături, ele se transformă în centre de experienţe sau centre sociabile, în care oamenii îşi dau întâlnire şi caută mai mult decât oferte comerciale.“

    Ridicarea restricţiilor, ce a avut loc în martie, va aduce cu siguranţă o creştere a traficului în centrele comerciale, spune Tatian Diaconu. Însă, având în vedere situaţia de la graniţă şi implicaţiile economice generate, executivul român se aşteaptă la o perioadă de prudenţă din partea clienţilor, respectiv aceştia urmează să fie mai chibzuiţi în ceea ce priveşte cheltuielile destinate shopping-ului.

    Totuşi, compania continuă investiţiile.

    „În acest an vom demara un nou proiect în Reşiţa, pe o suprafaţă de 40 de hectare de teren, în cadrul fostei platforme industriale UCMR – Mociur. Pe această suprafaţă vom dezvolta, într-un orizont de 15 ani, un amplu proiect mixed-use, care include multiple funcţiuni.“

    Masterplanul pentru Reşiţa presupune o dezvoltare în etape: faza 1 – centrul comercial (35.000 de metri pătraţi), faza 2 – un aqua park, un centru de edutainment, un hotel şi o zonă de retail DIY (60.700 de metri pătraţi), faza 3 – birouri (4.000 de metri pătraţi) şi rezidenţial (cu trei etape de dezvoltare, o†anvergură†totală de 49.200 de metri pătraţi şi 1.500 de unităţi locative).

    „În prezent, lucrăm la PUZ şi sperăm ca în septembrie să demarăm lucrările la faza 1. Pentru anul acesta, suntem concentraţi pe proiectul de la Reşiţa, dar rămânem deschişi la oportunităţi de business şi atenţi la evoluţia pieţei. În paralel, continuăm dezvoltarea unor proiecte complementare ecosistemului comercial (rezidenţial, entertainment – n.red.).“

    Astăzi, Nhood administrează în zona de retail 22 de centre comerciale Auchan în 14 oraşe, precum şi de proiectul Coresi Shopping Resort şi de strip mall-ul Street Coresi.

    „În prezent, analizăm fiecare proiect în parte, îi regândim viziunea şi strategia de dezvoltare.“

    Jucătorii din domeniu pariază permanent pe modernizarea centrelor comerciale, pe atragerea de noi chiriaşi şi pe dezvoltarea de noi funcţiuni într-o piaţă tot mai aglomerată.

    „Un bun exemplu este VIVO! Baia Mare care a trecut printr-un amplu proces de modernizare la finalul anului 2021. Iar procesele de modernizare vor continua şi în următorii doi ani şi vor viza centrele noastre comerciale din Cluj-Napoca, Constanţa şi Piteşti“, explică Fulga Dinu, country manager în cadrul grupului Immofinanz, unul dintre cei mai puternici jucători din sectorul imobiliar local. Grupul are patru centre comerciale sub brandul VIVO! (la Baia Mare, Cluj-Napoca, Constanţa şi Piteşti), ce adună circa 400 de magazine. Grupul are, de asemenea, şi investiţii în zona de office.

    „Suntem mereu deschişi şi continuăm să urmărim oportunităţi pe piaţa locală, care ne vor permite să extindem portofoliul de clădiri de retail“, adaugă executivul.

    În ceea ce piveşte dezvoltările de noi proiecte şi extinderile celor deja existente, acestea au loc în 2022 în special în provincie, atât în oraşe mari precum Iaşi sau Timişoara, cât şi în altele mai mici precum Roman sau Giurgiu.

    Grupul Iulius, spre exemplu, va inaugura în 2022 două proiecte Family Market, care se află în diferite stadii de construcţie în Iaşi. Ambele sunt 100% închiriate, având suprafeţe de retail de aproximativ 6.000 mp închiriabili fiecare şi reprezintă o investiţie totală de peste 17 milioane de euro. În total, în zona de retail (pentru că grupul are în portofoliu şi alte tipuri de investiţii), grupul Iulius are parteneriate cu peste 1.000 de jucători.

    Dezvoltările de proiecte de retail arată că există loc în piaţă şi apetit în rândul consumatorilor, iar asta mai ales în oraşe mai mici unde abia există un magazin alimentar modern şi o farmacie de lanţ. Aici, piaţa o fac încă afacerile mici, autohtone.

     

  • Încă un mare brand internaţional pleacă din România

    Gigantul spaniol Inditex, ce deţine printre altele brandul fanion Zara, a închis magazinul Uterque din Băneasa Shopping City din Bucureşti, singura unitate sub acest nume din România.

    Grupul spaniol mai deţine Zara, Zara Home, Bershka, Stradivarius, Oysho, Pull&Bear şi Massimo Dutti, toate prezente şi în România.

    Gigantul spaniol Inditex, ce deţine printre altele brandul fanion Zara, a închis magazinul Uterque din Băneasa Shopping City din Bucureşti, singura unitate sub acest nume din România. Decizia vine în contextul în care grupul a renunţat la acest brand din portofoliu, închizând toate magazinele Uterque din lume. Conform celor mai recente date, e vorba de circa 80 de magazine în 16 ţări.

    Această marcă a fost adusă în România în offline în urmă cu circa cinci ani. Magazinul din Băneasa Shopping City inaugurat atunci este singurul care a fost deschis în această perioadă.

    Brandul Uterque, ce a fost fondat în 2008, era poziţionat pe segmentul premium şi era specializat în vânzarea de accesorii, deşi avea şi o colecţie mai puţin extinsă de haine. Pe acelaşi segment de preţ, dintre mărcile din grupul Inditex, mai există doar Massimo Dutti. De altfel, ca urmare a reorganizării businessului, ce ţinea de Uterque va fi integrat în cadrul magazinelor Massimo Dutti, conform unui anunţ anterior al grupului, citat de presa străină. Deja, astăzi, magazinul online al Uterque te trimite către Massimo Dutti.

    Până în 2020, fiecare brand al grupului Inditex era operat în România printr-o companie separată. Spre exemplu, operaţiunile Uterque erau administrate de Uterque Fashion Ro, cu afaceri de 6,1 mil. lei în 2020, ultimul an pentru care există date publice. Businessul a scăzut cu 12,6% versus 2019, pe fondul pandemiei de COVID-19, care a închis temporar magazinele offline.

    Din datele ZF, rezultatele de la Ministerul de Finanţe sunt doar pentru segmentul offline, cele online fiind raportate direct în Spania. Deci, în cazul Uterque, e vorba de rezultatele unui singur magazin, cel din Băneasa.

    Între timp, grupul spaniol Inditex şi-a reorganizat activitatea din România, astfel că a grupat toate mărcile prezente local sub umbrela aceleiaşi firme. Acum, firma Inditex România (fosta Zara Bucureşti) este cea care administrează tot businessul local, urmând să adune rezultatele financiare care anterior erau înregistrate pe şapte companii, respectiv Bershka Carpaţi, Zara Home Ro, Stradivarius Ro, Oysho Ro, Pull&Bear Ro, Zara Bucureşti şi Massimo Dutti Ro.

    Această reorganizare juridică urmează să se vadă în curând şi în cifre, însă momentan rezultatele pe anul trecut nu sunt publice, aşa că datele financiare înregistrate pe Inditex România sunt cele are Zara în 2020.

    După închiderea Uterque, grupul spaniol mai deţine în continuare Zara, Zara Home, Bershka, Stradivarius, Oysho, Pull&Bear şi Massimo Dutti, toate prezente şi în România. Per total, local sunt circa 140 de unităţi offline şi câte un magazin online pentru fiecare marcă.

     

  • Parteneriat nou în marketingul digital

    Agenţia de digital marketing MTH Digital anunţă, printr-un comunicat, parteneriatul cu Retargeting Biz, o platformă de marketing automatizat care reuneşte toate canalele de marketing relevante pentru magazinele online. Prin acest pas, magazinele online care apelează la serviciile agenţiei MTH Digital vor beneficia de automatizarea campaniilor de marketing, incluzând reclame automatizate Google, Facebook şi Instagram, la push notifications, pop-up-uri, SMS-uri, recomandări de produse şi newslettere personalizate în funcţie de profilul utilizatorului.

    „În mai puţin de 4 luni de la începerea colaborării, MTH Digital a facilitat migrarea a peste 20 de clienţi în platforma Retargeting Biz. Rezultatele oferite ne dau încredere să accelerăm acest proces. De exemplu, am înregistrat o creştere în vânzări din newslettere de 30% pentru clienţii din domeniul Home & Deco, 60% pentru Fashion şi 80% pentru domeniul Cosmetice”, a declarat Robert Dumitru, Managing Partner MTH Digital.

    Potrivit reprezentanţilor businessului, Retargeting Biz pune la dispoziţie magazinelor online o tehnologie nouă, care are la bază mecanismul de machine learning pentru acumularea de date, sistem care se actualizează continuu până ajunge la livrarea celor mai bune rezultate.

  • Care este răspunsul la una dintre cele mai importante întrebări ale românilor: vom mai avea ce pune pe masă cu războiul la graniţă?

    Spectrul unei posibile crize alimentare pe fondul dezastrului provocat de ruşi în Ucraina, ţară cu importanţă strategică în fluxurile de hrană globale, dar mai ales frica de scumpiri accelerate, i-a înghesuit pe români în magazine, făcându-şi stocuri de alimente pentru luni de zile. Paradoxal, chiar acest comportament duce la scumpiri. Business MAGAZIN a încercat însă să livreze un răspuns bazat pe cifre la o întrebare cu un impact emoţional puternic: vom mai avea ce pune pe masă sau în raniţă cu războiul la graniţă?

    Cerealele, uleiul de floarea-soarelui, carnea de pasăre şi ouăle sunt cele mai importante produse din industria agroalimentară, alături de zahăr, carnea de porc, legumele şi fructele, ultimele având un potenţial de dezvoltare imens, dar nu şi resurse pe măsură. În contextul conflictului armat de la graniţa cu România, întrebarea ce a apărut recent pe buzele multora este: ce ulei mai punem pe masă dacă Ucraina, cel mai mare producător de floarea-soarelui din lume (28% din producţie), nu va mai putea planta în acest an?

    „În ceea ce priveşte uleiul din seminţe de floarea-soarelui, despre care s-a vorbit foarte mult în ultima vreme, datele statistice arată un export net de peste 100 de milioane de euro, care sunt balanţa unui export de 150 milioane de euro şi a unui import de 45 de milioane de euro. Valorile, atât pentru importuri, cât şi pentru exporturi, au oscilat în timp, însă balanţa exporturilor nete a fost pozitivă şi semnificativă în valoare în ultimii zece ani”, spune Bogdan Belciu, unul dintre cei mai cunoscuţi consultanţi de pe piaţa românească şi cofondator al companiei de consultanţă Valorem Business Advisors. Uleiul de seminţe de floarea-soarelui este principalul bun alimentar exportat de România în Uniunea Europeană, în valoare de 126 de milioane de euro în primele 11 luni din 2021, conform datelor de la INS.

    Mai mult, România este cel mai mare producător de floarea-soarelui din UE cu o producţie de 3 milioane de tone în anul agricol 2020-2021. Panica din România a început după ce în ţări precum Spania sau Turcia, care depind într-o măsură importantă de uleiul de floarea-soarelui din Ucraina oamenii au cumpărat în cantităţi mari şi, în Spania, de exemplu, unele lanţuri de supermarketuri au dat cu raţia. Astfel, Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România a anunţat recent că se constată o creştere a cererii pentru unele produse alimentare de bază neperisabile, comparativ cu perioade anterioare. Ei au afirmat că asigură o aprovizionare echilibrată pentru a evita risipa alimentară şi au menţionat că magazinele pot lua măsuri punctuale şi temporare de limitare a cantităţii comercializate pentru anumite produse, în scopul descurajării speculei precum şi asigurării aprovizionării întregii populaţii. „Creşterea galopantă a preţurilor, pe fondul unei inflaţii care nu dă semne de temperare şi a unor cazuri de «maximizare oportunistă a profiturilor» în acest context, sunt factori agravanţi. Este cert însă că raţiunea ar trebui să ne spună că şi în cazurile în care o creştere a preţurilor este iminentă, din diverse motive nu putem cumpără suficient de mult din niciun produs, astfel încât beneficiile unei suprastocări sunt limitate. Pentru anumite categorii sociale însă, orice economie de bani, în condiţiile în care puterea de cumpărare continuă să se erodeze vizibil, nu poate fi ignorată. După părerea mea, aceste situaţii sunt un semnal de alarmă care indică un risc semnificativ de scădere a consumului”, a menţionat Belciu.

    Totodată, mari producători – Bunge, Expur, Prutul, Global Grain International – au afirmat că pot asigura consumul, iar datele statistice arată că România produce uleiuri comestibile cu 60% mai mult decât consumă. „Cifra de afaceri a principalelor companii din sectorul de producţie a uleiului rafinat este semnificativă, primele cinci companii generând circa 900 de milioane de euro în 2020”, subliniază Belciu. De menţionat este că România a şi importat ulei din seminţe de floarea soarelui în primele 11 luni din 2021 în valoare de 33 de milioane de euro, dar Bogdan Belciu explică faptul că în orice categorie – chiar şi la cele unde România este net exportator – există un anumit procent de importuri. „Dacă în ceea ce priveşte uleiul de floarea soarelui, România este într-o poziţie favorabilă, situaţia este diferită la alte categorii de produse: zahăr, legume şi fructe şi carne de porc, unde producţia acoperă între 35% şi 70% din consum”, a menţionat Bogdan Belciu.

    Dacă în ceea ce priveşte uleiul de floarea soarelui, România este într-o poziţie favorabilă, situaţia este diferită la alte categorii de produse: zahăr, legume şi fructe şi carne de porc, unde producţia acoperă între 35% şi 70% din consum.
    Bogdan Belciu, cofondator al companiei de consultanţă Valorem Business Advisors

    În piaţa zahărului situaţia defavorabilă s-a accentuat în ultimii ani, după ce fabrică după fabrică au scos utilajele din priză şi au disponibilizat salariaţii, pe motiv că activitatea nu a mai fost rentabilă după liberalizarea pieţei şi eliminarea cotelor de zahăr începând din 2017 şi din cauza costurilor ridicate cu producţia. Astfel, România mai are două fabrici de zahăr faţă de peste 30 în urmă cu trei decenii şi acum importă de două ori mai mult zahăr decât produce. Anul acesta grupul francez Tereos de la Luduş, judeţul Mureş, care producea aproximativ 65.000 de tone de zahăr în fiecare an, a anunţat închiderea fabricii. În contextul închiderii, peste 150 de persoane rămân fără loc de muncă şi peste 300 de cultivatori de sfeclă de zahăr fără contracte. În prezent, România nu mai are nicio fabrică de zahăr cu capital românesc, ci doar două fabrici ale grupul austriac Agrana, producătorul brandurilor Mărgăritar şi Coroniţa. Fabricile sale se află în Roman, judeţul Neamţ şi în Buzău, judeţul Buzău. Astfel că în primele 11 luni din 2021 România a plătit circa 100 de milioane de euro să importe 212.000 de tone de zahăr din sfeclă de zahăr şi trestie de zahăr, de două ori mai mult decât produce, conform datelor de la INS. Comparativ, România a exportat zahăr de numai 13 milioane de euro, de 7,6 ori mai puţin. „Motivul producţiei mici în cazul zahărului este scăderea semnificativă a sfeclei de zahăr, coroborată cu preţul mai mic de procesare pentru zahărul produs din alte materii prime (de exemplu, trestie de zahăr – n.red)”, a explicat Belciu. Producţia de sfeclă de zahăr a scăzut din 1990 încoace de aproape cinci ori, de la 3,27 milioane de tone la 682.000 tone în 2020, arată datele de la INS. Spre comparaţie, România producea imediat după Revoluţie la fel de multă sfeclă de zahăr cum produce Rusia în prezent, această ţară fiind şi cel mai mare producător din lume, iar România situându-se în 2020 pe locul 31 la nivel mondial, potrivit FAO, Organizaţia pentru Alimente şi Agricultură din cadrul ONU. Cu toate acestea, mai există un licăr de speranţă în piaţa zahărului, pentru că Best Achiziţii, companie care a cumpărat 60% din tot ce a însemnat fabrica de zahăr Bod – terenuri, locuinţe pentru angajaţi, dispensar – a anunţat recent că va redeschide unitatea de producţie din judeţul Braşov, închisă în urmă cu trei ani. Procesarea în fabrică ar urma să înceapă în acest an, realizând o producţie de 28.000 de tone de zahăr, potrivit reprezentanţilor firmei.

    „În cazul cărnii de porc, motivul scăderii producţiei este pesta porcină africană, unde România este printre ţările cele mai afectate din Europa”, susţine Bogdan Belciu. Virusul pestei porcine a intrat în România în 2017, iar eşecul autorităţilor de a gândi şi a aplica o strategie clară în eradicarea bolii, a dus la uciderea a sute de mii de animale şi efectivele s-au redus dramatic. Ioan Ladoşi, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România, spunea recent că în 2021, numărul porcilor sacrificaţi în abatoarele din România din producţia internă a fost de 3,2 milioane de capete, faţă de 4,2 milioane de capete în 2016, deşi consumul s-a menţinut la acelaşi nivel, ceea ce înseamnă că importurile vor creşte semnificativ la nivelul întregului an. În primele 11 luni din 2021, cel mai importat aliment de către România a fost carnea de porc, de aproape 300.000 de tone, în valoare de peste jumătate de miliard de euro, conform datelor de la INS. Astfel, România îşi acoperă din producţia internă mai puţin de 30% din consum.

    Este cert ca raţiunea ar trebui să ne spună că şi în cazurile în care o creştere a preţurilor este iminentă, din diverse motive nu putem cumpără suficient de mult din niciun produs, astfel încât beneficiile unei suprastocări sunt limitate. Pentru anumite categorii sociale însă, orice economie de bani, în condiţiile în care puterea de cumpărare continuă să se erodeze vizibil, nu poate fi ignorată. După părerea mea, aceste situaţii sunt un semnal de alarmă care indică un risc semnificativ de scădere a consumului.
    Bogdan Belciu, cofondator al companiei de consultanţă Valorem Business Advisors

    Crescătorii de bovine şi porcine susţin că ei sunt cei mai vitregiţi, pentru că din cauza costurilor mari cu producţia lucrează în pierdere, iar lipsa de implicare a statului în zootehnie ar putea duce la închiderea multor ferme şi, implicit, la explozia importurilor de carne. Mai mult, este interesant faptul că România importă o cantitate dublă de carne de bovine congelată faţă de cantitatea de carne de bovine proaspătă, conform datelor de la INS. „Importăm multă carne de porcine şi de bovine, pentru că nu avem suficientă carne în ţară. Dacă producem tot în aceste condiţii mult timp, adică să creştem un purcel cu 50 de euro şi îl vindem pe bursă cu 24-25 de euro, vom lichida fermele, pentru că zootehnia nu poate funcţiona cu pierderi de la o zi la alta”, spune Dimitrie Muscă, proprietarul Combinatului Agroindustrial Curtici, care cultivă cereale şi creşte câteva mii de bovine şi porcine.

    Antreprenorul precizează că preţul cerealelor – grâu şi porumb – este în prezent dublu faţă de acum un an, însă preţul de vânzare al carcasei de porc a rămas aproape neschimbat, în jurul valorii de 8 lei/kg. Astfel, pentru a creşte un porc de 100 kg, costul de producţie este mai mare cu 150 – 200 de lei decât preţul de vânzare, subliniază el. În data de 15 martie, Bursa paneuropeană EuroNext de la Paris se închisese cu preţul rapiţei la valoarea de 902,5 euro/tonă, apropiindu-se de preţul de vânzare al unor maşini second hand (care cântăreşte 2-3 tone). Preţul a crescut cu peste 30% în doar o lună din cauza războiului din Ucraina şi cu aproape 60% faţă de acum şase luni.

    În ceea ce priveşte grâul, preţul acestuia a ajuns la 386 euro/tonă, având un avans de 44% comparativ cu patru săptămâni în urmă şi, mergând mai în spate, este dublu faţă de acum trei ani, conform datelor EuroNext. Preţul porumbului, de asemenea, a crescut cu aproape 40% în doar o lună şi s-a situat la nivelul de 346 de euro/tonă, dar nivelul maxim atins de la izbucnirea conflictului a fost de 368,5 de euro/tonă. „Pe lângă costurile mari cu producţia, stăm cu sabia deasupra capului, căci vedem că în prezent peste 280.000 de porci sunt afectaţi de pestă porcină şi de cinci ani nimeni nu ia măsuri concrete să scăpăm de ea. Statul este un criminal care nu se implică şi, cel puţin la carnea de porc, o să ajungem să importăm 100% din cantitatea consumată, pentru că noi nu avem decât să închidem fermele când vedem că pe tovarăşul stat nu-l interesează situaţia”, a mai spus Muscă. 

    România a avut în 2020 un efectiv de 3,7 milioane de capete, iar producţia de carne de porc a fost de circa 390.000 de tone, la un consum mediu de 38 kg/cap de locuitor, arată datele de la INS. Peste 1,3 milioane de porci sunt crescuţi anual în România de grupul chinez Smithfield, China fiind recunoscută, de altfel, ca cel mai mare producător de carne de porc la nivel mondial. Principala ţară din care România importă carne este Germania, iar în perioada ianuarie – octombrie 2021 cantitatea importată a fost de aproape 100.000 de tone în valoare de 168 de milioane de euro, potrivit datelor de la INS.

    Importăm multă carne de porcine şi de bovine, pentru că nu avem suficientă carne în ţară. Dacă producem tot în aceste condiţii mult timp, adică să creştem un purcel cu 50 de euro şi îl vindem pe Bursă cu 24-25 de euro, vom lichida fermele, pentru că zootehnia nu poate funcţiona cu pierderi de la o zi la alta.
    Dimitrie Muscă, proprietarul Combinatului Agroindustrial Curtici

    Cel mai mare importator de carne din 2021 a fost retailerul german Kaufland România, însă reprezentanţii INS nu au precizat cantitatea din motive de confidenţialitate. Pe următoarele poziţii se situează Recunoştinţa Prodcom Impex, companie ce face parte din grupul Cris-Tim, şi retailerul Metro Cash & Carry România. „Lacuna pentru legume şi fructe este fragmentarea producţiei şi lipsa unui mecanism eficient de colectare a acesteia”, susţine Bogdan Belciu. Astfel că, deşi România se află în primii zece producători de legume din UE, nu reuşeşte să-şi acopere consumul intern iarna, pentru că în spaţii protejate – sere şi solarii – se produce scump, iar promisiunile autorităţilor că vor investi în depozite regionale pentru fructe şi legume au rămas la stadiul de idee.

    Totodată, România este un producător important de cartofi, aflat în primii zece jucători din UE, dar suprafaţa cultivată şi producţia au scăzut în ultimii ani. Cele mai bogate producţii în sectorul agroalimentar al României sunt cea de cereale, de peste 34 de milioane de tone, un nivel record atins în anul agricol 2020-2021, unde intră şi porumbul (România este pe primul loc în UE), floarea-soarelui (primul loc în UE) şi grâul (locul 4 în UE), ouăle de găină, laptele, cartofii şi legumele, arată datele FAO. „Pentru a privi jumătatea plină a paharului, există un potenţial în mai multe sectoare economice din România ca urmare a blocării bruşte a activităţii economice din Ucraina şi din Rusia. Atât din punct de vedere al produselor agricole, cât şi din punct de vedere al produselor procesate, dar şi în alte sectoare economice la modul general, România are posibilitatea de a capta businessul care se mută din cele două locaţii afectate de război şi/sau de sancţiuni economice. Pentru a materializa aceasta oportunitate, este nevoie de o gândire strategică şi de o abordare susţinută”, consideră Bogran Belciu. El crede că executivii din toate industriile se confruntă cu problemele urgente legate de fracţionarea şi mai mare a lanţurilor de aprovizionare, de creşterea inflaţionistă a costurilor – cu impact în profitabilitatea pe termen scurt – şi de gestiunea resurselor umane. „Cei care găsesc timpul, resursele şi energia necesare pentru a explora oportunităţile care apar în acest context vor fi cei care vor ieşi învingători din această nouă criză”, a conchis Belciu.

  • Majoritatea polonezilor nu văd scăderi de preţuri în magazine

    Mai puţin de un polonez din trei a remarcat o scădere a preţurilor în magazine în urma reducerii TVA la alimente, scrie Warsaw Business Journal. Iar în cea mai mare parte, cei care văd schimbări în acest sens, susţin că acestea sunt mai degrabă simbolice. Cei care au remarcat scăderi de preţuri provin din cele mai mari oraşe.

  • Mareea crizei economice provocate de război urcă centimetru cu centimetru: Scumpiri la alimente, rafturi goale în magazine, cât mai rezistă lanţurile de aprovizionare?

    Siguranţa alimentară a României, vecină directă cu Ucraina, unde milioane de cetăţeni au deja sau vor avea dificultăţi majore în aprovizionare, începe să ridice semne de întrebare.

    Războiul din Ucraina, iz­buc­nit acum mai bine de o săptămână după ce Rusia a invadat ţara afla­tă la nord de România, a dus la o explozie a preţului la cereale pe burse, fapt ce a început să ridice o serie de semne de întrebare în ceea ce priveşte siguranţa alimentară nu doar a celor două ţări implicate în conflict – ambele jucători de top pe piaţa ce­rea­lelor -, ci şi a celorlalte, inclusiv a Româ­niei, aflată în imediata vecinătate.

    România este la rândul său unul dintre mari producători şi exportatori agricoli din Europa, însă 2022 se anunţă a fi un an dificil, pentru că fermierii sunt îngrijoraţi din cauza lipsei apei din sol, pen­tru că iarna nu a adus precipitaţii şi nici zăpadă şi Adrian Chesnoiu, mi­nistrul agriculturii, a anunţat recent că Româ­nia s-ar putea confrunta cu o se­cetă se­veră. Iar situaţia rezervelor de stat este şi ea acută, conform datelor ZF din piaţă, dat fiind că organismul responsabil ţine secrete cifrele, deşi ele sunt de interes na­ţional, mai ales în situaţia actuală.

    „Rezerva de stat este un secret, dar avem stocuri de cereale în acest mo­ment“, spune Georgian Pop, preşe­din­te, cu rang de secretar de stat, al Ad­mi­nis­traţiei Naţionale a Rezerve­lor de Stat, aflată în sub­or­dinea MAI. El nu a dat nicio altă informaţie.

    Unii traderi de cereale susţin însă că la începutul anului a fost scoasă la vân­zare o parte din rezerva de stat, prin li­citaţie. De asemenea, ei afirmă că sto­curile s-ar situa la doar 300.000 de tone pentru grâu, în con­di­ţiile în care popu­laţia României con­su­mă 2 mi­lioane de tone de grâu anual. Alte 0,5 milioane de tone sunt folosite pen­tru sămânţă, iar o cantitate similară (0,5 milioane de tone) merge pentru furaje, susţin specialiştii din agricultura românească.

    Problema rezervelor de stat la ce­reale apare într-o perioadă în care pre­ţul a explodat, grâul ajungând să fie cotat pe bursă vineri la 426 de euro/ tonă (pentru contrac­tele din luna martie), cu aproape 50% mai mult ca în 23 februarie. Această criză din indus­tria cerealelor se propa­gă în lanţ în întreaga in­dustrie alimentară din toată lumea, dat fiind că orice război nu rămâne nici­odată o problemă locală, mai ales când ţările implicate au un cuvânt greu de spus în anumite sectoare precum agricultura.

    Ucraina, spre exemplu, este al doi­lea producător de grâu din Europa şi produce anual 25-30 de milioane de tone, de 2,5-3 ori mai mult decât Româ­nia, potrivit USDA, Departamentul de Stat în Agricultură al SUA.

    Jucători din industria alimentară vorbeau deja de scumpiri de preţuri de la finalul lui 2021, când inflaţia îşi ară­tase colţii, dar când războiul era doar un scenariu. Acum estimările ini­ţiale de preţ sunt doar o amintire. Nicu Vasile, preşedinte al Ligii Asociaţiilor Produ­că­to­rilor Agricoli din România (LAPAR), spunea recent că potrivit esti­mărilor sale preţurile alimentelor vor creşte cu alte 20% faţă de nivelul actual.

    „Preţurile cărnii sunt volatile. Pe piaţa europeană au crescut, dar nu semnificativ. Preţurile în creştere la cereale vor duce la majorarea costurilor de producţie a cărnii, iar pentru că în România avem şi presiunea pestei porcine africane, va exista un avans“, spune şi Dana Tănase, preşedinte al Asociaţiei Române a Cărnii.

    Presiunea pe industria alimentară e cu atât mai mare cu cât în Ucraina se discută deja de mai multe zile despre o întrerupere a producţiei şi a lanţurilor de distribuţie.

    Fabricile de alimente sunt oprite, cel puţin cele din zonele de conflict, aşa că s-ar putea discuta de o aprovizionare din vecini, inclusiv din România. Spre exemplu, grupul ame­rican Corteva, care are un birou comer­cial în Kiev, o staţie de seminţe în Stasi şi un centru de cercetare în Tarasivk, a evacuat toate unităţile la începerea războiului.

    „Este posibil (să apară o criză ali­mentară – n.red.). Depinde totul de cât du­rează operaţuinile nebuneşti pe care le trăim în prezent. Marfă acum există parţial, dar depinde de zonă. Marea pro­blemă este transportul. Nu se găsesc ca­mioane şi, din cauza fluxului masiv de persoane, dar şi din cauza filtrelor de poliţie, un transport ce dura anterior 6-8 ore se efectuează acum în 18-24 de ore“, spunea încă din primele zile de război executivul român Adrian Pascu, unul dintre cei mai puternici expaţi români, care a locuit în ultimii doi ani la Kiev, dar care a plecat împreună cu familia în ul­ti­mele zile din cauza invaziei ruse. El este general manager pentru lactate şi nu­triţie specializată pentru Danone Ucraina.

    În ceea ce priveşte România, lan­ţurile mari de retail spun că nu există mo­mentan probleme cu stocurile şi nici nu se remarcă o schimbare a compor­ta­mentului de consum similară celei din pri­mele săptămâni de pandemie. Astfel, ro­mânii nu îşi fac stocuri de alimente şi bu­nuri de larg consum nealimentare aşa cum se întâmpla acum doi ani. Totuşi, în zo­nele din apropierea graniţei cu Ucraina se manifestă o creştere a co­şului de cumpărături faţă de în mod obişnuit.

    „Acest lucru nu e însă neaşteptat în contextul în care multă lume fie a cumpărat suplimentar pentru a duce la graniţă ajutoare pentru cei care şi-au părăsit căminele şi s-au refugiat în România, fie găzduieşte familii de refugiaţi, ceea ce a dus la creşterea con­su­mului familial“, spun reprezentanţii Profi, o reţea de 1.500 de magazine.

    La nivel macroeconomic, asi­gu­ra­rea securităţii alimentare trebuie să fie prin­cipala prioritate a guvernelor pen­tru următorii ani, întrucât toate trans­for­mările din ultimii doi ani vor ge­nera schimbări şi nelinişti sociale în multe ţări, consideră Iani Chihaia, pre­şedinte al Asociaţiei Naţionale a Fabri­canţilor de Nutreţuri Combinate (ANFNC).

    „Pe termen lung, consider că era clasicei teorii „cerere şi ofertă“ a apus. În acest moment nu mai vorbim de o piaţă competitivă clasică, determinată de cerere şi ofertă. Fluxurile mondiale de mărfuri sunt blocate de capacitatea de transport şi livrare, de termenele şi livrările pentru componente (ingrediente, piese şi furnituri), fapt care afectează fundamental economia globală, împinge inflaţia şi ne va conduce inevitabil către o criză economică globală.“

    Totuşi, sunt voci care spun că acest război între Rusia şi Ucraina ar putea să pună România într-o poziţie favorabilă.

    „Competiţia pe piaţa cerealelor este una globală, iar România poate să folosească acest domeniu ca o pârghie în poziţionarea mai bună pe scena europeană şi mondială“, spunea recent Florian Ciolacu, directorul executiv şi Laszlo Becsek, preşedintele Clubul Fermierilor Români.

    Prin ieşirea din scenă, cel puţin temporar, a Ucrainei şi Rusiei, România se află în faţa unui moment istoric, acela prin care poate demonstra pieţelor internaţionale că suntem un partener serios, redutabil şi predictibil, spune Gabriel Razi, analist independent. În 2021, România a avut o producţie totală de cereale de 34 de milioane de tone, un nivel record.

    „Piaţa cerealelor în acest moment este extrem de lichidă aşa cum nu a fost niciodată. Fermierii români, intermediarii din piaţă şi exportatorii beneficiază de poate cel mai important ciclu de crştere de preţuri din istorie. Recoltele de anul trecut, cele pe care acum se bazează comerţul românesc, sunt cele care realizează volumele de tranzacţionare, iar următoarele recolte de rapiţă, orz şi grâu vor ajunge în silozuri în aproximativ 3 luni. Situaţia din teren după ninsorile recente arată bine, condiţia culturilor s-a îmbunătăţit.“

    Gabriel Razi recunoaşte că într-adevăr, în urma acestui raliu de preţ, vor fi perturbări de aprovizionare la nivel internaţional. Situaţia se va simţi şi în România la rafturi, dar nu în totalitate. Unul dintre produsele la care se va simţi creşterea este uleiul de floarea soarelui, unde Ucraina şi Rusia fac aproape toate jocurile.

    „În acest moment, Ucraina are stocuri nevândute de cel puţin 20 mil. tone, în special porumb. Acum nu se poate vorbi de accesarea vreunui stoc, dar aceste cantităţi există, iar distribuţia loc geografică diversă face un proces de eventuală distrugere nerealist.“

    Ucraina nu este doar un jucător important pe piaţa de cereale, ci şi în industria alimentară în general. Spre exemplu, în 2020, UE a importat carne de pasăre din Ucraina în valoare de 124 de milioane de euro, arată datele Eurostat, fiind unul dintre cele mai importate produse agroalimentare. În ceea ce priveşte România, piaţa locală nu este dependentă de import la carne de pasăre, aici consumul fiind din producţie internă în proporţie de 98%. La carne de porc însă, importăm o bună parte din consum, la fel şi la anumite legume precum cartoful.

    Într-o piaţă puternic globalizată, importurile şi exporturile sunt un lucru normal, însă în industria alimentară dependenţa cât mai mică de alte pieţe face ca în situaţii de criză cum a fost cazul pandemiei şi cum este acum cazul războiului să nu apară probleme de în ceea ce priveşte siguranţa alimentară. O astfel de problemă poate deveni una de securitate naţională.

    În urmă cu doi ani, când pandemia începea să îşi arate colţii în Europa, au existat câteva săptămâni de panică în care oamenii au cumpărat pentru stocare, astfel au golit rafturile magazinelor când a fost vorba de conserve, făină sau produse de curăţenie. Această situaţie s-a suprapus şi cu faptul că în lockdown au existat unele întârzieri în transportul de marfă din afara ţării, fapt ce a dus la întreruperi temporare de stocuri. Panica şi factorul psihologic au jucat un rol cheie în acea perioadă, ca de altfel în orice perioadă de criză.

    Jucătorii din comerţul modern spun că activitatea se desfăşoară momentan normal pe piaţa locală, dar toţi ochii urmăresc cu atenţie ce se întâmplă pe scena geopolitică europeană şi mondială. Jucătorii din agricultură spun că deşi există creşteri de preţuri şi deşi e un an agricol mai slab ca 2021, România poate produce suficient cât să îşi hrănească populaţia şi să mai şi exporte, chiar în Ucraina unde vor apărea primele probleme de aprovizionare.

    „În tranzacţiile cu cereale nu există acte de binefacere, cumpărătorul va plăti marfa la finalul zilei indiferent de situaţia geopolitică a sa. Un exemplu în acest sens este Etiopia (o ţară africană ce se confruntă cu un război civil – n.red.), care cumpără marfă prin licitaţii ONU. În pofida problemelor sale, marfa este plătită“, conchide Gabriel Razi.

     

  • Natalia Frol, magazinele ruseşti Berezka: E prea devreme să resimţim impactul războiului, unele persoane vin şi din curiozitate

    Natalia Frol, executivul care conduce operaţiunile reţelei de magazine Berezka, ce numără 13 unităţi în care sunt vândute produse din Rusia, Ucraina şi în general din statele CIS, spune că e prematur să vorbească despre un impact al războiului în business.

    “În magazine, e încă prea devreme să vorbim de un impact al războiului în vânzări. Unele persoane vin, poate, şi din curiozitate”, explică ea.

    Managerul adaugă însă că a văzut schimbări în comportamentul oamenilor pe reţelele de socializare.

    “Sunt persoane care ne acuză de diferite lucruri, deşi nu avem legătură cu războiul. Berezka e un business de familie, nu există oligarhi în spate sau bani trimişi în Rusia. Suntem o societate mică, iar în colectiv avem persoane din Republica Molvova, Ucraina, Bulgaria, Rusia sau România. Noi suntem împotriva războiului! Plus că, nu vindem doar produse ruseşti.”

    Reţeaua Berezka numără 13 unităţi dintre care 11 în Bucureşti şi câte una în Braşov şi Ploieşti. Fiecare dintre aceste magazine are la raft câteva sute de produse ce provin atât din Rusia şi Ucraina, dar şi din Georgia, Belarus sau Armenia.

    Spre exemplu, votca este adusă din Rusia şi Ucraina, în timp ce bomboanele vin din Rusia, Belarus sau Republica Moldova. Din Ucraina provin şi conservele de legume, dar şi cvas-us. Executivul nu oferă cifre privind ponderea furnizorilor din Ucraina şi Rusia în total furnizori.

    Toate magazinele Berezka au fost controlate de inspectorii ANPC luni dimineaţă, spune Natalia Frol, o parte urmând a fi închise temporar.

    „La ora 9:00 am primit în toate magazinele control ANPC. În toate unităţile au venit la aceeaşi oră şi în acest context consider că este un abuz. E a cincea zi de război şi pe noi scrie „magazin rusesc”. Magazinele au fost verificate serios, au fost făcute controlate şi sub vitrine, s-a verificat şi de praf. Nereguli poţi găsi oriunde”, spune ea.

    De la începutul anului ANPC a realizat o serie de controale în toate marile magazine, fiind închise temporar multe unităţi.

    “Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a extins controalele în marile reţele de retail, la nivelul întregii ţări. Astfel, doar pe 22 februarie 2022, au fost verificate nu mai puţin de 65 de unităţi, la nivel national, aparţinând lanţurilor de magazine: Mega Image, Penny, Profi, Cora, Auchan, Carrefour şi Lidl, în toate fiind găsite nereguli”, scrie pe site-ul ANPC, aceasta fiind cea mai recentă informare.

    Businessul Berezka este deţinut, potrivit datelor oferite anterior de oficialii companiei, de omul de afaceri rus Victor Bakurevici, de profesie avocat. El trăieşte în Bulgaria şi se dedică businessului din comerţ, potrivit aceleiaşi surse. Compania a intrat pe piaţa locală în decembrie 2014, după circa cinci ani de la deschiderea primului magazin din Bulgaria. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, acţionarul companiei este Beryozka Bulgaria, iar administrator este Victor Bakurevich.

    Firma a avut în 2020, ultimul an pentru care există date publice, afaceri de 17 mil. lei, plus 18,7%. Natalia Frol spune însă că anul trecut a fost mai dificil pentru businessul de retail dat fiind că oamenii au început să îşi reia obieciurile şi să iasă mai mult. În 2020, magazinele cu produse alimentare au fost printre puţinele care au funcţionat relativ normal şi astfel unii jucători din domeniu au avut de câştigat.