Tag: Justitie

  • Elena Udrea, şase ani de închisoare în dosarul “Gala Bute”

    Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au condamnat-o, marţi, pe Elena Udrea pentru trei infracţiuni de luare de mită la cinci, patru şi respectiv şase ani de închisoare, iar pentru abuz în serviciu, fostul ministru al Turismului a primit o condamnare tot de şase ani de închisoare, pedepsele fiind contopite, în final instanţa dispunând şase ani de închisoare cu executare pentru Elena Udrea. Aceasta a fost achitată pentru infracţiunea de tentativă de folosire de declaraţii false sau incomplete.

    În acelaşi dosar “Gala Bute”, fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, a fost condamnat la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare, iar fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii, Ana Maria Topoliceanu, a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CEJ a decis că sancţiunile UE impuse firmelor din Rusia pentru criza din Ucraina sunt valide

    Curtea a decis că “măsurile restrictive adoptate (…) împotriva unor interese ruse ca reacţie la criza din Ucraina, inclusiv Rosneft, sunt valide”.

    Compania rusă Rosneft din domeniul gazelor şi energie a deschis o acţiune legală în Marea Britanie împotriva sancţiunilor, cerând anularea deciziei liderilor UE privind restricţionarea anumitor tranzacţii financiare şi comerciale cu Rusia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CEJ: Interdicţia privind purtarea de simboluri religioase vizibile la locul de muncă este legală

    “O regulă internă prin care se interzice purtarea oricăror simboluri politice, filozofice sau religioase vizibile nu reprezintă discriminare directă”, se afirmă într-un comunicat, aceasta fiind primă hotărâre a CEJ pe tema purtării vălului islamic la locul de muncă.

    Curtea a indicat că interdicţia trebuie să se bazeze pe cerinţa ca toţi angajaţii să se îmbrace neutru şi nu se poate baza pe cererea clienţilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mai mulţi politicieni germani, indignaţi după ce Erdogan a acuzat Berlinul de “practici naziste”

    “(Comentariul) Este absurd, răutăcios şi exagerat, iar noi îl respigem categoric”, a declarat ministrul german al Justiţiei, Heiko Maas, la un talk-show de televiziune. “Vrea să ne provoace. Iar noi trebuie să avem grijă să nu ne lăsăm provocaţi”, a mai spus el.

    Volker Kauder, liderul grupului Uniunii Creştin-Democrate (CDU) din Bundestag, a criticat de asemenea remarcile lui Edogan.

    “Este un act incredibil şi inacceptabil ca preşedintele unui stat membru NATO să spună un asemenea lucru depsre un alt membru”, a spus el, la postul de televiziune ARD.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mai mulţi politicieni germani, indignaţi după ce Erdogan a acuzat Berlinul de “practici naziste”

    “(Comentariul) Este absurd, răutăcios şi exagerat, iar noi îl respigem categoric”, a declarat ministrul german al Justiţiei, Heiko Maas, la un talk-show de televiziune. “Vrea să ne provoace. Iar noi trebuie să avem grijă să nu ne lăsăm provocaţi”, a mai spus el.

    Volker Kauder, liderul grupului Uniunii Creştin-Democrate (CDU) din Bundestag, a criticat de asemenea remarcile lui Edogan.

    “Este un act incredibil şi inacceptabil ca preşedintele unui stat membru NATO să spună un asemenea lucru depsre un alt membru”, a spus el, la postul de televiziune ARD.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marine Le Pen şi-a pierdut IMUNITATEA în Parlamentul European

    Parlamentul European a votat, joi, cererea cu privire la ridicarea imunităţii candidatei extremei drepte la preşedinţia Franţei, Marine Le Pen.

    Aceasta este cercetată de autorităţile franceze pentru publicarea pe Twitter, în anul 2015, a unor execuţii comise de jihadiştii grupării Statul Islamic.

    Această măsură, cu efect imediat, nu vizează şi ancheta privind presupusele fraude comise cu fonduri ale Parlamentului European (PE), în care Marine Le Pen a fost pusă sub acuzare.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Parlamentul European a aprobat ridicarea imunităţii parlamentare a lui Marine Le Pen

    Această măsură, cu efect imediat, nu vizează şi ancheta privind presupusele fraude comise cu fonduri ale Parlamentului European (PE), în care Marine Le Pen a fost pusă sub acuzare.

    Le Pen a recunoscut că i-a acordat salarii fictive de peste 41.500 de euro din fonduri ale Parlamentului European agentului său de securitate, Thierry Legier, ca asistent parlamentar, în perioada octombrie-decembrie 2011. Aceasta este de asemenea acuzată că i-ar fi plătit asistentei sale Catherine Griset, aproximativ 280.000 de euro.

  • Grindeanu: Tudorel Toader (Justiţie), Petrescu (IMM), Plumb (Fonduri Europene), Tudose (Economie)

    Grindeanu a precizat că propunerile de miniştri au primit un vot unanim în CEXN al PSD şi că au rezultat în urma discuţiilor pe care le-a avut cu cei pe care “îi viza” , dar şi a consultărilor “dese” cu conducerea partidului.

  • Aflat în vizită la Bruxelles, premierul Grindeanu anunţă o DECIZIE NEAŞTEPTATĂ după întâlnirea cu un înalt oficial UE. „Iau extrem de în serios să fac asta”

    După două săptămâni de proteste masive în România faţă de  Guvern, premierul Sorin Grindeanu a mers la Bruxelles pentru a se întâlni cu oficialii UE şi a le explica ce a determinat Cabinetul să adopte de urgenţă o ordonanţă care a scos în stradă sute de mii de oameni.  „Este bine că ordonanţa 13 a fost retrasă. Este bine că Guvernul vrea să armonizeze legislaţia naţională cu normele UE, dar acest lucru trebuie făcut transparent”, a avertizat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, în contextul în care Guvernul şi-a motivat demersul de modifica prin OUG legea penală prin faptul că trebuie transpusă în legislaţa naţională o directivă europeană.  

    La rândul său, premierul Grindeanu a luat prin surprindere, făcând un anunţ neaşteptat după întâlnirea cu înaltul oficial UE. 

    Citeşte : Aflat în vizită la Bruxelles, premierul Grindeanu anunţă o DECIZIE NEAŞTEPTATĂ după întâlnirea cu un înalt oficial UE. „Iau extrem de în serios să fac asta”

  • Cine este George Soros, spaima lui Liviu Dragnea, Donald Trump şi Viktor Orban?

    Sprijinul său s-a concentrat adesea către cei care se confruntă cu discriminarea – grupuri de etnie romă din Europa, consumatorii de droguri, lucrătorii sexuali sau persoanele LGBTI. Soros a experimentat el însuşi intoleranţa. Născut în Ungaria în 1930, acesta a trăit sub ocupaţia nazistă, ce a dus la uciderea a peste 500.000 de evrei din ţara sa. Familia sa, cu rădăcini evreieşti, a reuşit să supravieţuiască cu ajutorul unor acte de identitate false şi i-a ajutat şi pe alţii să facă acelaşi lucru. „Decât să ne mulţumim cu soarta noastră, am hotărât să le luptăm cu o forţă mult mai mare decât noi şi, totuşi, am reuşit”, declara Soros. Când comuniştii şi-au consolidat puterea în Ungaria, după război, Soros a părăsit Budapesta în 1947 pentru Londra. Aici a lucrat part-time pe post de chelner într-un club de noapte pentru a-şi plăti studiile la London School of Economics. În 1956, a emigrat în Statele Unite ale Americii, intrând în lumea finanţelor şi investiiţiilor, unde a reuşit să pună bazele averii sale imense. În 1970 şi-a lansat propriul fond de investiţii, Soros Fund Management, şi a reuşit să devină unul dintre cei mai de succes investitori din istoria Statelor Unite.  Ulterior, Soros a creat Open Society Foundations  –  o reţea de fundaţii, parteneri şi proiecte din peste 100 de ţări.

    Munca sa reflectă gândirea filosofului Karl Popper, pe care Soros a analizat-o pentru prima dată la London School of Economics. În cartea sa „Open Society and Its Enemies”, Popper argumentează că nicio filozofie sau ideologie nu este arbitrul final al adevărului şi că societăţile pot înflori doar atunci când se axează pe guvernarea democratică, libertatea de exprimare şi respectul pentru drepturile individului, abordare care se află la baza Open Society Foundation.

    Soros şi-a început pracursul filantropic în 1979, când a oferit burse de şcolarizare studenţilor de culoare sud-africani. În 1980, a ajutat la promovarea schimbului liber de idei în Blocul Comunist realizând şi trimiţând fotocopii ale textelor interzise. După căderea Marelui Zid al Berlinului, a creat Central European University, un spaţiu ce încuraja gândirea critică – la acel timp un concept de neconceput pentru majoritatea universităţilor. A susţinut schimburile culturale dintre Europa Estică şi cea Vestică, jucând un rol crucial în ajutorarea societăţii, în care el însuşi a supravieţuit, să se deschidă către lume.

    Odată cu încheierea Războiului Rece, şi-a extins actele caritabile către Statele Unite, Africa şi Asia, în vederea susţinerii unor societăţi cât mai transparente şi democratice. A fost una dintre primele voci care a criticat războiul împotriva drogurilor ca fiind „cu mult mai dăunător decât însuşi problema drogurilor”. La începutul anilor 2000, a devenit un finanţator considerbil şi pentru mişcările ce susţineau căsătoriile între persoanele de acelaţi sex. De-a lungul timpului, Soros a fost unul dintre cei mai cunoscuţi susţinători ai integrării romilor din Europa, asigurând plata taxelor de studii pentru mii de elevi şi studenţi proveniţi din grupuri marginalizate.

    În prezent, la peste 80 de ani, Soros deţine în continuare un rol activ în susţinerea intereselor Fundaţiei Open Society şi călătoreşte foarte mult pentru a-şi prezenta ideile despre schimbarea societăţii în faţa liderilor lumii, atât în privat, cât şi la nivel public.

    Cu toate acestea, chiar el însuşi a recunoscut că pentru unele dintre problemele societăţii s-ar putea să nu apară niciodată rezolvare. „Succesul pe plan finanicar mi-a conferit un nivel de independenţă mai mare decât altora”, a declarat el la un moment dat.