BusinessMagazin

Tag: investitori

  • Mişcările de interzicere a cărnii crescute în laborator se înmulţesc în statele americane republicane

    Legislatorii din unele state americane încearcă să restricţioneze dezvoltarea sectorului cărnii crescute în laborator, opunându-se unei tehnologii susţinute de investitori ca Bill Gates şi Jeff Bezos, potrivit Financial Times. Republicanii din cel puţin 7 state au introdus legislaţie care interzice comercializarea sau distribuţia de carne cultivată.

  • Întrebarea care îi ţine noaptea treji pe investitori: care va fi semnalul că raliul acţiunilor româneşti de la Bursa de Valori se apropie de sfârşit? Răspund Erste Asset Management, BRD AM, OTP AM, Patria, Certinvest, Swiss Capital

    La fiecare prânz, cafea (sau ceai), eveniment, cină, conferinţă la care participă investitori – fie retail cu câteva sute sau mii de lei în portofoliu, fie instituţionali cu sute de milioane de euro – apare o întrebare la care mulţi ar prefera chiar să nu ştie răspunsul: care va fi primul semnal care va indica faptul că raliul acţiunilor româneşti de la Bursa de Valori se apropie de sfârşit?

    Pentru că indicele principal BET a intrat în cincea lună la rând pe creştere, cu noi maxime în fiecare zi, într-un context în care din primăvara lui 2023 încoace a urcat cu aproape 50% cu tot cu dividende, însă unele rezultate financiare nu au ţinut pasul şi s-a ajuns astfel la o supravevaluare a pieţei de capital comparativ cu alte pieţe din regiune.

    Pentru primul trimestru din 2024 indicele principal BET se pregăteşte să încheie în creştere cu 10% în contextul în care rezultatele financiare ale companiilor au fost în unele cazuri în linie sau peste aşteptările investitorilor, la fel şi propunerile de dividende, economia nu a dat semne de slăbiciune iar peste ocean FED şi-a semnalat disponibilitatea de a reduce ratele de dobândă.

    ZF a întrebat administratorii de fonduri mutuale, cei care sunt prezenţi zilnic în piaţă fiind cei “care mişcă bani” şi monitorizează evoluţiile atât de la Bucureşti cât şi pe pieţele externe, cât şi pe un broker al Swiss Capital, cel mai mare intermediar de la Bursa de Valori.

    Un prim semnal ar putea să vină din afară, spun ei, în timp ce un altul ar fi strâns legat de evoluţia performerilor de la Bucureşti, precum TTS, Sphera, Aquila, sectorul bancar. Mai jos, explicaţiile integrale ale fiecăruia.

    Horia Braun, CEO Erste Asset Management: Semnalele care să arate că raliul de la BVB se epuizează ar putea fi multiple, dar bineînţeles că majoritatea lor sunt doar tentative şi nu pot da în izolare un verdict precis. În primul rând, contează sentimentul de pe pieţele internaţionale faţă de risc şi faţă de activele riscante în general, pentru că există o corelaţie pe alocuri relativ puternică între diversele pieţe regionale, chiar dacă nivelurile de volatilitate şi lichiditate sunt diferite. Prin urmare primul semnal ar trebui să fie o înrăutăţire a sentimentului de risc pe pieţele mari de acţiuni, în special SUA. În momentul de faţă nu suntem însă acolo, ci dimpotrivă, sentimentul rămâne unul pozitiv. În al doilea rând, semnale pot veni şi din înrăutăţirea fluxurilor de capital sau a lichidităţii din piaţă, fie că este vorba de apetitul investitorilor locali, dar mai ales al celor internaţionali. Scăderea nivelului lichidităţii zilnice din piaţă poate fi un semnal în acest sens, dar el trebuie corelat şi cu altele, cum ar fi “lărgimea” raliului, respectiv cât de multe companii din piaţă participă la raliu. Dacă la capitolul lichiditate nu stăm grozav – dar asta e o problema cronică a pieţei locale -, cel puţin lărgimea raliului este una bună, pentru că la raliu continuă să participe şi companiile mari şi o parte din companiile listate de calibru mai mic. Nu în ultimul rând, foarte relevant şi important că semnal ar fi înrăutăţirea fundamentelor companiilor listate, de aceea sunt atât de importante raportările trimestriale, pentru de acolo se pot extrage semnale de slăbire a ritmului de creştere a profiturilor.

    Alexandru Combei, director de investiţii, BRD Asset Management: Identificarea momentului precis în care un raliu bursier îşi epuizează momentumul este o provocare semnificativă pentru investitori, având în vedere natura volatilă şi imprevizibilă a pieţelor financiare. Nu există o metodologie infailibilă pentru a prevedea cu exactitate sfârşitul unei creşteri susţinute a preţurilor acţiunilor, chiar şi în cele mai exuberante faze ale raliurilor.

    Totuşi, experienţa şi analiza atentă pot dezvălui câteva semnale de avertizare (“flashing alerts”) care sugerează că un raliu ar putea fi pe cale să se atenueze sau să se încheie:

    • Exuberanţă extremă: Un optimism de neclintit pe piaţă, caracterizat prin narative excesiv de pozitive, atragerea unui număr crescut de investitori noi anterior reticenţi şi utilizarea intensivă a levierului financia pot prefigura supraîncălzirea pieţei.
    • Preferinţa pentru companii mai mici şi mai puţin lichide: O schimbare a interesului investitorilor către companii tradiţional percepute în mod negativ de piaţă, dar care în timpul raliului înregistrează creşteri de preţ neobişnuite, poate indica o căutare speculativă a randamentelor în lipsa oportunităţilor solide.
    • Scăderea volumelor de tranzacţionare: O diminuare a volumelor tranzacţionate poate sugera că entuziasmul iniţial al investitorilor începe să pălească, indicând posibil o viitoare stabilizare sau corecţie a preţurilor.
    • Corecţii de preţ pronunţate: O scădere accentuată a preţurilor acţiunilor (exemplu: cu 5% sau mai mult), care iniţial atrage cumpărători în căutare de “chilipiruri”, dar care ulterior nu mai generează un rebound susţinut, poate semnala slăbirea încrederii investitorilor.
    • Creşterea numărului de oferte publice: O proliferare a ofertelor publice iniţiale sau a emisiunilor de acţiuni poate indica dorinţa companiilor de a capitaliza pe evaluările mari ale pieţei, dar totodată poate suprasatura piaţa şi dilua valoarea pentru acţionarii existenţi.
    • Creşteri parabolice ale preţurilor acţiunilor: În etapele terminale ale unor raliuri extreme, care se transformă în “bule speculative”, creşterile de preţ ale acţiunilor devin nesustenabile şi adoptă o traiectorie “parabolică”, un semnal clar de precauţie pentru investitori.

    Dan Popovici, CEO OTP AM: Aş putea enumera câteva posibili factori care ar sugera epuizarea raliului actual: apariţia unor modificări legislative legate de taxarea suplimentară a companiilor sau a investitorilor; rezultate financiare slabe pentru o serie de companii de top aferente trimestrului I al anului acesta; creşterea peste aşteptări a ratei inflaţiei cu schimbarea perspective în ceea ce priveşte viitoarele tăieri de dobândă din partea băncilor centrale; intrarea pe un trend puternic descendent a pieţelor financiare internaţionale care ar afecta în cele din urma şi piaţa de la Bucureşti. De asemenea vă propun un indicator nou, respectiv flow-urile de bani care intra în fondurile de acţiuni şi mulţi-active din Romania. Atâta timp cât avem intrări positive, consistente în aceste fonduri cred că putem să spunem că percepţia generala a investitorilor romani este una pozitivă şi este de aşteptat ca indicii bursieri să îşi continue marşul. În momentul în care vom vedea ieşiri din aceste fonduri cred că piaţă îşi vă schimba direcţia pentru o perioada.

    Răzvan Paşol, CEO Patria AM: În general, este dificil de depistat o schimbare majoră de trend atunci când se întâmplă sau înainte să se întâmple, deci investitorii ar trebui să fie conştienţi de acest lucru. Acestea fiind spuse, eu m-aş uita la semne de înrăutăţire semnificativă a condiţiilor macroeconomice în economiile dezvoltate. De ce economiile dezvoltate? Pentru că evoluţiile acţiunilor la BVB sunt în general strâns corelate cu cele de pe pieţele de capital dezvoltate (SUA în principal), după cum a arătat istoria din ultimii mulţi ani. Iar o eventuală criză sau recesiune globală va afecta şi România, cu efecte directe asupra acţiunilor de la BVB.

    Adrian Dudu, director de invetiţii Certinvest: Primele semnale că raliul se sfârşeşte ar fi performanţa slabă a acţiunilor care au condus creşterile din 2022 încoace. Acestea ar fi BVB, TTS, AQ, SFG, băncile. Poate şi SMTL pentru că este în vogă. Din analiza mea, am identificat că jumătate dintre ele arată performanţă slabă pe termen mai scurt. Ţinând cont şi de faptul că indicele BET Total Return a avansat 40% peste maximele din 2021-2022, iar avansuri similare din trecut au fost 36% in medie, putem formula o aşteptare că raliul este aproape de final.

    Costin Brumă, broker Swiss Capital: Complicat de spus atât timp cât fondurile de pensii au contribuţii mărite, free float-ul se reduce din ce în ce mai mult. Semnale pot fi acelea când acţiunile ating anumite maxime de preţ iar acele maxime rezistă pe volume mici vs media pe zi la un an.​

     

  • Care sunt noile monede virtuale în care oamenii investesc milioane de dolari

    Milionarii memecoin, investitori în monede digitale construite mai mult sub formă de glumă, s-au întors şi au luat WallStreetul prin surprindere. Nimeni nu ştie cum şi de ce, dar un lucru e cert, ei au început să investească serios în criptomonede mai puţin cunoscute şi importante, pentru a le ridica preţul semnificativ şi pentru a atrage şi alţi investitori într-un pariu cu risc ridicat, scrie Bloomberg.

    Un investitor a adunat peste două miliarde de PepeCoin, altul este milionar în Dogwhifhat, iar alţii s-au orientat către vechiul Dodgecoin, una dintre primele memecoin-uri din lume. Acestea sunt monede mult mai volatile şi riscante decât arhicunoscutul Bitcoin, care resimt din plin prăbuşirile pieţei atunci când acestea se întâmplă. Memecoins au apărut între 2020-2021, atunci când piaţa era blocată, iar investitorii îşi pariau banii pe orice în speranţa de a face profit.

    Rezerva Federală a majorat ratele dobânzilor în cel mai rapid ritm din ultimii zeci de ani, companiile reduc numărul de locuri de muncă şi cer ca angajaţii să se întoarcă la birou, iar cei care au accesat infamele „student loans” sunt forţaţi să plătească din nou dobânzile. Altfel spus, nu este momentul pentru pariuri ultrariscante, mai ales pe investiţii care au o istorie de prăbuşiure totală.

    Cu toate acestea, acest lucru nu l-a oprit pe Adam Wren, un analist de risc din industria de apărare, să parieze 2.250 de dolari pentru două miliarde de PepeCoins în urmă cu o lună.

    Teza sa de investiţie: Donald Trump a obţinut nominalizarea republicană la preşedinţie. Trump este asociat cu meme-ul Pepe, care prezintă o broască antropomorfă verde. Prin urmare, tokenul se va bucura probabil “de o mare doză de atenţie şi oamenii vor cumpăra”, potrivit lui Wren.

    El a rezistat în timpul cursei incredibile a monedei din ultima lună. Miliardele sale de jetoane valorează acum aproape 20.000 de dolari – un profit de aproape 800%.

    Memecoins precum Dogwifhat’s WIF, Pepe şi Bonk au crescut vertiginos de la sfârşitul lunii februarie, împingând valoarea stocului lor total în circulaţie la câteva miliarde de dolari, potrivit datelor de la CoinGecko. Investitorii retail sunt atraşi de preţurile lor microscopice în raport cu Bitcoin, care a trecut luna aceasta de 70.000 de dolari pentru prima dată în istorie.

    Aceste criptomonede reprezintă un punct de intrare uşor în cripto, dar şi foarte riscant. În timp ce Bitcoin a fost adoptat din ce în ce mai mult de finanţele tradiţionale – contracte futures şi acum fonduri tranzacţionate la bursă – token-urile mai mici îşi trag valoarea în mare parte de la vâlva care se creează în jurul lor, iar cei care fac profit, ies rapid din piaţă şi deobicei aceeastă ieşire duce la prăbuşirea monedei.

    Investitorii din lumea cripto – chiar şi cei care au profitat de pe urma creşterii memecoin-urilor – au sentimente amestecate în legătură cu revenirea în cele mai speculative colţuri ale pieţei. Mai ales având în vedere că ultima dată când volumele de tranzacţionare a memecoin-urilor au fost atât de mari, piaţa criptog s-a prăbuşit rapid.

  • Cel mai nou pariu din lumea criptomonedelor: Milionarii memecoin, investitori în monede digitale construite pe o glumă, s-au întors şi pun bani grei pe masă pentru a vedea cine mai sare în hora unor investiţii extrem de riscante pentru buzunar

    Milionarii memecoin, investitori în monede digitale construite mai mult sub formă de glumă, s-au întors şi au luat WallStreetul prin surprindere. Nimeni nu ştie cum şi de ce, dar un lucru e cert, ei au început să investească serios în criptomonede mai puţin cunoscute şi importante, pentru a le ridica preţul semnificativ şi pentru a atrage şi alţi investitori într-un pariu cu risc ridicat, scrie Bloomberg.

    Un investitor a adunat peste două miliarde de PepeCoin, altul este milionar în Dogwhifhat, iar alţii s-au orientat către vechiul Dodgecoin, una dintre primele memecoin-uri din lume. Acestea sunt monede mult mai volatile şi riscante decât arhicunoscutul Bitcoin, care resimt din plin prăbuşirile pieţei atunci când acestea se întâmplă. Memecoins au apărut între 2020-2021, atunci când piaţa era blocată, iar investitorii îşi pariau banii pe orice în speranţa de a face profit.

    Rezerva Federală a majorat ratele dobânzilor în cel mai rapid ritm din ultimii zeci de ani, companiile reduc numărul de locuri de muncă şi cer ca angajaţii să se întoarcă la birou, iar cei care au accesat infamele „student loans” sunt forţaţi să plătească din nou dobânzile. Altfel spus, nu este momentul pentru pariuri ultrariscante, mai ales pe investiţii care au o istorie de prăbuşiure totală.

    Cu toate acestea, acest lucru nu l-a oprit pe Adam Wren, un analist de risc din industria de apărare, să parieze 2.250 de dolari pentru două miliarde de PepeCoins în urmă cu o lună.

    Teza sa de investiţie: Donald Trump a obţinut nominalizarea republicană la preşedinţie. Trump este asociat cu meme-ul Pepe, care prezintă o broască antropomorfă verde. Prin urmare, tokenul se va bucura probabil “de o mare doză de atenţie şi oamenii vor cumpăra”, potrivit lui Wren.

    El a rezistat în timpul cursei incredibile a monedei din ultima lună. Miliardele sale de jetoane valorează acum aproape 20.000 de dolari – un profit de aproape 800%.

    Memecoins precum Dogwifhat’s WIF, Pepe şi Bonk au crescut vertiginos de la sfârşitul lunii februarie, împingând valoarea stocului lor total în circulaţie la câteva miliarde de dolari, potrivit datelor de la CoinGecko. Investitorii retail sunt atraşi de preţurile lor microscopice în raport cu Bitcoin, care a trecut luna aceasta de 70.000 de dolari pentru prima dată în istorie.

    Aceste criptomonede reprezintă un punct de intrare uşor în cripto, dar şi foarte riscant. În timp ce Bitcoin a fost adoptat din ce în ce mai mult de finanţele tradiţionale – contracte futures şi acum fonduri tranzacţionate la bursă – token-urile mai mici îşi trag valoarea în mare parte de la vâlva care se creează în jurul lor, iar cei care fac profit, ies rapid din piaţă şi deobicei aceeastă ieşire duce la prăbuşirea monedei.

    Investitorii din lumea cripto – chiar şi cei care au profitat de pe urma creşterii memecoin-urilor – au sentimente amestecate în legătură cu revenirea în cele mai speculative colţuri ale pieţei. Mai ales având în vedere că ultima dată când volumele de tranzacţionare a memecoin-urilor au fost atât de mari, piaţa criptog s-a prăbuşit rapid.

  • Acţionarii Nestlé cer gigantului alimentar să reducă dependenţa de produsele nesănătoase pentru a nu spori riscul pierderii credibilităţii firmei

    Un grup de acţionari ai Nestlé a depus o rezoluţie înainte de adunarea anuală de luna viitoare, cerând ca cea mai mare companie alimentară din lume să reducă dependenţa sa de produsele nesănătoase, susţinând că strategiile adoptate până acum în scopul îndeplinirii acestui obiectiv sunt insuficiente, scrie Financial Times.

    Investitorii instituţionali, care gestionează active în valoare totală de 1,68 miliarde de dolari, au cerut producătorului KitKats şi Quality Street să stabilească un obiectiv recunoscut la nivel internaţional pentru a reduce proporţia vânzărilor de produse nesănătoase, invocând riscurile de reglementare şi de reputaţie, precum şi preocupările tot mai mari legate de sănătatea publică. 

    „Întrucât Nestlé a eşuat în mod constant să prezinte modul în care va schimba balanţa vânzărilor sale în favoarea unor opţiuni alimentare mai sănătoase, investitorilor îngrijoraţi nu le-a mai rămas altă opţiune decât să prezinte o rezoluţie în cadrul AGA a companiei din aprilie”, a declarat directorul executiv al ShareAction, Catherine Howarth, organizaţia non-profit de investiţii care coordonează apelul.

    Anul trecut, Nestlé a anunţat noi obiective în materie de sănătate, angajându-se să crească cu 50% vânzările de produse „mai nutritive” până în 2030.

    Cu toate acestea, acţionarii cer ca Nestlé să crească proporţia vânzărilor totale de alimente sănătoase. Aceştia au adăugat că obiectivul de vânzări este în conformitate cu obiectivele generale de creştere ale companiei şi, prin urmare, nu ar reduce vânzarea de produse nesănătoase. 

    Aceştia au adăugat că ţinta companiei include produse fără valoare nutritivă, cum ar fi cafeaua, ceea ce înseamnă că „Nestlé şi-ar putea atinge obiectivul de sănătate pur şi simplu vânzând mai multă cafea”, alături de alte bunuri din portofoliul său specializat în nutriţie, care include produse precum alimentele pentru copii.

    LGIM şi alţi acţionari, inclusiv Candriam şi administratorul de active La Francaise, îndeamnă compania să implementeze standardele acceptate la nivel internaţional, „altfel există riscul unei pierderi masive a credibilităţii”.

    Nestlé a dezvăluit în raportul său anual pentru 2023 că 38% din vânzările nete, cu excepţia produselor precum hrana pentru animale de companie, hrana pentru copii, vitaminele şi nutriţia medicală, au primit un rating mai mare de 3,5 în cadrul sistemului HSR, ceea ce înseamnă că sunt considerate „sănătoase”. Acest procent a crescut de la 37% în 2022.

    Investitorii coordonaţi de ShareAction au început să ceară companiilor alimentare precum Nestlé, Unilever şi Kraft Heinz să îmbunătăţească „sănătatea portofoliilor lor”, ca urmare a legăturii clare dintre o alimentaţie proastă şi afecţiunile cronice, precum bolile de inimă şi obezitatea.

  • Raliul Bitcoin continuă, criptomoneda înregistrând creşteri record, pe fondul miliardelor de dolari pe care investitorii îi pariază pe lumea cripto

    Raliul Bitcoin continuă, criptomoneda înregistrând creşteri record, pe fondul miliardelor de dolari pe care investitorii îi pariază pe lumea cripto, scrie Bloomberg.

    Bitcoin a atins luni un maxim istoric de 72.881 de dolari per token, iar marţi se tranzacţiona la Londra pentru 72.220 de dolari. Săptămâna trecută, un flux de 2,7 miliarde de dolari au fost investiţi în criptomonede, cea mai mare parte din sumă mergând către principala monedă digitală din lume.

    Atât Bitcoin cât şi alte monede mai mici au bifat o creştere de 70% în 2024, iar analiştii spun că atingerea unui prag de 80.000 de dolari nu e departe.

    Raliul Bitcoin creează aproximativ 1.500 de noi milionari zilnic, potrivit firmei de analiză cripto Kaiko Research, deşi natura datelor blockchain înseamnă că este dificil de determinat care dintre aceste portofele sunt deţinute de persoane fizice şi care de companii. Cu toate acestea, ritmul este mai mic decât în 2021, când investiţiile în cripto creau 4.000 de milionari pe zi.

    În aprilie, Bitcoin trece printr-un eveniment cunoscut sub numele de halving, care, după cum sugerează şi numele, înseamnă reducerea la jumătate oferta de noi Bitcoin. Cererea din partea ETF-urilor, oferta limitată şi aşteptările privind o politică monetară mai relaxată alimentează o stare de spirit optimistă în cripto – ceea ce îi determină pe investitori să lase deoparte amintirile legate de perioada din 2022, când piaţa îngheţase şi nimeni nu îşi mai asuma riscuri atât de mari.

  • Creşterea uriaşă a Foxconn Industrial s-ar putea extinde pe fondul freneziei AI din China. Acţiunile producătorului de servere AI s-au dublat de la jumătatea lunii ianuarie şi se află încă în creştere

    Frenezia globală generată de inteligenţa artificială îi determină pe investitorii locali din China să cumpere acţiuni la Foxconn Industrial Internet Co. din Taiwan, în locul companiilor autohtone, raportează Bloomberg.

    Începând cu jumătatea lunii ianuarie, acţiunile producătorului de servere de inteligenţă artificială, controlat de Hon Hai Precision Industry Co., şi-au dublat valoarea, acestea continuând să crească şi în prezent. Performanţa sa din acest an le întrece pe toate celelalte înregistrate în indicele de referinţă CSI 300.

    Goldman Sachs Group Inc. a majorat obiectivul de preţ al Foxconn Industrial cu 12% pe 9 martie – ceea ce implică o creştere de 30% faţă de închiderea de vineri – deoarece se aşteaptă ca societatea să beneficieze de cererea de servere AI. Este de aşteptat ca firmă să publicele miercuri rezultatele oficiale.

    Interesul faţă de inteligenţa artificială a provocat o creştere a acţiunilor din domeniul cipurilor în SUA şi Taiwan în acest an, pariurile crescând în urma rezultatelor solide ale Nvidia Corp. de luna trecută. Foxconn Industrial este una dintre puţinele companii taiwaneze de semiconductori listate în China continentală.

    „Vedem anul 2024 ca pe un an de redresare, în perspectiva avântului pe care noile tehnologii bazate pe inteligenţa artificială l-au prins”, au scris analiştii Goldman, inclusiv Verena Jeng, într-o notă proprie. Jeng se aşteaptă, de asemenea, la o redresare a livrărilor de servere în general, ca parte a unui nou ciclu de produse.

  • Bitcoin sparge toate recordurile: Criptomoneda a atins pragul de 72.881 de dolari pentru prima oară în istorie, pe măsură ce investitorii în crypto prind din nou curaj şi scot banii de la saltea

    Raliul Bitcoin continuă, criptomoneda înregistrând creşteri record, pe fondul miliardelor de dolari pe care investitorii îi pariază pe lumea cripto, scrie Bloomberg.

    Bitcoin a atins luni un maxim istoric de 72.881 de dolari per token, iar marţi se tranzacţiona la Londra pentru 72.220 de dolari. Săptămâna trecută, un flux de 2,7 miliarde de dolari au fost investiţi în criptomonede, cea mai mare parte din sumă mergând către principala monedă digitală din lume.

    Atât Bitcoin cât şi alte monede mai mici au bifat o creştere de 70% în 2024, iar analiştii spun că atingerea unui prag de 80.000 de dolari nu e departe.

    Raliul Bitcoin creează aproximativ 1.500 de noi milionari zilnic, potrivit firmei de analiză cripto Kaiko Research, deşi natura datelor blockchain înseamnă că este dificil de determinat care dintre aceste portofele sunt deţinute de persoane fizice şi care de companii. Cu toate acestea, ritmul este mai mic decât în 2021, când investiţiile în cripto creau 4.000 de milionari pe zi.

    În aprilie, Bitcoin trece printr-un eveniment cunoscut sub numele de halving, care, după cum sugerează şi numele, înseamnă reducerea la jumătate oferta de noi Bitcoin. Cererea din partea ETF-urilor, oferta limitată şi aşteptările privind o politică monetară mai relaxată alimentează o stare de spirit optimistă în cripto – ceea ce îi determină pe investitori să lase deoparte amintirile legate de perioada din 2022, când piaţa îngheţase şi nimeni nu îşi mai asuma riscuri atât de mari.

  • Dosarul Roşia Montană de exploatare a aurului a fost respins pe motiv că opinia publică şi ONG-urile s-au împotrivit. Ce se va întâmpla însă cu dosarele de exploatare care vor veni de la Bruxelles a unor materii prime critice deţinute de România? Ce se va întâmpla cu posibila exploatare a resurselor de magneziu de către investitorii americani?

    România a câştigat procesul de la ICSID – Tribunalul de Arbitraj Comercial Internaţional de la Washington, cu firma canadiană Gabriel Resources în dosarul posibilei exploatări de aur de la Roşia Montană.

    Decizia a fost o mare surpriză, inclusiv pentru avocaţii care au apărat statul român în acest proces, firmele de avocaţi LALIVE din Elveţia/Geneva şi LDDP – Leaua Damcali Deaconu Păunescu de la Bucureşti.

    Scenariile cele mai probabile pe care s-a lucrat şi care au fost prezentate Ministerului de Finanţe/Guvernului României mergeau pe fapul că România va pierde acest proces, dar nota de plată să fi fost mai mică decât despăgubirea de 6,7 miliarde de dolari pe care a cerut-o compania canadiană pentru faptul că a fost împiedicată sa exploateze rezervele de aur care sunt la Roşia Montană, în Munţii Apuseni.

    De ce premierul Marcel Ciolacu şi ministrul Finanţelor Marcel Boloş au vorbit despre pierderea procesului înainte ca tribunalul să dea verdictul, cine a speculat acţiunile Gabriel Resources tranzacţionate pe Bursa de la Toronto, sunt întrebări care îşi vor găsi sau nu un răspuns.

    Într-o declaraţie oficială, firma de avocatură LDDP a menţionat că în cadrul procesului de la Washington un punct pe care s-a bazat strategia apărarii a fost acela că Gabriel Resources nu a reuşit să îndeplinească cerinţele de autorizare “în mare ca urmare a faptului că nu a reuşit să obţină o licenţă socială pentru proiectul minier.” Adică compania canadiană nu a reuşit să convingă opinia publică de necesitatea, importanţa acestui proiect. Guvernul a făcut tot ce putea să facă, dar opinia publică a fost mai puternică.

    Având în vedere dosarul Roşia Montană şi modul cum a evoluat el de-a lungul a două decenii, întrebarea este ce se va întampla în viitor cu acest gen de proiecte de exploatare a unor resurse minerale pe care le are România.

    De ce aduc în discuţie acest subiect?

    Anul trecut Uniunea Europeană a adoptat un act – Critical Raw Materials Act , un document strategic prin care Bruxelles vrea să susţină exploatarea unor resurse minerale strategice şi critice care se găsesc în ţările membre ale Uniunii Europene.

    Războiul din Ucraina, războiul geopolitic dintre lumea occidentală şi China, au scos la iveală dependenţa UE de materii prime care se găsesc în zone, în ţări care sunt în afara lumii occidentale, în Rusia, în China, în Africa, etc. Sunt industrii şi sectoare întregi care depind de aceste materii prime, dar care se găsesc în alte ţări, care au ajuns acum duşmani.

    Acest document al UE – Critical Raw Materials Act – va viza şi resursele pe care le are România îngropate în pământ şi care ar putea fi exploatate.

    La ZF Power Summit 2024, Madalina Ivănică, deputy head of unit, DG Grow din cadrul Comisiei Europene a declarat că România are resurse importante, în special pentru producţia de baterii, „avem grafit, avem magneziu in România, poate există şi capacitatea în România de a beneficia de astfel de proiecte strategice care să dezvolte producţia industrială locală în România”. România are foarte multe resurse de materii prime critice şi materii prime strategice, a menţionat Mădălina Ivănica, care a fost şeful de proiect pentru adoptarea acestei politici de a găsi şi de a exploata în cadrul ţărilor UE a materiilor prime de care acum Uniunea Europeană este dependentă către alte state.

    Ea a menţionat că după un an de la intrarea în vigoarea a acestui document statele membre trebuie să prezinte un program de exploatare a acestor materii prime critice şi datele care vor fi făcute publice, astfel încât „să putem atrage investitori, ca fiecare companie care doreşte să investească într-un stat membru să poata vedea unde sunt resusele , care este calitatea lor, ce cantităţi avem, etc”.

    În decembrie, Alexandru Roşu, directorul executiv al companiei Magnezium Verde, cu investitori americani în spate, a declarat că ar vrea să exploateze resursele de magneziu pe care le are România.

    În acest moment Europa este dependentă aproape în totalitate de China pentru resursele de magneziu, iar exploatarea resurselor de magneziu care se află în România ar mai reduce aceasta dependenţă. Investiţiile necesare pentru această exploatare sunt estimate la 1 miliarde de dolari.

    Având în vedere precedentul de la Roşia Montană în care opinia publică, ONG-urile, partide sau lideri politici s-au împotrivit acelui proiect, ce se va întâmpla cu celelalte proiecte de exploatare care vor fi aduse în discuţie?

    România a avut până acum două proiecte extrem de complicate, gazele de şist de la Pungeşti cu gigantul american Chevron, unde oameni şi organizaţii apărute peste noapte s-au împotrivit începerii acelui proiect şi proiectul de la Roşia Montană, unde guvernul Ponta ar fi vrut să înceapă acest proiect de peste 30 miliarde de euro, dar cei care s-au împotrivit au fost mai puternici.

    Dacă opinia publică influenţată sau nu într-un anumit proiect se va împotrivi în continuare în alte proiecte, ce se va întâmpla?

    Dacă este o resursă critică pentru Uniunea Europeană, cei care vor fi la Palatul Victoria vor merge sau nu înainte pentru exploatarea acestor proiecte sau opinia publică va decide?

    Dacă aceste proiecte vor avea în spate statul sau investitori privaţi, români sau străini, cum va reacţiona opinia publica, având în vedere că investitorii străini sunt văzuţi ca niste exploatatori care vor să exploateze/fure resursele ţării?

    Pe baza experienţei dosarului Roşia Montană, unde glonţul a trecut României pe la ureche, ce concluzii atrage guvernul şi cum ar putea să se pregătească mai bine pentru astfel de proiecte care, într-un fel sau altul,  vor veni în discuţie şi în exploatare?

    Cum va vota opinia publică – premierul Marcel Ciolacu voia să facă referendum pentru exploatarea sau nu a aurului de la Roşia Montană- în cazul în care compania canadiană ar fi câştigat procesul şi ar fi vrut să înceapă exploatare?

    De la Boc încoace, toate guvernele au pasat dosarul Roşia Montană, fiecare a încercat să se acopere cât mai bine în acest controversat proiect.

    Dacă Uniunea Europeană va merge înainte cu acest act – Critical Raw Materials Act, guvernul României va trebui să deschidă harta resurselor minerale şi să discute apoi cu investitorii posibilitatea explotării acestora.

    Să vedem atunci ce se va întâmpla!

  • Viktor Orban a început să sperie investitorii: Premierul maghiar a intrat în conflict cu Gyorgy Matolacsy, guvernatorul băncii centrale şi fosta sa mână dreaptă pe problema reducerii dobânzilor. Reacţia investitorilor nu a întârziat să apară

    Premierul Viktor Orban a făcut luni de zile presiuni asupra băncii centrale a Ungariei să adopte o politică mai agresivă de reducere a dobânzilor şi să salveze economia ţării. Acum tensiunile tind să se transforme într-un conflict deschis, mai ales decând guvernatorul băncii centrale a început să riposteze. Primii care au reacţionat la tensiunile de la vârful conducerii au fost investitorii, care nu văd cu ochi buni situaţia, scrie Bloomberg.

    Cândva mâna dreaptă a lui Orban, guvernatorul Gyorgy Matolcsy se află acum într-o confruntare acerbă cu guvernul, o dispută care a degenerat într-un ciclu de insulte publice şi nenumărate atacuri cu privire la reducerea dobânzilor, independenţa şi credibilitatea băncii centrale.

    Tensiunile au atins cote atât de înalte că premierul şi guvernatorul Ungariei au încetat orice comunicare.

    Disputa care se intensifică expune un nou nivel de disfuncţionalitate în cercurile de politică economică de la Budapesta, neliniştind investitorii şi trimiţând forintul la cel mai slab nivel faţă de euro din ultimul an.

    „O lovitură dată credibilităţii băncii centrale este un cost pe care Orban şi-l poate asuma. Cu toate acestea, o astfel de problemă destabilizează moneda naţională pe termen lung”, declarat Malin Rosengren, manager de portofoliu la Bluebay Asset Management

    Disputa a atins un punct critic recent, după ce guvernul a dezvăluit planurile de intensificare a supravegherii asupra băncii centrale, care este acuzată de management defectuos. Matolcsy a numit acest lucru un „atac important” la adresa instituţiei pe care o conduce.

    „Un atac asupra independenţei unei bănci centrale este întotdeauna îngrijorător. Aşa încep marile probleme economice” a declarat Enzo Puntillo, şeful departamentului de datorii pe pieţele emergente de la Zuercher Kantonalbank, care a cumpărat obligaţiuni est-europene în 2022 înainte de recentul ciclu de relaxare a politicii monetare.

    Economia Ungariei, în valoare de 180 de miliarde de dolari, a avut una dintre cele mai grele aterizări de după pandemie, împingând statul membru al Uniunii Europene într-o recesiune prelungită, declanşând o a monedei şi una dintre cele mai mari rate ale inflaţiei din regiune. Producţia industrială, motorul de export al Ungariei, continuă să stagneze, în timp ce cheltuielile de consum nu au susţinut economia.