Tag: intoarcere

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 6 iulie 2015

    COVER STORY: Expat român în ţările calde

    În Mozambic, Madagascar, Kenya, Malawi, Ghana, Liberia, Sierra Leone sau India, viaţa de expat şi construcţia unei cariere diferă radical de ce se întâmplă în România. Ce îi determină pe managerii români să aleagă aceste ţări, care sunt plusurile şi minusurile acestor alegeri?


    DOSAR GRECIA: Cum văd oamenii de afaceri greci criza de acasă?


     


    ANTREPRENORIAT: Cum ajungi de la două calculatoare la 4 milioane de euro?

     


    EXPORT: Maşina de cusut a Europei a devenit a doua industrie exportatoare a României

     

    TEHNOLOGIE: Inteligenţa artificială va extinde sau va nimici universul uman


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • A cutreierat planeta şi a primit oferte de muncă din Emiratele Arabe Unite şi America, dar a ales a ales să se întoarcă în ţară pentru a conduce propriul complex turistic

    ” Alaska era liniştitoare, mai ales dimineaţa când ne duceam la micul dejun, şi, până veneau clienţii, ne savuram cafeaua pe ultima punte a vasului în timp ce traversam canalele dintre păduri“, îşi aminteşte cele mai plăcute momente petrecute pe vasul de croazieră Dan Mehedinţu, proprietarul şi managerul complexului turistic Laguna Verde.

    În cei patru ani în care a lucrat traversând oceanele a văzut mare parte din lume. „M-am certat cu toată familia, iar apoi am pornit pe un vas de croazieră“, îşi descrie Mehedinţu începutul experienţei în domeniul restaurantelor şi al vaselor de croazieră, în 2001. În acea perioadă era student în anul III la Facultatea de Finanţe-Bănci din cadrul ASE şi simţea că nu va continua în acest domeniu. Prin urmare, imediat ce a împlinit vârsta legală servirii de băuturi alcoolice a luat drumul mărilor şi oceanelor: „Aveam 21 de ani, câştigam 4.000 de dolari pe lună şi vedeam şi lumea“. Amuzat, îşi aminteşte că găsise o modalitate prin care să-şi facă viaţa mai uşoară: „Am găsit un job pe barcă în care trebuia să îi supraveghez pe chelnerii din barul personalului, astfel mi se permitea să mă trezesc la ora 11“.

    Soluţie pe care o consideră caracteristică stilului descurcăreţ al românilor, care găsesc întotdeauna o portiţă prin care să muncească mai puţin. În cei patru ani în care a lucrat pe vas, a strâns 60.000 de dolari: salariul era de 50 de dolari, iar restul de bani veneau din bacşiş, de la cei circa 4.000 de clienţi obişnuiţi cu servicii de lux.

    După ce s-a întors în ţară, Dan Mehedinţu şi-a cheltuit banii pe o maşină sport şi pe o casă şi a plecat să studieze în Elveţia la o şcoală de management hotelier. Şcoala presupunea un curs teoretic de şase luni şi un training practic în Washington, SUA, unde Mehedinţu a experimentat toate etapele muncii din industria HoReCa.

    A început cu spălatul vaselor şi bucătărie – pe care le numeşte un coşmar -, apoi cu gestionarea magaziei, până la marketingul şi contabilitatea unui restaurant. Managerii restaurantului de peste ocean i-au propus să lucreze acolo, dar a ales să se întoarcă în Elveţia pentru a-şi continua studiile cu obţinerea unei diplome de master, tot în domeniul managementului hotelier. Deşi oferta de la americani era încă valabilă, iar altele au continuat să vină, din Dubai, Vietnam sau Taiwan, Mehedinţu a mizat pe România pentru continuarea afacerii începute de tatăl lui, în acea perioadă o baltă de pescuit, aflată la 15 kilometri de Capitală. În prezent, afacerea Laguna Verde constă într-un restaurant cu specific pescăresc, căsuţe din lemn şi o vilă pentru cazare, pontoane prevăzute cu instalaţii de iluminare destinate pescuitului, dar şi hidrobiciclete, bărci, skijet sau caiac- canoe – cu o valoare totală de jumătate de milion de euro, potrivit unui interviu anterior acordat Business Magazin.  

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 29 iunie 2015

    COVER STORY: Şcoala de business de pe vasul de croazieră

    Odată îmbarcat pe vas, te distrezi bine, dacă eşti turist, şi înveţi despre servicii cât ai învăţa la o şcoală de management, dacă faci parte din staff. Cum au folosit românii cursurile intensive de pe vasele de croazieră pentru a deveni manageri sau antreprenori?

     


    IMOBILIARE: Pariul grecesc pe luxul românesc


     


    ANALIZĂ: 10 ani mai târziu: ce s-a adeverit şi ce nu din scenariile anterioare denominării

     


    ANTREPRENORIAT: Clujeanul care şi-a dus afacerea pe trei continente

     

     REPORTAJ: Cum arată varianta robotizată a fabricii Dacia?

     


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Cariera-bumerang sau întoarcerea la un fost angajator

    Cosmin Bordea este unul dintre managerii locali care au avut parte de efectul de bumerang în viaţa profesională. După ce a lucrat timp de cinci ani în cadrul operatorului de servicii de dializă Fresenius Medical Care, a acceptat, pentru doi ani, să fie şeful pe resurse umane al companiei de software Microsoft România. Apoi, începând cu 2011, s-a întors la fostul angajator, unde a preluat o poziţie de director pe regiunea Europei de Est, Orientul Mijlociu şi Africa.

    „Fiecare pas în carieră reflectă anumite motive mai mult sau mai puţin conştientizate. Încercarea de a mă supune la alte provocări a fost motivul principal alături de finalizarea unui proiect important în Fresenius (la acel moment) pentru care am plecat. Tot atunci, Microsoft trebuia să treacă prin schimbări organizaţionale majore. Microsoft, alături de Fresenius, sunt lideri globali în ariile lor specifice de activitate“, a explicat Bordea motivul pentru care a acceptat să plece în primă instanţă de la Fresenius. Pentru el, această experienţă a fost o lecţie majoră în urma căreia a constatat că adaptarea la un alt angajator şi la o altă filosofie nu este atât de grea şi rata de învăţare este uriaşă. Ce l-a determinat să se întoarcă la Fresenius?

    „În sine, experienţa din Microsoft a fost foarte intensă nu datorită doar specificului organizaţiei, ci şi schimbărilor majore din aceşti doi ani. M-am întors în Fresenius pe o poziţie regională importantă din core business, economisind mulţi ani de carieră, lucru care a sporit atractivitatea reîntoarcerii. Provocarea a fost mult mai mare decât orice altceva, zona de care răspund în aria mea de activitate (servicii medicale) întinzându-se pe trei continente. Pentru mine, o «misiune imposibilă» e cea mai mare provocare şi îmi găsesc o motivaţie puternică înspre asemenea provocări“, a mai spus directorul Fresenius.

    Un motiv similar a stat şi la baza întoarcerii la fostul angajator şi pentru Emil Vonvea, bancherul care a revenit să lucreze în Banca Naţională – primul său angajator – după ce a petrecut cinci ani într-o bancă comercială. Fost director general adjunct al Garanti Bank, Vonvea va prelua de la 1 iulie funcţia de director al direcţiei de rezoluţie bancară în cadrul BNR, o zonă care se ocupă de gestionarea băncilor cu probleme. Înainte să meargă la Garanti, el a lucrat 11 ani la BNR.

    „În momentul în care am plecat din Banca Naţională aveam o ofertă şi din cadrul băncii, de a prelua conducerea unui anumit department, însă am decis să plec, a fost o decizie luată după principiul «acum ori niciodată». Hotărârea a venit în momentul în care aveam 35 de ani şi îmi doream, pentru dezvoltarea mea profesională, să văd cum se lucrează într-o bancă comercială“, îşi aminteşte Vonvea. El spune că, la momentul plecării sale din BNR, nu existau noţiunile de rezoluţie bancară sau de uniune monetară, iar noutatea domeniului – în care se aplică foarte multe dintre principiile managementului riscului dintr-o bancă comercială – a fost un factor important în traseul său profesional.

    „Am decis să mă întorc în BNR pentru că am simţit că aceasta este activitatea pe care vreau să o fac în următorii ani. Această direcţie a fost creată ca o cerinţă europeană, cu scopul final ca, în caz de default al unei instituţii de credit, să nu se mai folosească bani publici, iar impactul să fie controlat“, a mai spus Vonvea.

    Headhunterul Oana Ciornei spune că, atunci când are pe lista de potenţiali candidaţi pentru un post un fost salariat, este nevoită să îl verifice mai mult, pentru a evita eventualele conflicte interne ulterioare. „În 80% din cazuri, cei care se întorc la un fost angajator au plecat iniţial din cauza şefului şi revin în companie când şeful respectiv a plecat“, afirmă managing partner-ul în cadrul firmei de executive search Amrop.

    De aceea, cei care fac recrutări trebuie să se uite foarte atent atunci când „scanează” piaţa candidaţilor eligibili pentru o anumită poziţie, pentru că există companii care nu acceptă să se vâneze foşti angajaţi. În plus, dacă un angajat se întoarce pe aceeaşi poziţie la un fost angajator, acest lucru ar putea să-i dăuneze.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 22 iunie 2015

    COVER STORY: Cele mai promiţătoare start-up-uri

    Demersul Business Magazin de a identifica cele mai promiţătoare afaceri de tip start-up nu este un top. Afacerile despre care veţi citi provin din domenii diferite şi au ambiţii diferite. Numitorul comun este însă acela că toate au potenţialul de a creşte şi de a deveni un reper în sectorul în care activează.

     


    STRATEGIE: Grupul Ţiriac intră în competiţie cu petroliştii



    ANALIZĂ: Drumul spre o companie de 1 miliard de dolari

     


    ECONOMIE: Va funcţiona în Europa modelul pieţei de capital americane?

     


    AFACERI: Artizanul dezvoltării agresive a Mega Image pleacă din companie

     


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 15 iunie 2015

    COVER STORY: Viticultorul care a cucerit China

    Antreprenorul George Neacşu vinde mai bine vinurile sale chinezilor decât conaţionalilor, chiar dacă pe piaţa asiatică se luptă cu giganţii francezi, italieni sau neozeelandezi. El a mizat de şase ani pe exporturi, iar vânzările către China s-au dublat în prima parte a acestui an, după ce în 2014 depăşeau rulajele de pe piaţa internă.

     


    ANTREPRENOR: Mardasarevici se întoarce la tehnologie


     


    SOFTWARE: Windows cu bombonele

     


    SPECIAL: Schimbarea cu care Deutsche Bank vrea să îşi repare imaginea şifonată

     

    PRODUCŢIE: Producătorii locali de telefoane mobile din Asia încep să câştige teren în faţa unor companii ca Samsung sau Apple

     


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 8 iunie 2015

    COVER STORY: “Bagaj de CEO”

    Boris Billich, CEO al Mercedes-Benz România, a venit la Bucureşti în 2013 şi a adus cu el un bagaj de 20 de ani de experienţă în piaţa auto, dintre care 17 a fost expat şi a învăţat să negocieze cu ruşi, cu şeici sau cu milionari excentrici.


    INVESTIŢII: Mic ghid de folosire a titlurilor de stat


    ANTREPRENOR: Pariu pe trainingul oamenilor de la ghişeu


    STRATEGIE: Bancherii privaţi care acceptă doar clienţi milionari
     

    INTERNAŢIONAL: Angajarea într-o companie imaginară, soluţia europeană pentru şomaj


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Primarul din Timişoara s-a dus în concediu în Emiratele Arabe, iar la întoarcere a primit o factură exorbitantă la telefonul mobil. Ce a făcut apoi i-a indignat pe mulţi

    Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, a cheltuit o sumă exorbitantă pe apeluri telefonice în roaming şi trafic de date pe perioada în care a fost plecat în concediu. El a mers o săptămână în străinătate alături de familie şi de vicepreşeditele PNL Timiş, Dumitru Dinescu.

    Factura lui Nicolae Robu a devenit însă subiect de discuţie abia după ce un consilier PSD a cerut în plenul CLT o anchetă legată de cheltuielile primarului.

    Vedeţi în continuare ce a făcut primarul de a strâns această sumă despre care recunoaşte că „este uriaşă pentru un om obişnuit”. Iar ce a urmat după primirea facturii a indignat pe toată lumea:

    Iată factura exorbitantă de telefon a primarului Timişoarei. Ce a făcut de a fost taxat atât de mult?

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 1 iunie 2015

    COVER STORY: “Generaţia de aur a businessului românesc”

    Catalogul tinerilor manageri de top a strâns, în 10 ediţii, 1.000 de poveşti ale celor mai importanţi manageri sub 40 de ani, pe care îi putem numi, liniştiţi, generaţia de aur a businessului local. Sunt 1.000 de oameni care au cresct odată cu mediul de afaceri românesc şi care au demonstrat că, în 25 de ani de capitalism, în România s-a dezvoltat o generaţie de manageri şi de antreprenori care pot să repornească economia şi să devină mentori pentru următorii 1.000 de tineri manageri.


    ANTREPRENORIAT: Revoluţia clujeană din Silicon Valley


    AUTO: Bătălia producătorilor premium pe piaţa SUV


    CARIERĂ: Vânzătorul care şi-a dus un produs în fiecare magazin din România

    INTERNAŢIONAL: Grecia este, practic, în faliment. Ce mai poate face Europa?


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Doi studenţi au plecat într-o excursie şi s-au întors cu o ideea unei afaceri de miliarde. Au ajuns la peste 2 milioane de clienţi

    În vacanţa din Silicon Valley, Matthew Prince şi Michelle Zatlyn au discutat despre patru paşi spre lansarea unei idei de afacere, despre o pârghie de lansare pe mici afaceri deja existente. S-au gândit că ar fi bine să existe o cale prin care să ajute operatorii site-urilor mici să îşi îmbunătăţeasca performanţa şi să găsească o cale pentru a preveni atacuri de securitate. “Ne-am gândit că ar fi o cale prin care să oprim baieţii răi. Am ştiut că era o piaţă”, spune Prince.  

    Antreprenorii au pus astfel în 2009 bazele CloudFare, o companie membră a incubatorului de afaceri Unicorn Club, evaluată în prezent la un miliard de dolari şi cu peste două milioane de clienţi. Compania deţine aproximativ 5% din traficul Web mondial, cu peste 500 de miliarde de vizualizări lunar.

    Dacă nu ar fi existat excursia din 2009, afacerea nu ar fi fost creată. El a fost tentat să lanseze ceva nou  aşa că a renunţat la celelalte idei pe care le avea. Cei doi tineri povestesc cum au găsit o mulţime de afaceri foarte bune. Câte idei au discutat? Multe. “Am tăbărât pe Michelle cu aproximativ 30 de idei de afaceri”, a spus Matthew Prince. “Am avut o multime de idei excentrice, dar dintr-o dată  ea s-a uitat la mine şi a spus: Tu eşti nebun” şi aşa a apărut afacerea de miliarde de dolari.

    Ei au fost preocupaţi de traficul de pe site-uri şi au luat în calcul faptul că unii dintre vizitatori ar putea fi o ameninţare. Rezultatul este o îmbunătăţire semnificativă a securităţii pentru site-urile mici. Următorul pas a fost strângerea de fonduri pentru a pune

    în practică ideea lor, mai ales într-o perioadă foarte grea pentru afaceri. Erau în vacanţă, iar în timpul unei întâlniri cu antreprenori care au reuşit să strângă fonduri pentru un proiect au găsit inspiraţia pentru a face acest lucru: “Dacă ei pot obţine finanţare, se poate obţine finanţare,” şi au hotărât să pună în practica ideea lor de afacere.