BusinessMagazin

Tag: institutii

  • LOVITURĂ pentru Ungaria: Parlamentul European a votat în favoarea suspendării drepturilor de vot

    Propunerea comună de rezoluţie a fost depusă de către Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor, Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, grupul Verzilor şi Stânga Unită Europeană (GUE) şi a venit imediat după decizia Ungariei de a aproba o lege controversată privind închiderea Universităţii Central Europene din Budapesta.

    Potrivit documentului, situaţia actuală din Ungaria “reprezintă un risc evident privind încălcarea valorilor europene, care justifică lansarea procedurii pentru Articolul 7”. Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE) va elabora un raport privind situaţia din Ungaria.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doar în România: zeci de instituţii au cumpărat cele mai scumpe telefoane din bani publici

    Ironia face ca prima instituţie din România care şi-a luat iPhone 7, la doar trei zile după lansarea oficială din septembrie 2016, să fie Curtea de Conturi, adică cea care verifică justeţea şi legalitatea achiziţiilor tuturor instituţiilor de stat din ţară, mai arată Gândul.info.

    Serviciul Judeţean de Pază Olt a fost cât se poate de clar în anunţul de achiziţie pentru cele două iPhone 7 pe care şi le-a luat acum două zile: „Vă rugăm să confirmaţi dacă este negru mat… nu vrem lucios”.

    Pe 15 mai, două anunţuri de achiziţie de iPhone 7 şi iPhone 7 Plus, cu memorie de 128 GB, au fost lansate de această instituţie în SEAP şi apar ca fiind onorate de Emag, contra sumelor de 3.151 lei, respectiv 3.697 lei.

    Directorul SJP Olt, Emil Popa, este luat total pe nepregătite de vestea că instituţia s-a tocmai s-a înnoit cu două telefoane iPhone 7 pe care a plătit vreo 1.500 de euro: „Nu ştiu să vă spun, că nu m-am ocupat. Eu vin după nuntă, m-am căsătorit şi nu ştiu să vă spun, o să vorbesc cu directorul adjunct, cu şeful de serviciu…”, spune el pentru Gândul.

    Câteva ore mai târziu, directorul Emil Popa tot nu i-a dat de cap, dar e sigur de un lucru: „Ce apare pe SEAP acolo, chiar de am fi vrut să luăm, nu am bani prevăzuţi pentru aşa ceva, era imposibil să le achiziţionez. Eu nu am bani prevăzuţi pentru aşa ceva, eu nu aş putea să fac o achiziţie când eu nu am banii aprobaţi de CJ Olt pentru aşa ceva”.

    Întrebat cine a făcut totuşi achiziţiile în SEAP, Emil Popa spune: „Acum ştiţi cum e, se pasează, că am făcut o simulare, şefu’ am intrat, ne-am uitat, că nu ştiu ce… Ştiţi cum e… Au intrat acolo să vadă, îmi zic ei mie acuma, oricum ei sunt şi noi… Am şi hârtiile în faţă. Într-adevăr, au vrut să intre pe acolo, dar vă spun… Eu nu am cum să iau aşa ceva, pentru că nu am niciun leuţ”.

    .Comuna gorjeană Peştişani, din apropiere de Târgu Jiu, este celebră pentru două lucruri: acolo, în satul Hobiţa, s-a născut Constantin Brâncuşi, iar 141 de ani mai târziu, pe data de 3 mai, primarul a plătit aproape 4.000 de euro către Telekom România, pentru un iPhone 7 negru şi unul Rose Gold (roz auriu), cu memorie de 256 GB (cea mai mare disponibilă), la preţul de 1.067 de euro bucata (aproximativ 4.800 de lei), precum şi pentru trei Samsung Galaxy S8 culoare „orchid grey”, la preţul de 859 euro bucata (aproximativ 3.867 lei), conform anunţului din SEAP.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • BNR a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an

    De asemenea, s-a decis gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar şi reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit la nivelul de 8 la sută de la 10 la sută începând cu perioada de aplicare 24 mai -23 iunie 2017.

    Rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei se menţine la nivelul de 8 la sută, se arată într-un comunicat al BNR.

  • Bitdefender a identificat prima ameninţare cibernetică pentru spionaj creată cu instrumente disponibile la liber pe internet

    Ameninţarea denumită Netrepser foloseşte mecanisme avansate de phishing (tehnici de înşelăciuni informatice) şi are misiunea principală să colecteze informaţii pe care să le sustragă în mod sistematic, ceea ce demonstrează că atacul ar face parte dintr-o amplă campanie de spionaj. Specialiştii Bitdefender susţin că Netrepser nu a vizat mase, ci a afectat un număr limitat de terminale aparţinând unor adrese IP marcate ca ţinte sensibile, majoritatea victimelor fiind agenţii sau instituţii guvernamentale.

    Netrepser foloseşte diverse metode pentru a fura informaţii, de la interceptarea tastelor până la furtul de parole şi de cookie-uri (informaţii salvate local de un calculator la navigarea în Internet), şi este mascată într-un set de aplicaţii legitime dar controversate, furnizate de compania NirSoft. Aplicaţiile NirSoft sunt folosite de regulă pentru recuperarea parolelor şi pentru monitorizarea traficului din reţea, folosind o interfaţă în linie de comandă care poate rula chiar şi pe ascuns. De mult timp însă, companiile de securitate informatică au avertizat că instrumentele dezvoltate de NirSoft reprezintă potenţiale riscuri de securitate şi pot fi modificate cu uşurinţă pentru a dezvolta ameninţări informatice şi, deci, comite abuzuri, potrivit unui comunicat de presă.

    Chiar dacă Netrepser se foloseşte de tool-uri gratuite disponibile pe internet să ducă la bun sfârşit anumite sarcini, complexitatea atacurilor şi ţintele vizate arată că ameninţarea reprezintă mai mult decât o unealtă obişnuită.

    „Abordarea folosită de către dezvoltatorii Netreprser este extrem de neobişnuită pentru o campanie de spionaj. Atacatorii mizează pe cartea simplităţii ca să se infiltreze în mediul victimei, chiar cu riscul de a stârni suspiciuni. Netrepser este exemplul perfect de instrument de spionaj foarte avansat care vizează instituţii de calibru şi colectează informaţii într-o manieră inedită. Putem spune că este complet opusul unei ameninţări avansate persistente (APT), dat fiind că se combină cu instrumente gratuite de pe internet pentru a-şi face misiunea”, spune Bogdan Botezatu, specialist în securitate cibernetică la Bitdefender.

    Deşi e-mailul reprezintă principalul vector prin care se infectează victimele, specialiştii Bitdefender nu exclud ca anumite versiuni ale atacurilor să folosească şi alte tehnici de infiltrare în infrastructurile victimelor.

  • Grupul Teamnet, fondat de Sebastian Ghiţă, a încheiat CONTRACTE cu instituţii din Serbia, Turcia şi Bosnia şi Herţegovina

    La data de 21 februarie 2012, Uniunea Europeană, reprezentată de Comisia Europeană, în numele şi în favoarea ţării beneficiare, Serbia, a atribuit firmei SC Teamnet International SA un contract în valoare de 849.800 de euro, în cadrul proiectului “Consolidarea statului de drept în Serbia – Componenta II: crearea unui sistem de supraveghere video fix şi mobil pentru protecţia frontierei de stat”, potrivit anunţului de atribuire postat pe suplimentul la Jurnalul Oficial al Uniunii Europene – TED (Tenders Electronic Daily). Au fost primite două oferte, Teamnet International obţinând un punctaj tehnic de 80% şi unul financiar de 20%, potrivit sursei citate. Contractul a avut o valabilitate de 18 luni.

    Tot în anul 2012, în luna iulie, Uniunea Europeană, reprezentată de Comisia Europeană, în numele şi în favoarea ţării beneficiare Bosnia şi Herţegovina, a atribuit un contract de “Susţinere pentru politica agricolă şi pentru structuri conforme componentei de dezvoltare rurală din cadrul Instrumentului de asistenţă pentru preaderare” către o asociere de firme, printre care s-a numărat şi SC Teamnet International SA. Valoarea contractului a fost de 2.152.600 de euro şi a avut o valabilitate de 23 de luni, arată sursa citată. Contractul includea servicii de asistenţă pentru guvern şi servicii pentru agricultură, silvicultură, horticultură, acvacultură şi apicultură.

    În anul 2013, SC Teamnet International SA a făcut parte din asocierea de firme care a câştigat licitaţia pentru un contract având ca obiect “Consolidarea capacităţii instituţionale a administraţiei fiscale sârbe prin asistenţă tehnică pentru conceperea unui sistem de gestionare a resurselor umane”, atribuit de Uniunea Europeană, reprezentată de Comisia Europeană, în numele şi în favoarea ţării beneficiare, Belgrad, Serbia. Contractul a avut valoarea totală de 1.348.570 de euro şi o durată de 21 de luni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiect: Băncile cu capital de stat nu vor mai avea manageri privaţi, independenţi

    „Prin modificările aduse Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011, se scot de sub incidenţa acestui act normativ instituţiile de credit, acestea urmând să fie supuse în continuare legislaţiei specifice care reglementează activitatea bancară”, se arată în Nota de Fundamentare a proiectului citat.

    Ca efect al încetării de drept a contractelor de prestări servicii încheiate cu experţii independenţi specializaţi în recrutarea resurselor umane, „contractanţii vor achita, cu respectarea prevederilor legale referitoare la angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor, sumele aferente termenelor scadente la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă din graficele de implementare a contractelor”, se mai arată în document.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Suma uriaşă pe care o plătesc instituţiile financiare pentru fiecare incident cibernetic

    O nouă cercetare , realizată de Kaspersky Lab şi B2B International, arată amploarea şi impactul atacurilor, firmele financiare înregistrând pierderi de aproape un milion de dolari (926.000 de dolari), în medie, pentru fiecare incident cibernetic pe care îl au.

    Această cifră face parte din Financial Institutions Security Risks 2016, un studiu în cadrul căruia profesionişti din domeniul financiar au evidenţiat cele mai importante provocări de securitate pentru băncile şi instituţiile financiare din toată lumea şi costurile anumitor atacuri cibernetice. Cel mai costisitor tip de incident pentru organizaţiile financiare este cel care exploatează vulnerabilităţile sistemelor POS, în care o organizaţie pierde, de regulă, 2.086.000 de dolari. Atacurile asupra dispozitivelor mobile sunt pe locul al doilea (1.641.000 de dolari), urmate de atacurile cu ţintă precisă (1.305.000 de dolari).

    Necesitatea de a se conforma reglementărilor este cel mai important factor care determină creşterea investiţiilor în securitatea IT din bănci şi instituţii financiare. Cu toate acestea, studiul arată că 63% dintre organizaţii cred că respectarea reglementărilor specifice industriei financiare nu este suficientă pentru a fi în siguranţă. Un alt motiv important pentru a cheltui mai mult pe securitate este creşterea complexităţii infrastructurii.

    De asemenea, un personal insuficient de bine pregătit, directivele top management-ului şi creşterea afacerii se numără printre cele mai importante motive pentru a mări bugetul. În general, se pare că investiţiile mai mari în securitate par să fie inevitabile pentru majoritatea firmelor financiare, de vreme ce 83% dintre ele se aşteaptă la o creştere a bugetelor de securitate IT.  

    Studiul arată că firmele financiare încearcă să rezolve problemele de securitate prin obţinerea mai multor informaţii despre ameninţări şi prin efectuarea unor audituri de securitate, 73% considerând eficientă această măsură. Organizaţiile din sectorul financiar sunt, însă, mai puţin înclinate să folosească servicii de securitate furnizate de terţi: doar 53% dintre cei intervievaţi o percep drept o abordare eficientă.

  • Suma uriaşă pe care o plătesc instituţiile financiare pentru fiecare incident cibernetic

    O nouă cercetare , realizată de Kaspersky Lab şi B2B International, arată amploarea şi impactul atacurilor, firmele financiare înregistrând pierderi de aproape un milion de dolari (926.000 de dolari), în medie, pentru fiecare incident cibernetic pe care îl au.

    Această cifră face parte din Financial Institutions Security Risks 2016, un studiu în cadrul căruia profesionişti din domeniul financiar au evidenţiat cele mai importante provocări de securitate pentru băncile şi instituţiile financiare din toată lumea şi costurile anumitor atacuri cibernetice. Cel mai costisitor tip de incident pentru organizaţiile financiare este cel care exploatează vulnerabilităţile sistemelor POS, în care o organizaţie pierde, de regulă, 2.086.000 de dolari. Atacurile asupra dispozitivelor mobile sunt pe locul al doilea (1.641.000 de dolari), urmate de atacurile cu ţintă precisă (1.305.000 de dolari).

    Necesitatea de a se conforma reglementărilor este cel mai important factor care determină creşterea investiţiilor în securitatea IT din bănci şi instituţii financiare. Cu toate acestea, studiul arată că 63% dintre organizaţii cred că respectarea reglementărilor specifice industriei financiare nu este suficientă pentru a fi în siguranţă. Un alt motiv important pentru a cheltui mai mult pe securitate este creşterea complexităţii infrastructurii.

    De asemenea, un personal insuficient de bine pregătit, directivele top management-ului şi creşterea afacerii se numără printre cele mai importante motive pentru a mări bugetul. În general, se pare că investiţiile mai mari în securitate par să fie inevitabile pentru majoritatea firmelor financiare, de vreme ce 83% dintre ele se aşteaptă la o creştere a bugetelor de securitate IT.  

    Studiul arată că firmele financiare încearcă să rezolve problemele de securitate prin obţinerea mai multor informaţii despre ameninţări şi prin efectuarea unor audituri de securitate, 73% considerând eficientă această măsură. Organizaţiile din sectorul financiar sunt, însă, mai puţin înclinate să folosească servicii de securitate furnizate de terţi: doar 53% dintre cei intervievaţi o percep drept o abordare eficientă.

  • Suma uriaşă pe care o plătesc instituţiile financiare pentru fiecare incident cibernetic

    O nouă cercetare , realizată de Kaspersky Lab şi B2B International, arată amploarea şi impactul atacurilor, firmele financiare înregistrând pierderi de aproape un milion de dolari (926.000 de dolari), în medie, pentru fiecare incident cibernetic pe care îl au.

    Această cifră face parte din Financial Institutions Security Risks 2016, un studiu în cadrul căruia profesionişti din domeniul financiar au evidenţiat cele mai importante provocări de securitate pentru băncile şi instituţiile financiare din toată lumea şi costurile anumitor atacuri cibernetice. Cel mai costisitor tip de incident pentru organizaţiile financiare este cel care exploatează vulnerabilităţile sistemelor POS, în care o organizaţie pierde, de regulă, 2.086.000 de dolari. Atacurile asupra dispozitivelor mobile sunt pe locul al doilea (1.641.000 de dolari), urmate de atacurile cu ţintă precisă (1.305.000 de dolari).

    Necesitatea de a se conforma reglementărilor este cel mai important factor care determină creşterea investiţiilor în securitatea IT din bănci şi instituţii financiare. Cu toate acestea, studiul arată că 63% dintre organizaţii cred că respectarea reglementărilor specifice industriei financiare nu este suficientă pentru a fi în siguranţă. Un alt motiv important pentru a cheltui mai mult pe securitate este creşterea complexităţii infrastructurii.

    De asemenea, un personal insuficient de bine pregătit, directivele top management-ului şi creşterea afacerii se numără printre cele mai importante motive pentru a mări bugetul. În general, se pare că investiţiile mai mari în securitate par să fie inevitabile pentru majoritatea firmelor financiare, de vreme ce 83% dintre ele se aşteaptă la o creştere a bugetelor de securitate IT.  

    Studiul arată că firmele financiare încearcă să rezolve problemele de securitate prin obţinerea mai multor informaţii despre ameninţări şi prin efectuarea unor audituri de securitate, 73% considerând eficientă această măsură. Organizaţiile din sectorul financiar sunt, însă, mai puţin înclinate să folosească servicii de securitate furnizate de terţi: doar 53% dintre cei intervievaţi o percep drept o abordare eficientă.

  • Suma uriaşă pe care o plătesc instituţiile financiare pentru fiecare incident cibernetic

    O nouă cercetare , realizată de Kaspersky Lab şi B2B International, arată amploarea şi impactul atacurilor, firmele financiare înregistrând pierderi de aproape un milion de dolari (926.000 de dolari), în medie, pentru fiecare incident cibernetic pe care îl au.

    Această cifră face parte din Financial Institutions Security Risks 2016, un studiu în cadrul căruia profesionişti din domeniul financiar au evidenţiat cele mai importante provocări de securitate pentru băncile şi instituţiile financiare din toată lumea şi costurile anumitor atacuri cibernetice. Cel mai costisitor tip de incident pentru organizaţiile financiare este cel care exploatează vulnerabilităţile sistemelor POS, în care o organizaţie pierde, de regulă, 2.086.000 de dolari. Atacurile asupra dispozitivelor mobile sunt pe locul al doilea (1.641.000 de dolari), urmate de atacurile cu ţintă precisă (1.305.000 de dolari).

    Necesitatea de a se conforma reglementărilor este cel mai important factor care determină creşterea investiţiilor în securitatea IT din bănci şi instituţii financiare. Cu toate acestea, studiul arată că 63% dintre organizaţii cred că respectarea reglementărilor specifice industriei financiare nu este suficientă pentru a fi în siguranţă. Un alt motiv important pentru a cheltui mai mult pe securitate este creşterea complexităţii infrastructurii.

    De asemenea, un personal insuficient de bine pregătit, directivele top management-ului şi creşterea afacerii se numără printre cele mai importante motive pentru a mări bugetul. În general, se pare că investiţiile mai mari în securitate par să fie inevitabile pentru majoritatea firmelor financiare, de vreme ce 83% dintre ele se aşteaptă la o creştere a bugetelor de securitate IT.  

    Studiul arată că firmele financiare încearcă să rezolve problemele de securitate prin obţinerea mai multor informaţii despre ameninţări şi prin efectuarea unor audituri de securitate, 73% considerând eficientă această măsură. Organizaţiile din sectorul financiar sunt, însă, mai puţin înclinate să folosească servicii de securitate furnizate de terţi: doar 53% dintre cei intervievaţi o percep drept o abordare eficientă.