“Cauzele unei astfel de decizii sunt legate in principal de existenta unor litigii impotriva Aeroportului Timisoara avand ca obiect activitati anticoncurentiale investigate in prezent de Comisia Europeana dar si de instantele si autoritatile nationale, daunele estimate depasind 30 de milioane de euro”, se arată într-un comunicat de presă al companiei.
“AŞEZAREA HUB-ULUI LA TIMIŞOARA A FOST IDEEA GENIALĂ CARE NE-A PLASAT PE PIAŢĂ”, spunea Nicolae Petrov, într-un articol de copertă publicat în Business Magazin în urmă cu cinci ani, când povestea în premieră istoria Carpatair. Nicolae Petrov a înfiinţat compania Carpatair în 2000. A fost al doilea transportator aerian lansat de pilotul Petrov, care în vara anului 1994 încercase şi piaţa de peste Prut cu Moldavian Airlines. Partenerii – pe care Petrov nu i-a convins uşor să intre în acţionariatul unei companii start-up de la Timişoara – erau Moritz Suter şi tot grupul de investitori care au construit Crossair, printre care Ingvar Kamprad, fondatorul Ikea, Michael Pieper, şeful holdingului Franke, avocaţii Georg Wiederkehr, Alfred Wiederkehr şi Robert Briner, alături de banca de investiţii Lombard Odier & Cie din Geneva. Petrov, altădată acţionar majoritar, mai deţine doar 5,7% din Carpatair. Compania a anunţat recent că îşi va majora capitalul social cu cinci milioane de euro, pentru a-şi finanţa programul de restructurare şi modernizare a flotei de avioane. Acţionarii elveţieni ai companiei, care deţin circa 64% din Carpatair, vor aduce bani pentru majorarea de capital, iar fondatorul companiei Nicolae Petrov nu va participa la majorare. „Decizia acţionarilor Carpatair privind această infuzie de capital a fost condiţionată de reducerea numărului de zboruri de pe aeroportul din Timişoara”, a spus Petrov, preşedinte şi CEO al Carpatair.
Potrivit oficialilor Carpatair, problemele pentru modelul de hub de la Timişoara au început când, la sfârşitul anului 2008, conducerea aeroportului a decis să favorizeze zborurile operatorului Wizz Air, trecând la aplicarea unor politici comerciale „discriminatorii”.Tarifele de aeroport au devenit de cinci ori mai mari pentru Carpatair faţă de concurentul principal, iar o mare parte a traficului companiei a fost transferată – „prin mijloace ilegale şi anticoncurenţiale” – către Wizz Air, care continuă să beneficieze de preţuri de patru ori mai mici şi în prezent. Carpatair obţinea la finele anului trecut o decizie irevocabilă a Curţii de Apel de la Piteşti de anulare a ajutorului de stat acordat companiei Wizz Air de aeroportul „Traian Vuia”, care confirma sentinţa anterioară a Tribunalului Timiş, prin care se constata caracterul de ajutor de stat ilegal al măsurii de discount global pentru aeronavele de peste 70 de tone cu care operează compania low-cost. De cealaltă parte, Wizz Air saluta la începutul anului decizia Tribunalului Bucureşti de a respinge una dintre reclamaţiile făcute de Carpatair împotriva aeroportului. Compania Carpatair a renunţat în vara anului 2013 la conceptul de hub dezvoltat în ultimul deceniu la Timişoara.
“În cursul procesului de reorganizare, compania va continua o activitate comerciala normala, iar conducerea companiei va fi asigurata de actuala echipa de management condusa de Nicolae Petrov, sub supravegherea administratorului judiciar desemnat. Pentru perioada ramasa din sezonul de iarna, pana la sfarsitul lunii martie 2014, programul de operare a fost redus, mentinandu-se zborurile profitabile, in scopul unei reorganizari efeciente. Astfel compania isi va diminua semnificativ costurile si va reduce pierderile in cea mai nefavorabila perioada a anului pentru industria transportului aerian”, se precizează în comunicatul Carpatair.
Compania aeriană Carpatair a stopat până la finalul lunii martie zborurile pe care le realiza de pe aeroporturile din Timişoara, Bacău şi Craiova, operând în prezent doar două curse pe rutele Chişinău – Veneţia şi Chişinău – Londra, potrivit datelor de pe site-ul de rezervări al companiei. Până în 29 martie, toate zborurile din România sunt suspendate. Pentru orarul de vară, Carpatair a anunţat operarea a opt zboururi, din Bacău, Timişoara şi Chişinău. Compania mai are în prezent 150 de angajaţi, faţă de 412 la finalul anului 2012. “În funcţie de redimensionarea companiei şi de discuţiile cu administratorul judiciar vom decide dacă vom efectua disponibilizări”, a declarat pentru Business Magazin Paula Ardelean, vicepreşedintele Carpatair.
