BusinessMagazin

Tag: INS

  • Rata şomajului a stagnat în iulie la 6,8%

    “Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani), estimat pentru luna iulie din anul curent este de 630 mii persoane, în creştere faţă de luna precedentă (627 mii persoane), dar neschimbat faţă de aceeaşi lună a anului anterior (630 mii persoane). Pe sexe, rata şomajului pentru bărbaţi o depăşeşte cu 2,2 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 7,8% în cazul persoanelor de sex masculin şi 5,6% în cazul celor de sex feminin)”, arată INS, într-un comunicat.

    Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 5,6% pentru luna iulie 2015 (6,5% în cazul bărbaţilor şi 4,4% în cel al femeilor).

    Nmărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 76,3% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna iulie 2015.

     

  • Populaţia rezidentă a României la 1 ianuarie 2015, în scădere cu 85.900 persoane

    Cauza principală a acestei scăderi o reprezintă sporul natural negativ (-69.522 de persoane).

    Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, ecartul dintre populaţia vârstnică de 65 ani şi peste şi populaţia tânără de 0 – 14 ani crescând la peste 300.000 de persoane (3.376.000 de vârstnici faţă de 3.072.000 de tineri).

    Indicele de dependenţă demografică a crescut de la 47,1 la 48,1 persoane tinere şi vârstnice la 100 de persoane adulte.

    Populaţia urbană şi cea de sex feminin sunt majoritare (53,8%, respectiv 51,1%).

    România continuă să fie o ţară de emigrare. Soldul migraţiei internaţionale din 2014 a fost negativ, numărul emigranţilor depăşind numărul imigranţilor cu 42.000 de persoane.

    În cursul anului 2014, ca şi în 2013, femeile au emigrat într-o proporţie mai mare decât bărbaţii (56,8%). În rândul imigranţilor, bărbaţii au fost majoritari (55,1%).

     

  • Managerii estimează creşterea activităţii în comerţ, industrie şi servicii

    În cadrul anchetei de conjunctură din luna august, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni o creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%).

    “Pentru unele dintre activităţi se va înregistra tendinţă de creştere şi anume: fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie şi fabricarea echipamentelor electrice (solduri conjuncturale +26%), urmate de fabricarea produselor textile (sold conjunctural +21%). Pentru preţurile produselor industriale, se prognozează relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +1%). Referitor la numărul de salariaţi, se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de 0% pe total industrie prelucrătoare”, sea arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    În construcţii producţia va stagna (sold conjunctural +4%), ca şi stocul de contracte şi comenzi (sold conjunctural +1%), numărul de salariaţi (sold conjunctural +3%) şi preţurile lucrărilor de construcţii (sold conjunctural +1%).

    În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat pentru următoarele trei luni tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +19%). Angajatorii prognozează un avans moderat al numărului de salariaţi (sold conjunctural +9%) şi al volumului comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale (sold conjunctural +11%). Preţurile vor stagna (sold conjunctural -4%).

    Conform estimărilor din luna august 2015, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +10%). Pentru acest sector se estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +1%) şi a preţurilor (sold conjunctural +1%).

     

  • Numărul locurilor de muncă vacante a crescut în trimestrul al doilea. În ce domenii se află cele mai multe posturi

    În trimestrul al doilea al acestui an, rata locurilor de muncă vacante a fost de 1,06 la sută, în creştere cu 0,03 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent.

    Astfel, numărul posturilor vacante a fost de 47.400, în creştere cu 2.300 faţă de trimestrul anterior. Comparativ cu acelaşi trimestru al anului trecut, rata locurilor de muncă vacante a crescut cu 0,22 puncte procentuale, iar numărul posturilor vacante a crescut cu 11.100.

    În trimestrul al doilea, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (3,17 la sută) şi în alte activităţi de servicii (2,50 la sută), iar în industria prelucrătoare s-au concentrat aproape 30 la sută din numărul total al posturilor vacante (14.100).

    De asemenea, sectorul bugetar a însumat peste o treime din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 8.000 de posturi se regăsesc în administraţia publică, 6.000 în sănătate şi asistenţă socială, respectiv 2.200 în învăţământ.

    La polul opus, cele mai mici valori, atât în ceea ce priveşte rata cât şi numărul locurilor de muncă vacante, s-au regăsit în industria extractivă (0,10 la sută), urmată de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (0,15 la sută).

    Prin comparaţie cu trimestrul precedent cele mai semnificative creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+0,22 puncte procentuale), respectiv în industria prelucrătoare (+0,17 puncte procentuale).

    În ceea ce priveşte numărul posturilor, cele mai importante creşteri s-au regăsit în activităţile din industria prelucrătoare (+2.100), respectiv din comerţ (+500).

    Diminuări ale ratei locurilor de muncă vacante s-au observat în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-0,29 puncte procentuale), urmate de industria extractivă (-0,16 puncte procentuale), iar în cea ce priveşte numărul posturilor în construcţii, respectiv în transport şi depozitare (-400 posturi vacante pentru fiecare în parte).

    Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat creşteri importante în activităţile de spectacole, culturale şi recreative (+0,93 puncte procentuale), respectiv în administraţia publică (+0,74 puncte procentuale), iar diminuarea cea mai relevantă a fost în hoteluri şi restaurante (-0,09 puncte procentuale).

    De asemenea, numărul posturilor vacante a crescut în industria prelucrătoare (+3.600), respectiv în administraţia publică (+2.100), iar în învăţământ (-300) s-a observat cea mai relevantă scădere.

  • Lucrările de construcţii au crescut în primul semestru cu peste 10%

    “Pe elemente de structură au avut loc creşteri la lucrările de reparaţii capitale cu 14,0% (serie brută, n.r.), la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 11,0% şi la lucrările de construcţii noi cu 9,3%. Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut astfel: clădirile nerezidenţiale cu 13,5%, construcţiile inginereşti cu 10,1% şi la clădirile rezidenţiale cu 4,9%”, arată INS, într-un comunicat.

    În iunie, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, faţă de luna precedentă, atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 21,9%, respectiv cu 3,5%.

    Faţă de iunie 2014, indicatorii sunt mai mari cu 13%, respectiv 13,5%.

  • Rata anuală a inflaţiei a coborât la -1,7%, după ce în iulie preţurile s-au redus cu încă 0,2%

    Măsurată prin Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC), inflaţia anuală s-a plasat la -1,4%.

    “În iulie 2015, ponderea mărfurilor şi serviciilor care au înregistrat o scădere a preţurilor, comparativ cu luna iulie 2014, este de 40%, cele care au avut creşteri cuprinse în intervalul 0-2,5% deţin o pondere de 34,5%. Mărfurile şi serviciile ale căror preţuri au crescut cu mai mult de 2,5% deţin o pondere de 25,5%”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Creşterea medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2014 – iulie 2015) faţă de precedentele 12 luni, calculată pe baza IPC, este de 0,5%, iar pe baza IAPC creşterea a fost de 0,7%.

    Preţurile la alimente au scăzut în iulie cu 1,2% faţă de iunie, în timp ce la produsele nealimentare preţurile au fost mai mari cu 0,5%, iar la servicii cu 0,1%.

    Cel mai mult s-au ieftinit legumele şi conservele de legume, cu 10,3%, urmate de cartofi (-8%), fructe proaspete (-3,9%) şi fructe şi conserve din fructe (-1%).

    Pe de altă parte, citricele şi alte fructe meridionale s-au scumpit cu 2,6%, ouăle cu 1,3%, iar margarina, fasolea boabe şi alte leguminoase cu 0,3%.

    Din categoria produselor nealimentare, cele mai mari reduceri de preţuri au fost consemnate la medicamente, cu 3,5%, şi la articole medicale, cu 3,4%. Gazele, în schimb, s-au scumpit cu 11,2%. Alte scumpiri s-au mai înregistrat la săpunul de rufe (0,2%) şi energie electrică (0,1%).

    Comparativ cu decembrie, alimentele s-au ieftinit în iulie cu 7%, pe când produsele nealimentare s-au scumpit cu 2,1%, iar serviciile cu 1,3%.

    În iunie, preţurile de consum au scăzut cu aproape 3% faţă de mai, pe fondul reducerii TVA la alimente şi băuturi la 9% de la 1 iunie, iar rata anuală a inflaţiei a ajuns în teritoriu negativ, la -1,6%, pentru prima dată în ultimii 25 de ani, influenţată de ieftinirea alimentelor cu 6,4%.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat marţea trecută că economia nu riscă să intre în deflaţie, având în vedere că inflaţia se va situa în teritoriu negativ în viitoarele trei trimestre, întrucât consumul creşte cu 6% şi poate ajunge la 10% până la finele anului, existând chiar presiuni inflaţioniste după creşterea salariilor.

    “Răspunsul este nu şi am două argumente. Grosul acestei dezinflaţii, într-adevăr de tip «şoc», cred că este foarte importantă, vine nu atât din eventuala reducerea TVA de la 24% la 19% – noi am luat-o în considerare, nu este într-adevăr certă, din timp ce procesul legislativ nu s-a terminat, dar nu putem să n-o luăm în considerare în scenariul nostru, – dar grosul dezinflaţiei vine tot de la TVA redus la alimente, pentru că ponderea alimentelor în indicele preţurilor de consum din România este foarte mare. Deci nu este neapărat o noutate, am spus doar că s-a accentuat”, a afirmat Isărescu la briefingul după şedinţa CA pe probleme de politică monetară, fiind întrebat dacă există pericolul intrării într-o perioadă de deflaţie.

    El a arătat că dezinflaţia s-a mai accentuat pentru că BNR a calculat un indicator de transmisie a reducerii TVA la alimente de 60% în scăderea preţurilor, însă în realitate a fost mult mai mare.

    Totodată, şeful BNR a atras atenţia că, dacă alimentele s-au ieftinit ca urmare a reducerii TVA la 9%, se observă presiuni inflaţioniste din partea produselor nealimentare şi a serviciilor, unde preţurile au crescut.

    Banca centrală a revizuit în jos prognoza pentru rata anuală a inflaţiei, la -0,3% pentru finele acestui an şi la 0,7% până la sfârşitul anului viitor, cu 0,5 puncte procentuale, respectiv 1,2 puncte în scădere faţă de proiecţia anterioară, urmând să intre în interiorul intervalului din jurul ţintei în T1 2017.

    Scenariul de bază realizat de BNR a luat în calcul informaţiile disponibile la 15 iulie, înainte de retrimiterea Coldului Fiscal în Parlament de către preşedintele Klaus Iohannis, la 17 iulie.

    “Rata anuală a inflaţiei IPC este anticipată la valori negative până în mai 2016, va reveni la valori pozitive, dar inferioare, până la sfârşitul anului 2016, intervalului ţintei şi a reintra în interiorul acestuia (2,5% plus/minus 1 punct procentual – n.r.) începând cu trimestrul I din 2017. În cea mai mare parte a intervalului de prognoză, rata anuală a inflaţiei va fi marcată de reducerile succesive ale cotei TVA”, a punctat joi Isărescu în conferinţa de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

  • Afacerile din comerţul auto au urcat cu 7,8% la semestru, iar serviciile pentru populaţie cu 4,1%

    Afacerile pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor au avansat cu 7,8%, ca serie brută, datorită creşterilor înregistrate la comerţul cu autovehicule (16,7%), întreţinerea şi repararea autovehiculelor (7,9%) şi la comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente, întreţinerea şi repararea motocicletelor (7,9%), se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Pe de altă parte, scăderi s-au înregistrat la activităţile provenite din comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (-2,9%).

    Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei s-a apreciat cu 4,1%, ca serie brută, provenită de la activitǎţile agenţiilor turistice şi tur-operatorilor (13,4%), serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare (12,5%), activităţile de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative (6%) şi activităţile hotelurilor şi restaurantelor (0,9%).

    Scăderi au înregistrat activităţile de spălare, curăţare şi vopsirea textilelor şi blănurilor (-2,9%).

    Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, serviciile prestate populaţiei au înregistrat o cifră de afaceri mai mare cu 3,9%.

    În iunie, afacerile pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor au crescut cu 4,1% faţă de mai, ca serie brută, susţinute de comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (5,2%), comerţul cu autovehicule (3,8%), activităţile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor (2,7%) şi de comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente, întreţinerea şi repararea motocicletelor (1,7%).

    În funcţie de seria ajustată, afacerile au consemnat o scădere cu 3,9% faţă de luna precedentă.

    Serviciile de piaţă prestate populaţiei au avut un avans de 6,2%, serie brută, ca urmare a creşterilor înregistrate la activităţile agenţiilor turistice şi tur-operatorilor (20,8%), activităţile hotelurilor şi restaurantelor (9,1%) şi la activităţile de spǎlare, curǎţare şi vopsirea textilelor şi blǎnurilor (4,8%).

    Activitǎţile de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative au avut scăderi de 4,6%, iar serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare de 1,5%.

    Comparativ cu iunie anul trecut, afacerile pentru comerţul auto s-au apreciat cu 9,9%, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată, impulsionate de comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente, întreţinerea şi repararea motocicletelor (21,4%), comerţul cu autovehicule (14,2%), activităţile de întreţinere şi repararea autovehiculelor (14,2%) şi de comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (2,6%).

    Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei a avut afaceri în urcare cu 4,9%, serie brută, provenită în principal de la activitǎţile agenţiilor turistice şi tur-operatorilor (13,1%), serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare (12,6%), activităţile de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative (4,4%), hoteluri şi restaurante (2,7%) şi activităţile de spǎlare, curǎţare şi vopsirea textilelor şi blănurilor (1,9%).

    Ca serie ajustată, afacerile s-au majorat cu 5,1% faţă de iunie 2014.

  • Deficitul balanţei comerciale a urcat cu 15% în S1. Importuri-30 miliarde euro, exporturi-27 miliarde euro

    În primele şase luni ale anului trecut, deficitul balanţei comerciale se situa la 2,85 miliarde euro.

    Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra-UE28) în prima jumătate a anului a fost de 19,89 miliarde euro la expedieri şi de 23,33 miliarde euro la introduceri, reprezentând 73,6% din total exporturi şi 76,9% din total importuri, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Schimburile extracomunitare de bunuri (Extra-UE28) s-au plasat la 7,14 miliarde euro la exporturi şi de 6,99 miliarde euro la importuri, cumulând 26,4% din total exporturi şi 23,1% din total importuri.

    Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse maşini şi echipamente de transport (44,6% la export şi 36,7% la import), alte produse manufacturate(33,2% la export şi 31,5% la import).

    Acestea sunt urmate de produsele agroalimentare, băuturi şi tutun (8,2% la export şi 8,1% la import), produsele chimice şi produsele conexe (5,1% la export şi 13,9% la import), combustibili minerali, lubrifianţi (4,9% la export şi 6,6% la import) şi materii prime şi materiale (4% la export şi 3,2% la import).

    În iunie, exporturile FOB au fost de 4,76 miliarde euro, importurile CIF au fost de 5,48 miliarde euro, rezultând un deficit de 719,9 milioane euro.

    Faţă de mai, exporturile din iunie au crescut cu 6,3%, iar importurile cu 9%.

  • Alimentele, băuturile şi tutunul au crescut afacerile din comerţul cu amănuntul la 6 luni cu 4,8%

    La afacerile totale a mai contribuit majorarea cu 5,8% a vânzărilor cu amănuntul de carburanţi pentru autovehicule în magazine specializate. În schimb, vânzările de produse nealimentare au scăzut cu 0,9%, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    În funcţie de seria ajustată la numărul de zile lucrătoare şi sezonalitate, volumul afacerilor din comerţul cu amănuntul a avansat cu 4,9%. Vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au crescut cu 10,6%, iar vânzarea carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate cu 4,9%, în timp ce comercializarea de produse nealimentare a stagnat.

    În iunie, afacerile din comerţ au crescut cu 4,2% faţă de mai, serie brută, susţinute de avansul cu 11,7% a vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun. Pe de altă parte, comerţul cu carburanţi s-a redus cu 1,8%. Ca serie ajustată, creşterea afacerilor a fost de 1,7%.

    Comparativ cu iunie anul trecut, volumul afacerilor a urcat cu 7,9%, serie brută, impulsionat de creşterile înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun cu 22%, la cele de carburanţi pentru autovehicule în magazine specializate cu 1,3% şi la vânzările de produse nealimentare cu 1%.

  • Sosirile în unităţi turistice au crescut în prima jumătate a anului cu 14,5%. Cu ce procent au crescut în România

    Astfel, sosirile au însumat 4,02 milioane, iar înnoptările 8,66 milioane.

    “Din numărul total de sosiri, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în perioada 1.01-30.06.2015 75,8%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 24,2%, ponderi apropiate de cele din perioada 1.01-30.06.2014. În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (74,9% din total turişti străini), iar din aceştia 85,0% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene”, arată INS, într-un comunicat.

    Cele mai multe sosiri ale turiştilor străini au provenit din Germania (111.600), Italia (95.900), Israel (88.800), Franţa (62.200) şi SUA (59.300).

    Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada analizată de 3,93 milioane, în creştere cu 10,1% faţă de jumătatea anului precedent. Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au totalizat 6,23 milioane, în urcare cu 11,1%.

    În iunie, comparativ cu aceeaşi lună din 2014, atât sosirile cât şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au înregistrat creşteri cu 17,3%, respectiv cu 15,3%. De asemenea, au crescut sosirile vizitatorilor străini, cu 4%, şi plecările în străinătate ale vizitatorilor români, cu 18,9%.