BusinessMagazin

Tag: incasari

  • Cum a ajuns Kris Jenner de la casnică la conducerea “mega-imperiului” Kardashian

    La începutul acestui an, Kris Jenner semnat un contract în valoare de 100 de milioane de dolari pentru a realiza încă patru sezoane ale reality-show-urilor despre familia Kardashian. Familie care a clădit un imperiu de sute de milioane de dolari, iar secretul stă în abilităţile de marketing ale lui Jenner, mama fetelor Kardashian.

    Kourtney (35 de ani), Kim (34 de ani), Khloe (30 de ani), Kendall (19 ani) şi Kylie (17 ani), cele cinci surori Kardashian, câştigau în anul 2011 peste 65 de milioane de dolari din emisiuni de televiziune precum Keeping Up With the Kardashians, din diverse contracte de marketing încheiate de Kris Jenner cu companii interesate să se promoveze prin intermediul vedetelor sau din produse semnate sub numele familiei, cum este parfumul unisex lansat de Khloe şi sotul ei Lamar Odom.

    Kris Jenner (59 de ani), mama a şase copii, este aproape în totalitate responsabilă pentru afacerea de familie. “Mi-ar plăcea ca emisiunea Keeping Up With the Kardashians să ajungă la sezonul 26. Cine ar fi crezut atunci că afacerea va fi atât de profitabilă? Ar fi trebuit să am mai mulţi copii care să contribuie la încasările familiei”, spune Jenner. Şi nu este singura emisiune în care familia este în rolul principal, fetele fiind implicate şi separat în diferite proiecte, precum Kourtney and Kim Take New York sau Kourtney and Khloe Take Miami, în care sunt prezentate detalii intime din viaţa celor trei surori.

    La rotunjirea veniturilor contribuie şi apariţiile în reclame ale fetelor. Spre exemplu, Kim a fost imaginea încălţărilor Skechers într-o reclamă pentru Super Bowl, care a costat compania trei milioane de dolari pentru 30 de secunde de emisie. În vârstă de 34 de ani, Kim este de departe cea mai cunoscută dintre surori, onorariul ei putând ajunge chiar şi la 250.000 de dolari doar ca să participe la un anumit eveniment, în timp ce publicarea unui singur mesaj pe Twitter, unde este citită de zeci de milioane de fani, ajunge la 25.000 de dolari. Khloe si Kourtney au onorarii mai mici, de aproximativ 20.000 de dolari, în timp ce tatăl lor vitreg, Bruce Jenner, încasează 10.000 de dolari pentru prezenţă.

    Povestea familiei Kardashian şi a succesului fulminant de care se bucură astăzi a început cu un clip video pornografic ce îi prezenta pe Kim şi un fost prieten, rapperul Ray J, pe care Kris Jenner l-a vândut distribuitorului Vivid Entertainment. În februarie 2007, fiica ei i-a povestit despre înregistrare şi, cum Jenner încerca încă de atunci să facă viaţa familiei ei subiectul unui reality show, decizia de a vinde conţinutul a fost destul de rapidă. “Iniţial mi-am zis că nu vom mai avea nicio şansă să ajungem vedetele unui reality show”, spune Jenner, care este de altfel şi managerul familiei Kardashian, având un comision de 10% din încasările familiei.

    Totul risca să se transforme într-un scandal de proporţii din care familia ar fi ieşit cu siguranţă cu imaginea şifonată, dar Jenner, care susţine că n-a vazut niciodată conţinutul înregistrării, a angajat un expert în comunicare, în încercarea de a îndulci situaţia. “Rolul meu era să transform acum cele 15 minute de faimă ale fiicei mele în 30”, mai spune managerul familiei Kadashian. Într-un final, înregistrarea a fost cumpărată de Vivid Entertainment pentru 5 milioane de dolari şi a devenit în scurtă vreme cel mai bine vândut DVD al anului.

    Surorile Kardashian, care au lansat şi o autobiografie numită Kardashian Konfidential, au apărut de atunci în nenumărate reclame pentru orice fel de produse, de la încălţari, la hârtie igienică sau pastile pentru slăbit. În plan este şi lansarea unui magazin cu produse imprimate cu imagini cu celebrităţi în cadrul hotelului Mirage din Las Vegas. Fratele lor Robert (27 de ani) a rămas însă mai în umbră în lumea showbiz-ului.

    “Mama a fost dintotdeauna genul de persoană care încearcă să transforme apa în vin”, spune Khloe. Probabil tocmai această reţetă a făcut dintr-o familie relativ necunoscută până în 2007 un subiect al mai multor emisiuni de televiziune, care atrage milioane de telespectatori.

  • Compania care a câştigat 15 miliarde de dolari într-o singură săptămână. Cât de greşită este logica investitorilor?

    Este vorba de Uber, care a devenit cea mai valoroasă companie privată din tehnologie, pe plan mondial: compania a obţinut recent o finanţare de 5,9 miliarde dolari, finanţare care aduce valoarea companiei la 41 miliarde de dolari şi plănuieşte o a doua rundă de finanţare, de 1,5 – 2 miliarde de dolari, caz în care ar valoarea ar urca la peste 50 de miliarde de dolari.

    Mike Novogratz, preşedintele fondului Fortress Investment, care administrează 70 de miliarde de dolari, spune că valoarea Uber a crescut cu 15 miliarde de dolari în doar o săptămână, în momentul în care a început demersurile pentru runda recentă de finanţare. La o emisiune televizată Novogratz a spus că a avut o întâlnire interesantă cu fostul CFO al Uber Brent Callinicos, în timpul căreia acesta i-a oferit un motiv pentru valoarea de 50 de miliarde şi creşterea de 15 miliarde înregistrate; în prezent Uber primeşte între 20 şi 25% din tariful pe care îl încasează şoferii, dar în viitor procentul ar putea creşte până la 30%. “Dacă invesitorul caută creştere şi compania oferă câştig pur, poţi face o mulţime de bani şi poţi justifica evaluari de zeci de miliarde”, a spus Novogratz.

    Interesat este că Novogratz şi Fortress au invertit în Lyft, principalul competitor al celor de la Uber.

    Un aspect pe care investitorii par a-l ignora este recţia pe care şoferii Uber ar putea să o aibă în momentul în care va creşte procentul din încasări perceput de companie şi va scădea suma pe care ei o câştigă.

    Uber, cu sediul în San Francisco, a întâmpinat în general dificultăţi în Europa. Justiţia din Spania şi Portugalia au interzis activitatea Uber, iar compania a fost nevoită să renunţe la serviciul de ridesharing (care permite pasagerilor să împartă costul călătoriei) în Germania, după ce a fost interzis de un judecător.

    Platforma Uber este disponibilă din luna februarie şi în România, primul oraş în care poate fi folosită fiind Bucureştiul.

    Autorităţile de reglementare europene analizează din luna aprilie reclamaţiile făcute de Uber Technologies împotriva legislaţiei din mai multe state europene şi, pentru a clarifica problema, au pus o întrebare serioasă referitoare la companie şi anume dacă este o aplicaţie web sau un serviciu de taximetrie. Executivul UE analizează problema în urma reclamaţiilor făcute de compania din San Francisco împotriva Spaniei, Germaniei şi Franţei.

  • Numărul de bilete vândute de cinematografele româneşti a crescut cu 12,4% în 2014

    Potrivit acestui raport anual întocmit de organizaţia europeană, numărul de bilete vândute în cinematografele din România a ajuns la 10,2 milioane, în creştere cu 12,4% faţă de anul 2013. De asemenea, încasările din cinematografie au crescut în România, în 2014, cu 15,4% şi au ajuns la 185,2 milioane de lei. În schimb, cota de piaţă a filmelor europene a scăzut anul trecut în România până la 2,2%, cu 0,6 procente mai puţin faţă de 2013, informează site-ul oficial al Observatorului European al Audiovizualului.

    În cadrul Uniunii Europene, încasările brute din cele 28 de state membre au cunoscut o creştere uşoară, de 40 milioane de euro, în raport cu 2013, şi au ajuns la 6,32 de miliarde de euro în 2014. În ciuda acestei creşteri de 0,6%, suma totală reprezintă al doilea cel mai slab rezultat financiar din ultimii cinci ani. La fel ca în 2013, curba încasărilor brute o urmează pe aceea a vânzărilor de bilete, care a cunoscut la rândul ei o creştere modestă, de 0,7%, ajungând la 911 milioane de bilete vândute – cu 6,5 milioane mai mult decât în 2013. Cu alte cuvinte, preţul mediu pentru un bilet la cinema – exprimat în euro – a rămas aproape stabil începând din 2012, în jurul valorii de 6,9 euro, în ansamblul Uniunii Europene.

    Calculate în monede naţionale, încasările brute au crescut în 14 din 27 de state membre UE pentru care datele au fost disponibile înainte de întocmirea raportului şi au scăzut în celelalte 13 state membre. Creşterea uşoară a încasărilor din cinematografele din UE rezultă, în principal, din creşterile puternice înregistrate în Franţa, Spania (+15 milioane euro – reprezentând o creştere de 3%) şi Polonia (+15 milioane euro – reprezentând o creşter e de 9,7%). Ea se datorează şi aprecierii lirei sterline în raport cu moneda europeană, fapt care a determinat o creştere a încasărilor brute din Marea Britanie, în ciuda unei scăderi de 2,3% în lire sterline. La cealaltă extremitate, cele mai semnificative scăderi ale încasărilor din cinematografie (în valori absolute) au fost înregistrate în Italia (-46 milioane euro – reprezentând o scădere de 7,1%) şi în Germania (-43 milioane euro – reprezentând o scădere de 4,2%).

    În afara Uniunii Europene, Federaţia Rusă şi-a confirmat rangul de a doua putere europeană în ceea ce priveşte numărul de bilete vândute – 176,1 milioane. De asemenea, încasările au crescut cu 2,4% faţă de 2013 şi au ajuns la 43,3 miliarde de ruble. Aceeaşi tendinţă de creştere s-a înregistrat şi în Turcia: 61,4 milioane bilete vândute (+22% faţă de 2013) şi încasări de 655 milioane lire turceşti (+30% faţă de 2013).

    Ca şi în anii trecuţi, continuările şi filmele derivate (spin-off) şi-au tăiat partea leului în topul biletelor vândute în 2014 în Uniunea Europeană, întrucât nouă continuări şi spin off-uri se regăsesc în topul 20 al peliculelor care au avut cei mai mulţi spectatori anul trecut. Primele trei locuri sunt ocupate de peliculele “Hobbitul: Bătălia celor cinci oştiri/ The Hobbit: The Battle of the Five Armies” (22,7 milioane bilete vândute), “Jocurile Foamei: Revolta – Partea 1/ The Hunger Games: Mockingjay – Part 1” (20,1 milioane de bilete vândute) şi “Cum să îţi dresezi dragonul 2/ How to Train Your Dragon 2” (17,5 milioane de bilete vândute).

    “Cu ce ţi-am greşit noi, Doamne?/ Qu’est-ce qu’on a fait au Bon Dieu?”, o comedie franceză despre şocul între civilizaţii, şi “Lucy”, un thriller SF regizat de Luc Besson, se numără printre cele mai mari succese de casă europene, cu 17,1 milioane respectiv 15,2 milioane de bilete vândute în Uniunea Europeană. Alte opere cinematografice au avut un parcurs remarcabil, precum comedia spaniolă “Ocho apellidos vascos”, devenită cel mai mare succes de casă spaniol din toate timpurile, şi comedia britanică “Paddington”.

    La fel ca în 2013, superproducţiile cel mai bine clasate au atras mai puţini spectatori în comparaţie cu cele din anii precedenţi – 42,7 milioane pentru “Skyfall” în 2012, 38 milioane pentru “Harry Potter şi Talismanele Morţii: Partea 2” în 2011 şi 51,9 milioane pentru “Avatar” în 2010. În paralel, numărul total al spectatorilor care au mers să vizioneze filme europene a crescut, iar aceste producţii au devenit principalul motor al creşterii globale ce a fost înregistrată de numărul de bilete vândute în cinematografele din UE.

    Creşterea vânzărilor de bilete a fost în principal determinată de succesul filmelor europene, în contextul în care mai multe superproducţii americane au înregistrat rezultate dezamăgitoare. Cota de piaţă a filmelor americane a scăzut la 63,1%, – foarte departe de nivelul record de 69,3% din 2013 -, în timp ce filmele europene au obţinut o cotă de piaţă ce a cunoscut o creştere de 26,2%, ajungând la nivelul record de 33,4% la nivelul Uniunii Europene.

    Este o valoare record după 1996, primul an în care Obvervatorul European al Audiovizualului a început să calculeze această valoare. Această cotă exclude filmele europene produse în Europa cu capital american, care au obţinut cea mai redusă cotă de piaţă din ultimii ani, de doar 0,3%, din totalul biletelor vândute.

    Nivelul producţiei de film în Uniunea Europeană progresează în mod constant. Această tendinţă s-a confirmat şi în 2014, întrucât numărul lungmetrajelor europene a crescut de la 1.587 la 1.603 filme. Această cifră acoperă, potrivit estimărilor, 1.118 lungmetraje de ficţiune şi 485 documentare, reprezentând un nou record. Aproape 32% din lungmetrajele europene au fost coproducţii, iar 68% au rămas producţii naţionale.

    Potrivit datelor furnizate de MEDIA Salles, 1.858 de ecrane din Uniunea Europeană au fost convertite în sisteme de proiecţie digitală în 2014. Astfel, numărul ecranelor digitale din UE a ajuns la 27.899. La sfârşitul anului 2014, sălile de cinema din Uniunea Europeană au fost digitalizate în procent de 92%. Doar cinci state membre ale UE înregistrează o rată de digitalizare a cinematografelor sale mai mică de 70% – Republica Cehă (53%), Grecia (38%) şi ţările baltice.

    Observatorul European al Audiovizualului, înfiinţat în 1992, este un organism de serviciu public european, compus din 39 state membre şi Uniunea Europeană, reprezentată de Comisia Europeană. Observatorul lucrează în colaborare cu organisme partenere şi cu profesionişti din sectorul audiovizual, are sediul la Strasbourg şi funcţionează în cadrul serviciului juridic din cadrul Consiliului Europei.

  • Filmul “Răzbunătorii: Sub semnul lui Ultron” s-a menţinut pe primul loc în box office-ul românesc

    Dorind să se retragă din activitate ca Iron Man, Tony Stark îl creează pe Ultron, un robot dotat cu o uimitoare inteligenţă artificială. Acesta ar trebui să evalueze pericolele şi să controleze armata de roboţi a lui Stark, doar că Ultron va declara curând război rasei umane. Dotat cu puteri nebănuite şi invincibil în învelişul său de adamantium, robotul se aruncă împotriva New York-ului, Răzbunătorii fiind singurii în stare să ţină piept extraordinarei ameninţări. Iron Man, Căpitanul America, Thor, Văduva Neagră şi Hulk vor avea nevoie de resurse ieşite din comun, dar şi de multă şiretenie pentru a-l înfrunta pe genialul robot, în stare să controleze minţile oamenilor şi să emită distrugătoare radiaţii şi unde electromagnetice. Pelicula este distribuită în cinematografele româneşti de Forum Film România.

    Locul al doilea în box office-ul românesc i-a revenit peliculei “Secretul lui Adaline/ The Age of Adaline”, un film romantic cu accente fantastice despre o tânără care încetează să îmbătrânească, ce a avut încasări de 336.695 de lei şi 18.134 de spectatori, potrivit cinemagia.ro. Regizat de Lee Toland Krieger, această comedie romantică are o distribuţie impresionantă, în care se remarcă Blake Lively, Harrison Ford, Michiel Huisman, Kathy Baker şi Ellen Burstyn. Filmul este distribuit în România de InterComFilm Distribution.

    Pe locul al treilea s-a clasat filmul “Furios şi iute 7/ Fast and Furious 7”, al şaptelea lungmetraj din această franciză de acţiune şi ultima peliculă a regretatului actor Paul Walker, cu încasări 294.336,94 de lei. Lungmetrajul este continuarea seriei de succes în care Vin Diesel şi Paul Walker îşi reiau rolurile lui Dominic Toretto şi Brian O’Conner. Cu cazierul curăţat şi liniştiţi alături de vechii lor prieteni, cei doi încearcă să îşi facă o nouă viaţă, dar totul se năruie în momentul în care Ian Shaw intervine, iar ei sunt nevoiţi să calce din nou în afara legii. Producţia filmului a fost amânată aproape un an din cauza decesului lui Paul Walker. Filmul, distribuit de Ro Image 2000, a avut 15.710 de spectatori de vineri până duminică.

    “Clopoţica şi Legenda Bestiei de Nicăieri/ Tinker Bell and the Legend of the NeverBeast”, de Steve Loter, a ocupat locul al patrulea, cu încasări de 142.857 de lei şi 7.622 de spectatori. Distribuit de Forum Film România, lungmetrajul animat din seria “Tinkerbell” o prezintă pe Clopoţica într-o aventură ieşită din comun. Când una dintre suratele ei, încrezătoare că înfăţişarea nu spune nimic despre inima unei fiinţe, se împrieteneşte cu o misterioasă creatură gigantică, Clopoţica nu ştie dacă să se teamă sau nu pentru siguranţa zânelor. Dar când un grup de zâne ia iniţiativa de a captura “monstrul” înainte ca acesta să facă prăpăd în jur, Clopoţica va trebui să decidă dacă prejudecăţile sunt mai importante decât o inimă deschisă.

    Pe locul al cincilea s-a clasat comedia “Paul, mare poliţist la mall 2/ Paul Blart: Mall Cop 2”, cu încasări de 103.325 de lei de vineri până duminică. După trăsnitele sale aventuri din primul film, dolofanul agent de pază Paul Blart este gata să treacă la următorul nivel: o slujbă în Las Vegas, cel mai bine păzit oraş din lume. Angajat la un cazinou de lux, Paul va trebui să-şi impresioneze şefii şi noii colegi, dar marea provocare se va ivi atunci când o bandă de hoţi va lua în vizor valoroasele obiecte de artă din clădire. Filmul, distribuit de InterComFilm Distribution, a avut 5.738 de spectatori în weekend.

  • Sistem informatic de plată la trecerea podurilor peste Dunăre, între Feteşti şi Cernavodă

    Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a semnat marţi un ordin privind stabilirea tarifului de trecere înregistrat prin intermediul sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare şi control al rovinietei (SIEGMCR).

    Astfel, trecerea prin staţia de taxare se va efectua pe trei benzi pe sens, din care benzile 2 şi 3 vor fi cu trecere liberă, fără bariere, iar banda 1 (de la marginea din dreapta) va fi în continuare cu barieră, şi numai pentru plata cash.

    Tariful poate fi achitat înaintea trecerii sau, cel târziu, până la ora 24 a zilei următoare trecerii. Tarifele pot fi achitate la distribuitorii autorizaţi de CNADNR: prin sms la numărul 7577 (Orange, Telekom, Vodafone, DigiMobil), respectiv în staţii de distribuire a carburanţilor auto (OMV, Petrom, Rompetrol şi Mol).

    Pentru achitarea tarifului de trecere la staţiile de carburanţi se recomandă prezentarea certificatului de înmatriculare al vehiculului.

    “Plata prim sms se poate efectua numai pentru o singură trecere şi se taxează în conformitate cu termenii şi condiţiile operatorilor de telefonie mobilă. Trecerea vehiculelor pentru care există abonamente preplătite eliberate sub forma de tichete până la intrarea în vigoare a tarifelor electronice de trecere se va efectua numai pe banda 1. Controlul se va efectua prin intermediul camerelor video care înregistrează numărul de înmatriculare şi care va fi verificat în sistemul electronic al plăţilor”, se arată într-un comunicat al MT.

    Tarifele sunt cuprinse între 13 si 91 lei, iar amenzile de la 130 la 910 lei.

    Premierul Victor Ponta i-a cerut recent ministrului Transporturilor să introducă un sistem eficient de taxare pe autostrada Bucureşti-Constanţa, dar care “să nu fie mai inteligent decât noi”, acesta asigurându-l că sistemul va fi funcţional la 30 aprilie, iar maşinile nu vor aştepta mult la bariera din Cernavodă.

  • Avancronică 2015: Cel mai profitabil an pentru companiile de producţie de la Hollywood

    Unul dintre cele mai aşteptate filme ale anului va ajunge pe marile ecrane în decembrie. Continuarea celebrei serii, „Star Wars, episodul VII“, îi va reuni pe actorii din filmele anilor ’70 (Harrison Ford, Carrie Fisher, Mark Hamill) cu cei care vor duce mai departe, în următorii ani, povestea luptei dintre Jedi şi Sith. Rămâne de văzut dacă forţa se va trezi, aşa cum sugerează titlul.

    „Mad Max: Fury Road“ este reboot-ul seriei cu acelaşi nume din anii ’80. Regizorul George Miller a condus şi filmările din urmă cu mai bine de 30 de ani, iar acest lucru este un motiv în plus pentru a avea aşteptări mari de la acest film. Rolul principal va fi pre-luat de Tom Hardy („Inception“, „Locke“, „The Dark Knight Rises“), alături de care vor juca nume importante, precum Charlize Theron sau Nick Hoult.

    După succesul obţinut în urma filmelor „Saving Private Ryan“ şi „Catch Me If You Can“, Steven Spielberg şi Tom Hanks fac din nou echipă în producţia „Bridge of Spies“, povestea unui avocat american recrutat de CIA în timpul războiului rece pentru a salva un pilot reţinut în Uniunea Sovietică. Alături de Tom Hanks îi vom revedea pe Billy Magnussen („Into the Woods“) şi Mark Rylance („Blitz“, „Intimacy“).

    Arnold Schwarzenegger îşi respectă promisiunea („I’ll be back“) şi se întoarce pentru un nou film din seria Terminator. Deşi cele mai recente două filme nu s-au apropiat de succesul seriei originale, producătorii de la Paramount se încăpăţânează să realizeze încă un remake al poveştii despre androizi veniţi din viitor pentru a salva lumea. Nu ştim încă dacă Arnold va avea un rol important, dar va fi cu siguranţă plăcut să îl vedem din nou sărind din maşini şi aruncând tot felul de lucruri în aer.

    „Jurassic World“ este un alt remake, dar care va fi cel mai aproape de subiectul original dezvoltat de Spielberg în 1993. Avându-l în prim-plan pe Chris Pratt („Guardians of the Galaxy“), filmul prezintă o echipă de cercetători care au reuşit să recreeze ADN-ul dinozaurilor şi să îşi deschidă o mică crescătorie în cadrul parcului ce poartă numele filmului. Ce urmează e uşor de antici-pat, chiar şi pentru cei care nu au văzut producţia originală.

    „Pan“ este cea mai recentă ecranizare a celebrei poveşti semnate de J. M. Barrie. În regia lui Joe Wright, filmul are în distribuţie actori precum Hugh Jackman, Rooney Mara sau Amanda Seyfried. Primul film bazat pe povestea orfanului care ajunge în Never-land datează încă din 1924, fiind un film mut. Au urmat încă alte patru producţii, dintre care doar două au fost filme de animaţie.

    Cinefilii vor avea, aşadar, un an plin. Este posibil însă ca alte filme, cu potenţial artistic mai mare decât cele prezentate, să nu beneficieze de aceeaşi atenţie de care se vor bucura cele cu bugete de sute de milioane de dolari.

  • Cum va funcţiona sistemul de taxare de pe A2, la trecerea podului peste Dunăre dintre Feteşti şi Cernavodă

    “Încasarea tarifului de trecere a podului de la Feteşti – Cernavodă se va realiza, ca şi rovinieta, atât prin intermediul distribuitorilor (puncte proprii ale CNADNR, benzinării, etc) cât şi prin SMS.

    Pe acelaşi principiu ca şi la rovinietă, utilizatorii care nu vor achita tariful de trecere vor fi sanctionaţi contravenţional, aceştia fiind înregistraţi cu ajutorul echipamentelor video montate deja în Agenţia de Încasare de la Feteşti.

    Din cele 6 porţi de taxare existente la momentul actul vor fi păstrate 2 (câte 1 pe fiecare sens), porţi la care cei care nu şi-au plătit anticipat tariful o vor putea face la momentul tranzitării Agenţiei de Încasare.

    Prin acest mod de taxare, CNADNR SA doreşte să elimine aglomerările din zona Agenţiei de Încasare Feteşti şi să nu mai fie nevoită ca, pe perioada vârfurilor de trafic rutier, să sisteze încasarea tarifului”, notează reprezentanţii CNADNR.

    Ministrul transporturilor Ioan Rus a precizat ieri că un nou sistem de taxare pe autostrada Bucureşti-Constanţa este în teste şi din 30 aprilie va funcţional. CNADNR a început în urmă cu o lună lucrările pentru introducerea unui sistem electronic de plată a taxei de trecere a podului Feteşti-Cernavodă, pe autostrada Bucureşti-Constanţa. Sistemul informatic va înlocui achitarea tarifului de trecere cu oprire la barieră, şoferii având posibilitatea să opteze pentru achitarea tarifului în afara staţiei, în avans sau până la ora 24:00 a zilei următoare, potrivit CNADNR. Astfel, şoferii vor avea următoarele opţiuni de achitare a tarifului: prin SMS transmis la un număr scurt; prin achitarea tarifului de trecere prin reţeaua de parteneri autorizaţi ai CNADNR; prin utilizarea cardului bancar, în urma configurării unui cont într-un portal web şi printr-o aplicaţie pentru mobil puse la dispoziţie de CNADNR, scrie Ziarul Financiar.

  • Datorii de peste 36 de milioane de lei la Fondul pentru mediu, depistate în primul trimestru

    În primul trimestru al anului 2015, în urma controalelor desfăşurate la nivel naţional, dispuse de preşedintele AFM Adrian Gearâp, au fost efectuate 27 de inspecţii fiscale, fiind constatate sume datorate la Fondul pentru mediu în valoare de 36.225.824 lei, cu o creştere de 268% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2014.

    Acţiunile realizate de Direcţia Generală de Administrare Fiscală şi Gestiune Financiară vor continua pe întreg teritoriul ţării, cu verificarea contribuabililor care nu-şi îndeplinesc obligaţiile la Fondul pentru mediu, se arată în comunicatul AFM.

    Contribuabilii sunt obligaţi să declare lunar, până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-a desfăşurat activitatea, contribuţiile, taxele, penalităţile şi alte sume ce constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu.

    De asemenea, în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2015, a fost încasată la Fondul pentru Mediu suma de 76.515.443 de lei, din taxe şi contribuţii (altele decât timbrul de mediu), fiind înregistrată o creştere de aproximativ 22 la sută faţă de încasările realizate în 2014.

    Contribuţiile la Fondul pentru mediu sunt prevăzute în Ordonanţa de urgenţă nr. 196/2005.

  • A apărut trailerul pentru cel mai nou film din franciza “Misiune Imposibilă” – VIDEO

    Filmul este regizat de Christopher McQuarrie (“The usual suspects”, “Edge of tomorrow”) şi îi are în rolurile principale pe Tom Cruise (“Jerry Maguire”, “Misiune Imposibilă”), Jeremy Renner (“The hurt locker”, “American Hustle”) şi Simon Pegg (“Shaun of the dead”, “Hot Fuzz”).

    “Misiune Imposibilă: Ghost protocol”, filmul din aceeaşi franciză lansat în 2011, a avut încasări globale de aproape 700 de milioane de dolari.

    “Rogue Nation” va fi lansat pe marile ecrane la sfârşitul lunii iulie.

     

  • “Lunetistul american”, filmul cu cele mai mari încasări în SUA dintre peliculele lansate în 2014 – VIDEO

    Regizat de Clint Eastwood şi avându-l în rolul principal pe actorul Bradley Cooper, care interpretează rolul lunetistului Chris Kyle din marina americană, acest film a generat încasări de 337,2 milioane de dolari după lansarea sa oficială din luna decembrie.

    Cel mai recent film din franciza “Jocurile foamei” obţinuse încasări de 336,8 milioane de dolari.

    Cu o acţiune plasată în timpul războiului din Irak, “American Sniper” este filmul lui Clint Eastwood cu cel mai mare succes de casă până acum.

    Pelicula a avut o lansare într-un număr limitat de cinematografe americane pe 25 decembrie, pentru a deveni eligibil la Oscarurile din acest an. Lansarea pe scară naţională a filmului a avut loc în ianuarie.

    Potrivit revistei Variety, este pentru prima dată după “Salvaţi soldatul Ryan” din 1998 când un film dramatic “realist” reuşeşte să se impună în box office-ul anual din Statele Unite.

    “American Sniper” a fost nominalizat la şase premii Oscar, inclusiv la categoriile “cel mai bun film” şi “cel mai bun actor în rol principal” (Bradley Cooper), însă a câştigat un singur trofeu, la categoria “cel mai bun montaj de sunet”.

    În ciuda popularităţii de care se bucură în rândul spectatorilor americani, acest film a generat şi critici, pentru felul în care a descris războiul din Irak şi pe lunetistul Chris Kyle, coautor al cărţilor pe baza cărora a fost realizat acest lungmetraj.

    La nivel global, “Transformers: Exterminarea/ Transformers: Age of Extinction” a rămas filmul din 2014 cu cele mai mari încasări pe plan mondial, cu 1,1 miliarde de dolari. “American Sniper” a obţinut 163 milioane de dolari pe pieţele internaţionale, iar box office-ul său mondial este de 500,2 milioane de dolari.