Raportul privind distribuţia averii mondiale, potrivit căruia 1% din populaţie deţine mai mult de jumătate din averea globală, adică e mai bogată decât restul de 99%, e replicat şi la nivelul economiei româneşti, potrivit studiului realizat de CITR Group privind privind evoluţia societăţilor de impact din România.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Până anul acesta, clinica s-a dedicat exclusiv clientului ca persoană fizică, dar în 2017 am început să ne adresăm şi companiilor. Tot clienţii, antreprenorii care vin la noi în clinică, ne-au semnalat această nevoie. Şi-au dat seama, în urma interacţiunii directe cu psihologul, care sunt beneficiile acestor servicii şi ne-au solicitat intervenţia sau serviciile şi în cadrul propriilor companii“, explică Sorin Nicolau, managerul Clinicii Oana Nicolau.
Abonamentele vor avea o perioadă de 6, 9 sau 12 luni, în care prima lună e una de analiză a dinamicii între departamente, între membrii echipei. Ulterior, vor fi propuse workshopuri, seminarii, consiliere individuală sau evaluări pentru noii angajaţi, astfel încât aceştia să fie asociaţi direct pe posturile pe care le are nevoie angajatorul şi gradul acesta de retenţie să fie cât mai mare. ”Să fie plasat fiecare om la locul potrivit“, explică Oana Nicolau, care a fondat clinica împreună cu soţul său. Preţurile abonamentelor vor fi personalizate în funcţie de nevoile din companie, de numărul de angajaţi, respectiv de implicarea şi numărul de specialişti din echipa dedicată companiei, iar consultaţiile vor avea loc atât la sediul firmei, cât şi al clinicii.
”Ne-am gândit la un abonament de sănătate emoţională, pe care angajatorii să îl achiziţioneze pentru angajat şi familia lui, în care să beneficieze de aceste evaluări de prevenţie, de consiliere, de coaching etc. Ceea ce ne dorim noi, de fapt, e să creăm un echilibru între sănătatea fizică – de care avem toţi grijă – şi cea emoţională, căreia trebuie să îi acordăm o mai mare atenţie“, explică psihoterapeutul Oana Nicolau. Cele mai multe solicitări de astfel de servicii au venit din partea unor firme cu activitate în domeniul medical, precum clinici stomatologice, dar şi din partea antreprenorilor, de pildă care deţin fabrici sau au afaceri în alimentaţie publică etc; primul contract va fi semnat luna viitoare cu o firmă cu activităţi în IT, spune Sorin Nicolau. ”Ne bucurăm că antreprenorii români sunt din ce în ce mai interesaţi de sănătatea emoţională a angajaţilor. OK, îi dai omului un salariu, îi dai şi bonusuri, îl motivezi în diverse forme, dar şi motivaţia interioară e foarte importantă. Să-şi dorească că lucreze acolo, să vadă că există dezvoltare personală, că angajatorul se ocupă de el şi de evoluţia lui, nu doar îl pune la muncă“, ţine să precizeze antreprenorul.
Pe lângă acest aspect, una dintre principalele investiţii ale clinicii este un proiect de prevenţie în domeniul sănătăţii emoţionale, ce va fi disponibil începând de luna viitoare; astfel, ”clienţii vor primi o imagine clară şi măsurabilă a nivelului de sănătate emoţională“, spune Oana Nicolau. Aşadar, clienţii vor şti care e gradul de depresie, de anxietate şi vor primi recomandări clare şi instrumente pentru a preîntâmpina o situaţie de blocaj emoţional, ”să nu ajungă, de exemplu, la starea de burnout, cu care corporatiştii se confruntă de foarte multe ori“, adaugă antreprenorul. În cadrul şedinţei, care costă 300 de lei, oamenii au o interacţiune de 90 de minute cu specialiştii, în care vor susţine un test-interviu conceput de echipa de clinicieni. În urma acestuia, vor primi recomandările specifice, despre cum să gestioneze situaţia şi ce instrumente să folosească. ”Omul vine la noi când arde, când ceva e foarte grav, şi sigur că procesul terapeutic se derulează într-un ritm corespunzător stării pe care o are. Însă, dacă oamenii vor înţelege că pot preveni ajungerea în astfel de situaţii, viaţa lor per total se va îmbunătăţi“, spune Oana Nicolau.
Clinica Oana Nicolau şi-a început activitatea în urmă cu 10 ani, într‑un sediu din Cotroceni, cu patru terapeuţi, iar dezvoltarea companiei a fost organică. În urmă cu patru ani, datorită nevoii de extindere, s-a mutat într-un spaţiu mai mare din zona Unirii şi a ajuns la o echipă de 32 de specialişti. ”Dorinţa noastră a fost să creăm un loc în care să existe specialişti din domeniile psihologiei, astfel încât să ne putem adresa unei palete cât mai largi de nevoi în rândul populaţiei. În plus, oamenii pe care i-am adus în clinică au fost aleşi foarte atent“, ţine să precizeze Oana Nicolau. Clinica ce îi poartă numele este formată din 12 cabinete plus două săli de seminarii şi workshopuri şi oferă servicii de psihologie, psihoterapie, psihiatrie, logopedie, nutriţie şi coaching.
Şedinţa de terapie individuală costă 180 de lei, cea de cuplu sau familie de 220 de lei, consilierea şi evaluarea psihiatrică sunt, de asemenea, 180 de lei, iar evaluările psihologice, în funcţie de gradul de dificultate se încadrează între 150 şi 200 de lei. Iar dacă şedinţele de psihoterapie sunt solicitate în limba engleză sau franceză, preţul este de 240 de lei. ”Dacă ar fi să facem un clasament, activitatea principală este psihoterapia, iar psihiatria este pe locul doi. Aceste două specializări, chiar dacă una vine din zona medicală şi cealaltă din zona emoţională, sunt foarte bine integrate la noi în clinică“, spune Sorin Nicolau.
În prezent, în cadrul clinicii se efectuează, în medie, 1.300 – 1.400 de terapii pe lună, având în jur de 600 de pacienţi; dintre aceştia, 150 sunt noi. Anul trecut, echipa realizat circa 12.000 de terapii. În general, o persoană face circa 10 şedinţe, efectuate pe parcursul unui an, însă ”sunt clienţi care stau în terapie şi doi ani de zile, dar şi 2-3 luni, în funcţie de situaţia cu care se confruntă şi de ritmul în care evoluează“, spune Oana Nicoalu. ”Sunt nişte paşi mici. Din păcate, mulţi doresc să rezolve o situaţie atunci când apare. Vin în procesul terapeutic, rezolvă problema în două, trei, şase luni, cât are el nevoie. Dar după aceea doresc să rămână cu alte situaţii, la nivel de a preveni un blocaj asemănător celui anterior. Şi atunci rămân, cum o numim noi, în dezvoltare personală“, adaugă şi Sorin Nicolau.
Anul trecut, firma sub care operează clinica a înregistrat o cifră de afaceri de 1,2 milioane de lei, iar pentru 2017 fondatorii afacerii se aşteaptă la o creştere de circa 40%, pusă pe seama faptului că pe perioada verii peste 70% din echipă a fost disponibilă tot timpul, fapt ce a adus clienţii altor psihologi aflaţi în vacanţă sau unii care nu aveau la cine să meargă. ”La noi nu pleacă niciodată toată echipa în vacanţă, spre deosebire de un psihoterapeut care lucrează singur, într-un cabinet“, explică Oana Nicolau. Antreprenoarea îşi propune şi să extindă activitatea, atât în Bucureşti, cât şi în marile oraşe din ţară.
„Recunoscând impactul pe care îl are nevoia de a zbura în zile suplimentare, implementez următoarea schemă de bonus. Toţi piloţii actuali (…) care vor opera aeronavele Ryanair în perioada septembrie – 31 octombrie vor primi un bonus brut de 12.000 de euro sau 12.000 de lire pentru căpitan şi 6.000 de euro sau 6.000 de lire pentru copiloţi în noiembrie 2018”, le-a transmis piloţilor directorul de operaţiuni al Ryanair, Michael Hickey.
Piloţii şi copiloţii vor primi bonusul dacă vor zbura peste 800 de ore cu Ryanair până la 31 octombrie 2018.
Până la 50 de zboruri pe zi vor fi anulate până pe 31 octombrie, afectând aproape 400.000 de pasageri.
Ryanair a fost avertizată de Autoritatea Civilă de Aviaţie că i se vor aplica penalizări pentru că refuză să reruteze pasagerii către alte companii aeriene.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Recunoscând impactul pe care îl are nevoia de a zbura în zile suplimentare, implementez următoarea schemă de bonus. Toţi piloţii actuali (…) care vor opera aeronavele Ryanair în perioada septembrie – 31 octombrie vor primi un bonus brut de 12.000 de euro sau 12.000 de lire pentru căpitan şi 6.000 de euro sau 6.000 de lire pentru copiloţi în noiembrie 2018”, le-a transmis piloţilor directorul de operaţiuni al Ryanair, Michael Hickey.
Piloţii şi copiloţii vor primi bonusul dacă vor zbura peste 800 de ore cu Ryanair până la 31 octombrie 2018.
Până la 50 de zboruri pe zi vor fi anulate până pe 31 octombrie, afectând aproape 400.000 de pasageri.
Ryanair a fost avertizată de Autoritatea Civilă de Aviaţie că i se vor aplica penalizări pentru că refuză să reruteze pasagerii către alte companii aeriene.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
La polul opus, cele mai mari rate ale inflaţiei au fost înregistrate în Lituania (4,6%), Estonia (4,2%) şi Letonia (3,2%).
Inflaţia anuală în zona euro a fost de 1,5% în august 2017, în creştere de la 1,3% în luna iulie. Inflaţia anuală în UE a fost de 1,7% în august 2017, de la 1,5% în iulie 2017.
Un impact semnificativ asupra inflaţiei anuale din zona euro a fost generat de transporturi (0,16 puncte procentuale) şi servicii de acomodare (0,10 puncte procentuale), în timp ce telecomunicaţiile (-0,12 puncte procentuale), legumele (-0,05 puncte procentuale) şi protecţia socială (-0,04) au înregistrat cel mai redus impact.
Majoritatea respondenţilor (65%) sunt de părere că tehnologia va îmbunătăţi perspectivele de angajare, chiar dacă angajaţii din Statele Unite (73%) si India (88%) sunt mult mai încrezători în impactul benefic al tehnologiei în comparaţie cu cei din Marea Britanie (40%) şi Germania (48%). În general, aproape trei sferturi dintre respondenţi sunt de părere că tehnologia nu va fi capabilă să înlocuiască în întregime mintea umană (73%) şi majoritatea (86%) spun că abilităţile umane vor fi întotdeauna căutate pe piaţa muncii.
Acestea sunt câteva dintre concluziile raportului PwC “Workforce of the future: the competing forces shaping 2030”, realizat pe baza unui sondaj la care au participat 10.000 de persoane din Marea Britanie, Germania, India şi Statele Unite.
În timp ce respondenţii la sondaj sunt optimişti în legătură cu impactul tehnologiei, 37% dintre aceştia fiind chiar entuziasmaţi de viitoarea lume a muncii ca fiind una plină de posibilităţi, aceştia sunt îngrijoraţi că automatizarea va pune anumite locuri de muncă în pericol. Tot 37% dintre respondenţi sunt de părere că automatizarea le pune locurile de muncă în pericol, în creştere faţă de nivelul de 33% înregistrat în 2014. Peste 56% sunt de părere ca guvernele ar trebui să ia măsuri pentru a proteja locurile de muncă de impactul automatizării.
In jur de jumătate dintre respondenţi (54%) sunt de părere că au toate abilităţile necesare pentru a-şi continua cariera. Încrederea în propriile abilităţi este mai scăzuta decât media globală în Marea Britanie (35%) şi Germania (45%), şi mai ridicată în SUA (60%), India (67%) şi China (59%).
La rândul lor, antreprenorii din Silicon Valley, preocupaţi de impactul tehnologiei asupra modelelor tradiţionale de ocupare a forţei de muncă, finanţează studii şi donează pentru proiecte de cercetare.
Guvernele evaluează posibilitatea ca acesta să înlocuiască o parte din sistemele de protecţie socială din ce în ce mai complexe, costisitoare şi ineficiente, potrivit Forbes.
Un studiu recent privitor la UBI arată că acordarea unui venit lunar de 1.000 de dolari fiecărui adult din SUA ar creşte economia americană cu 2.500 miliarde de dolari până în 2025, scrie CNBC.
Iniţiativele de protecţia mediului în companii sunt în continuare orientate către soluţii cu efecte rapide, cum ar fi reciclarea hârtiei sau reducerea energiei, despre care 59% dintre respondenţii români spun că sunt deja implementate în companiile lor. Însă oportunităţile pe termen lung care pot avea impact pozitiv asupra afacerilor din puncte de vedere economic – cum ar fi evaluarea tehnologiilor folosite – nu sunt luate în calcul. 41% dintre respondenţii români au declarat că organizaţia lor monitorizează consumul de energie şi impactul asupra mediului, dar doar o treime sunt atente la reducerea amprentei de carbon. Un procent similar, de 34% au afirmat că organizaţiile din care provin folosesc electricitate din surse regenerabile.
Abordare strategică a politicilor de mediu în organizaţii nu reprezintă o prioritate pe agendele companiilor fiind asociate cu un efort de timp şi cost pe care companiile spun că nu îl pot susţine. Astfel, 14% dintre respondenţi spun că protecţia mediului ar putea deveni o prioritate pentru compania în care lucrează doar dacă nu ar implica niciun cost. Totuşi, 44% dintre respondenţi consideră că importanţa acordată de companiile lor problemelor de mediu şi sustenabilităţii măsurilor adoptate a crescut în ultimul an, în timp ce 22% dintre aceştia recunosc că astfel de eforturi se fac în companie numai pentru a respecta cerinţele legislative.
În contextul în care adoptarea tehnologiei este în creştere la nivel de organizaţii şi industrii, în general, alegerea soluţiei tehnologice potrivite poate genera impact pozitiv pe termen lung asupra mediului şi a indicatorilor financiari.
Tehnologiile şi tehnicile de imprimare folosite reprezintă unele dintre modalităţile prin care întreprinderile pot face economii. Angajaţii români se aşteaptă ca productivitatea lor să scadă, în medie, cu 28% dacă imprimarea devine indisponibilă în cadrul organizaţiei, însă există oportunităţi de îmbunătăţire a practicilor de tipărire. Studiul mai arată că 47% dintre documentele printate sunt imediat aruncate sau folosite pe termen scurt şi chiar că 5% dintre respondenţi nu îşi mai recuperează printurile din imprimantă, ceea ce indică faptul că ar trebui revizuite regulile de imprimare, dar şi un mai bun control asupra gestiunii imprimantei.
În România, studiul a fost realizat pe un eşantion de 100 de respondenţi, cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani. Cei mai mulţi dintre respondenţi sunt angajaţi în sectorul privat, în companii din Bucureşti şi au poziţii de middle-management.
Heckman susţine că IQ-ul are un rol minor în succesul unei persoane, doar 1-2%. Dacă acesta este cazul, care este factorul principal care face ca un individ să aibă succes?
Ştiinţa nu are un răspuns definitiv la această întrebare, pentru că reţeta succesului are şi o doză (variabilă) de noroc. Ceea ce se cunoaşte este că personalitatea este un factor cheie, scrie The Independent.
Heckman, împreună cu colegii săi, a publicat un studiu în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences în care se demonstra cum succesul (cel puţin acela financiar) era corelat cu conştiinciozitatea, o trăsătură de personalitate marcată de perseverenţă, auto-disciplină şi hărnicie.
Pentru a ajunge la această concluzie, echipa a analizat patru seturi de date diferite, care includeau scoruri de IQ, rezultate la diferite teste standardizate a câtorva mii de persoane din Marea Britanie, Statele Unite şi Olanda. Unele seturi de date includeau mai multe teste efectuate de aceleaşi persoane pe o durată de mai multe decenii, alături de activităţile, venitul, cazierul, masa corporală şi calitatea vieţii.
Astfel, „abilităţile non-cognitive”, aşa cum le numeşte Heckman, precum perseverenţa, joacă un rol sensibil mai important decât coeficientul brut de inteligenţă.