Sainsbury va plăti 2,98 miliarde de lire cash şi 4,3 miliarde de lire în acţiuni, potrivit unui anunţ de luni al retailerului. În urma fuziunii, Walmart ar urma să primească o participaţie de 42% din noua entitate.
Acţiunile Sainsbury au crescut cu 21% în Londra după anunţ, în timp ce Tesco, liderul actual al pieţei de retail din Marea Britanie, a scăzut cu 3,4%, iar Morrison Supermarkets, unul dintre principalii rivali, a scăzut cu 4,4%.
În cadrul negocierilor actuale se vehiculează că Deutsche Telekom va primi o particiaţie de 42% şi 69% ca drept de vot în noua companie.
La 24 de miliarde de dolari, tranzacţia ar evalua Sprint la 6,10 dolari per acţiune. Această valoare s-ar putea schimba în funcţie de fluctuaţiile pieţei, iar investitorii Sprint vor primi participaţii în noua companie, care ar fi generată de fuziunea dintre T-Mobile şi Sprint Corp.
CEO-ul T-Moble, John Legere, va conduce noua companie, care va avea un sediu central în Bellevue, Washington şi unul în Kansas City.
Compania a generat venituri de 11,97 miliarde de dolari în primul trimestru, în creştere cu 49% faţă de primul trimestru din 2017. Aceste date marchează al doilea cel mai puternic trimestru din istoria Facebook. Analiştii se aşteptau ca Facebook să genereze venituri de aproximativ 11,4 miliarde de dolari.
Profitul companiei a crescut cu 63%, ajungând la 4,99 miliarde de dolari de la 3,06 miliarde de dolari anul trecut. Veniturile au scăzut cu 1 miliard de dolari faţă de trimestrul anterior, dar acest lucru nu este ieşit din comun, ţinând cont că advertiserii cheltuie cea mai mare parte a bugetelor în al patrulea trimestru, în timpul sărbătorilor de iarnă.
Martin Sorrell, care s-a aflat la conducerea gigantului britanic în ultimii 33 de ani, şi-a dat demisia sâmbătă.
Acesta a spus că ancheta internă a pus o presiune inutilă asupra companiei şi că a decis să demisioneze “în interesul clienţilor, al acţionarilor, mari şi mici, al tuturor celorlalţi beneficiari”.
WPP a mai anunţat că, între timp, ancheta a fost finalizată şi că se va considera că Sorrell a ieşit la pensie, în timp ce preşedintele Roberto Quarta a devenit CEO interimar.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Dar câteodată poate ar trebui reamintită.
Acum câteva luni, Prevent, un furnizor bosniac de componente auto pentru Volkswagen, a oprit furnizarea de produse, perturbând întregul lanţ de aprovizionare pentru gigantul auto. În această situaţie nici nu mai contează pierderile – care au fost de aproape 100 de milioane de euro –, ci livrarea produsului la timp.
Bild, cel mai puternic ziar din Germania, spune într-un articol că deşi cele două părţi au ajuns ulterior la o înţelegere pentru reluarea producţiei, în final Volkswagen a decis să oprească colaborarea cu Prevent, deşi acest lucru îi aduce pierderi imediate de peste 200 de milioane de euro.
Frank Schwope, specialist în cadrul băncii germane NORDLB, a comentat: ”Cred că este un caz de «Nu muşca mâna care te hrăneşte»“.
Globalizarea include multe ţări, multe oraşe, multe companii în acest lanţ, care în lipsa acestui proces ar fi pe dinafară. Dar o parte dintre ţări, o parte dintre companii uită că sunt într-un lanţ global şi că pot fi scoase în orice moment, chiar cu pierderi aferente de o parte şi de alta.
Grupul francez Renault a făcut Logan şi Dacia în România la Mioveni, dar aceste modele sunt produse fără probleme şi în Maroc, şi în Rusia.
Globalizarea înseamnă că o companie are brandul, produsul final, iar aproape tot ce este sub capotă este făcut în altă parte, mai ieftin şi, de ce nu, poate chiar mai bine.
Gigantul american Apple produce telefoanele iPhone în China cu un preţ în jurul a 100 de dolari, iar restul până la 500 înseamnă brand, cercetare-dezvoltare şi distribuţie.
Ca să nu existe îndoieli, această globalizare şi includerea României în acest lanţ este bună, în primul rând pentru că nu am avea o altă alternativă. Această globalizare, chiar dacă pe lanţ te afli cu o valoare adăugată mai mică, la început doar cu forţa de muncă, pregăteşte oameni şi revigorează întregi zone economice.
În industria auto, unde există supracapacitate, nu ai putea să înlocuieşti un brand consacrat cu brandul tău propriu. Cazul Dacia în comunism a fost o excepţie, dar erau alte timpuri.
În prezent, România nu are cu ce să înlocuiască industria de componente auto şi această verigă din lanţul globalizării. Comanda vine din afară, de la cel care deţine produsul final şi brandul, şi tu eşti doar un furnizor.
Investitorii străini vin pentru acest pachet pe care îl oferă România: de forţă de muncă bine calificată şi ieftină. Încă.
Bineînţeles că există o revoltă în fiecare dintre noi în privinţa acestei propoziţii de promovare a României, dar nu ştiu cu ce am putea înlocui în mod realist acest lucru.
În primul deceniu de după căderea comunismului, o întreagă economie s-a prăbuşit în România pentru că toate întreprinderile, toate sectoarele, toată administraţia economică s-a trezit în faţa pieţei şi au înţeles că produsele lor sunt depăşite tehnologic sau nu mai au piaţă. Înainte era sistemul care trebuia să îţi găsească o piaţă de desfacere pentru produsele realizate, chiar dacă erau poate scumpe.
În lumea de astăzi, unde există supracapacităţi la tot pasul, problema nu este produsul, ci cine îl cumpără şi cu cât, cine controlează pierderile. Componentele auto pot fi făcute în România, dar tot nemţii sau francezii deţin pieţele de desfacere.
Acest sistem este valabil şi pentru centrele de servicii deţinute în România de Oracle, IBM, Microsoft, Adobe, Amazon, Endava etc.
Antreprenorii români care lucrează în IT şi care sunt furnizori pentru giganţii internaţionali sunt ”furioşi“ pentru că înţeleg că sunt numai forţă de muncă. Dar nimeni nu-i opreşte să-şi dezvolte propriul IP – Intellectual Property – şi să obţină un preţ mai mare pentru ceea ce ei furnizează. Din păcate, este mai greu.
Nu ştiu dacă România poate să aibă produsul final şi brandul, dar cu ajutorul multinaţionalelor poate să treacă la operaţiuni mai complexe, cu o valoare adăugată mai mare, cu salarii mai mari. Dar tot în acest lanţ al globalizării.
Important este să nu uiţi cine te hrăneşte, chiar dacă această frază este extrem de dură şi revoltătoare.
Problema fabricii este cererea scăzută pentru modelul Chevrolet Cruze, modelul de dimensiuni mici pe care GM îl produce la această fabrică. Vânzările modelului Cruze au scăzut cu 30% între anii 2014-2017, încât interesul în maşinile mici scade la nivel de piaţă. Vânzările modelului Cruze au scăzut cu încă 26% în primele trei luni din anul acesta.
GM a început să construiască şi o versiune hatchback a modelului Cruze la o fabrică în Mexic, în timp ce fabrica din Lordstown va construi doar versiunea sedan. Modelul hatchback reprezintă sub 20% din vânzările seriei Cruze.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Participanţii vor intra pe shortlistul companiilor pentru programele lor de internship sau pentru poziţiile entry-level din departamentul de vânzări, oportunităţi de carieră pe care aceştia le au deschise în următoarea perioadă.
Evenimentul se adresează studenţilor, masteranzilor sau absolvenţilor unei facultăţi cu profil economic, persoane care îşi doresc o carieră în vânzări. În cadrul Sales Boot Camp participanţii vor afla care sunt competenţele necesare unui om de vânzări, vor avea ocazia să pună în practică noţiuni teoretice, să descopere care sunt strategiile de negociere şi care sunt oportunităţile de carieră oferite de companiile participante. Ei vor primi sfaturi şi informaţii utile de la specialişti şi traineri din domeniul vânzărilor.
Prezenţa la Sales Boot Camp este gratuită, iar cei care vor să participe se pot înscrie la secţiunea evenimentului, pe site-ul hipo.ro. Locurile sunt limitate, iar accesul la eveniment se face pe bază de preselecţie. În selecţia celor 100 de participanţi, vor conta rezultatele academice obţinute în timpul anilor de studii, precum şi implicarea în activităţi extracurriculare, cum ar fi ONG-uri, programe de internship sau experienţe internaţionale.
Printre companiile care şi-au confirmat prezenţa la eveniment sunt: JTI România, Coca-Cola HBC România, Bosch România, Veeam Software, Unilever şi L’Oreal România. Pe lângă oportunităţile de carieră oferite de companii, participanţii au ocazia să participe la o serie de conferinţe şi workshopuri interactive.