BusinessMagazin

Tag: Franta

  • Prezenţa la vot în alegerile din Franţa, de 26,41% la ora 12:00 CET, este sub cea din 2017

    Prezenţa la vot în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale franceze de duminică era de 26,41% până la ora 12.00 (1000 GMT), arată datele Ministerului de Interne, citate de Reuters.

    Cifra de participare a fost mai mică decât la aceeaşi oră în 2017, când a fost de 28,23%, dar mai mare decât în primul tur din 2022, în urmă cu două săptămâni, când a fost de 25,48% până la prânz.

    Analiştii spun că o prezenţă scăzută la vot adaugă o notă de incertitudine pentru rezultatul final.

    Votul a început la ora 8.00 şi se va încheia la ora 20.00, când sunt aşteptate primele estimări ale rezultatelor.

     

  • Franţa va trimite Ucrainei un sistem de artilerie autopropulsată

    Franţa va trimite în Ucraina, până la sfârşitul lunii, obuziere autopropulsate CAESAR, arme cu rază lungă de acţiune, de fabricaţie franceză, a confirmat vineri Palatul Elysée.

    Într-un interviu acordat vineri publicaţiei franceze Ouest-France şi citat de CNN, preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că ţara sa „livrează echipamente substanţiale, de la MILAN la CAESAR şi mai multe tipuri de arme” Ucrainei.

    „Cred că trebuie să continuăm pe această cale. Întotdeauna cu o linie roşie, care este de a nu intra în cobeligeranţă”, a adăugat preşedintele francez.

    Aproximativ 40 de militari ucraineni vor sosi în Franţa pentru a fi instruiţi cu privire la echipamentele militare, potrivit Elysée.

    Sistemele de arme antitanc MILAN au fost deja livrate, a precizat Palatul Elysée.

    CAESAR este un sistem de artilerie montat pe camion cu un tun autopropulsat dezvoltat de Nexter Systems.

    Potrivit companiei, unităţile CAESAR au fost desfăşurate de armata franceză începând din 2009 în diferite ţări, inclusiv „Afganistan, Liban, Mali şi Sahel, Irak şi Asia de Est”.

    „Franţa continuă să sprijine militar Ucraina”, a declarat vineri ministerul francez al Apărării. „Preşedintele Republicii a decis să livreze mai multe tunuri de artilerie CAESAR şi mii de obuze. Suntem alături de poporul ucrainean”.

  • Franţa va trimite Ucrainei un sistem de artilerie autopropulsată

    Franţa va trimite în Ucraina, până la sfârşitul lunii, obuziere autopropulsate CAESAR, arme cu rază lungă de acţiune, de fabricaţie franceză, a confirmat vineri Palatul Elysée.

    Într-un interviu acordat vineri publicaţiei franceze Ouest-France şi citat de CNN, preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că ţara sa „livrează echipamente substanţiale, de la MILAN la CAESAR şi mai multe tipuri de arme” Ucrainei.

    „Cred că trebuie să continuăm pe această cale. Întotdeauna cu o linie roşie, care este de a nu intra în cobeligeranţă”, a adăugat preşedintele francez.

    Aproximativ 40 de militari ucraineni vor sosi în Franţa pentru a fi instruiţi cu privire la echipamentele militare, potrivit Elysée.

    Sistemele de arme antitanc MILAN au fost deja livrate, a precizat Palatul Elysée.

    CAESAR este un sistem de artilerie montat pe camion cu un tun autopropulsat dezvoltat de Nexter Systems.

    Potrivit companiei, unităţile CAESAR au fost desfăşurate de armata franceză începând din 2009 în diferite ţări, inclusiv „Afganistan, Liban, Mali şi Sahel, Irak şi Asia de Est”.

    „Franţa continuă să sprijine militar Ucraina”, a declarat vineri ministerul francez al Apărării. „Preşedintele Republicii a decis să livreze mai multe tunuri de artilerie CAESAR şi mii de obuze. Suntem alături de poporul ucrainean”.

  • Sondaje.Avansul lui Macron în faţa lui Le Pen se măreşte înaintea scrutinului de duminică din Franţa

    Un sondaj Ipsos l-a plasat pe Macron obţinând 56,5% din voturi, în creştere cu o jumătate de punct faţă de vineri şi cu 3,5 puncte faţă de data de 8 aprilie, cu două zile înainte de primul tur de scrutin în care Macron şi candidata de extremă dreapta Le Pen s-au calificat pentru turul al doilea.

    Un sondaj Opinionway l-a plasat pe Macron la 56%, în creştere cu două puncte faţă de vineri. Într-un sondaj Ifop, cota lui Macron în intenţiile de vot a urcat la 55%, cu o jumătate de punct mai mult decât luni şi cu trei puncte mai mult decât la 8 aprilie.

    Scorul mediu al lui Macron în cele trei sondaje a urcat la 55,83%, în creştere cu peste trei puncte faţă de media de la 8 aprilie.

    Emmanuel Macron a câştigat alegerile din 2017 cu 66,1% din voturi, tot împotriva lui Le Pen, dar cursa este acum mult mai strânsă. Macron a pierdut voturi din cauza criticilor privind gestionarea crizei COVID şi a politicilor economice.

  • Un embargo al UE asupra petrolului rusesc este în pregătire – ministru francez

    Ministrul francez de finanţe, Bruno Le Maire, a declarat marţi că Uniunea Europeană lucrează la un embargo asupra petrolului rusesc, adăugând că preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, doreşte o astfel de măsură, scrie Reuters.

    “Sper că în săptămânile următoare îi vom convinge pe partenerii noştri europeni să nu mai importe petrol rusesc”, a declarat Le Maire la postul de radio Europe 1.

     

  • Le Pen vrea retragerea Franţei din anumite structuri NATO şi reducerea contribuţiilor la UE

    Marine Le Pen, adversara preşedintelui Emmanuel Macron în scrutinul prezidenţial, pledează pentru “apropierea strategică” între NATO şi Rusia şi, deşi vrea menţinerea Franţei în NATO, propune retrgerea din Comandamentul aliat şi reducerea contribuţiilor la Uniunea Europeană.

    Marine Le Pen, candidata formaţiunii Mobilizarea Naţională (extremă-dreapta) în scrutinul prezidenţial din Franţa, a pledat miercuri pentru “o apropiere strategică între NATO şi Rusia, imediat ce războiul ruso-ucrainean se va încheia printr-un tratat de pace”. Este interesul Franţei şi al Europei, dar eu cred că şi al Statelor Unite, care nu au niciun interes să asiste la o alianţă strânsă chinezo-rusă”, a declarat Marine Le Pen, în prezentarea politicii externe, potrivit cotidianului Le Monde.

    “Dacă voi fi aleasă preşedinte, voi decide retragerea din Comandamentul integrat al NATO, dar nu voi renunţa la Articolul 5, privind apărarea reciprocă între membrii Alianţei Nord-Atlantice. Dar nu vom plasa trupele noastre nici sub comandamentul integrat al NATO, nici sub un viitor comandament european”, a adăugat Marine Le Pen, justificând decizia prin “refuzul de subordonare faţă de protectoratul american” şi refuzul “implicării în războaiele americane”.

    Marine Le Pen a dat asigurări că ea nu vrea retragerea Franţei din Uniunea Europeană. “Nu am un astfel de proiect”, a precizat ea, potrivit postului BFMTV, explicând însă că vrea reducerea contribuţiilor la bugetul UE. “Vrea să reducem contribuţia la cinci miliarde, acum este în medie de opt-nouă miliarde”, a argumentat Marine Le Pen.

    Conferinţa de presă a candidatei la funcţia de preşedinte al Franţei a fost întreruptă scurt timp de un protestatar care a denunţat relaţiile cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, dar Marine Le Pen a condamnat un act “provocator” şi a dat asigurări că este “independentă de orice putere externă”. Rugată de jurnalişti să comenteze acuzaţiile că a fost în trecut o susţinătoare a preşedintelui rus, Vladimir Putin, Marine Le Pen a precizat: “Niciodată nu am făcut altceva decât să apăr interesele Franţei”.

    Marine Le Pen s-a pronunţat în favoarea extinderii numărului membrilor permanenţi ai Consiliului de Securitate ONU, considerând că trebuie să existe şi reprezentanţi ai Africii şi ai Americii de Sud. În prezent, membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate ONU sunt Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Rusia şi China.

    Marine Le Pen a dat asigurări că, dacă va deveni preşedinte, nu va retrage Franţa din Acordul internaţional de la Paris, privind protejarea climei.

    Referindu-se la relaţia cu Beijingul, Marine Le Pen a argumentat că naţiunea chineză “reacţionează doar la un raport de forţă”. “Voi menţine relaţii de la egal la egal cu Beijingul”, a subliniat ea.

  • Le Pen vrea retragerea Franţei din anumite structuri NATO şi reducerea contribuţiilor la UE

    Marine Le Pen, adversara preşedintelui Emmanuel Macron în scrutinul prezidenţial, pledează pentru “apropierea strategică” între NATO şi Rusia şi, deşi vrea menţinerea Franţei în NATO, propune retrgerea din Comandamentul aliat şi reducerea contribuţiilor la Uniunea Europeană.

    Marine Le Pen, candidata formaţiunii Mobilizarea Naţională (extremă-dreapta) în scrutinul prezidenţial din Franţa, a pledat miercuri pentru “o apropiere strategică între NATO şi Rusia, imediat ce războiul ruso-ucrainean se va încheia printr-un tratat de pace”. Este interesul Franţei şi al Europei, dar eu cred că şi al Statelor Unite, care nu au niciun interes să asiste la o alianţă strânsă chinezo-rusă”, a declarat Marine Le Pen, în prezentarea politicii externe, potrivit cotidianului Le Monde.

    “Dacă voi fi aleasă preşedinte, voi decide retragerea din Comandamentul integrat al NATO, dar nu voi renunţa la Articolul 5, privind apărarea reciprocă între membrii Alianţei Nord-Atlantice. Dar nu vom plasa trupele noastre nici sub comandamentul integrat al NATO, nici sub un viitor comandament european”, a adăugat Marine Le Pen, justificând decizia prin “refuzul de subordonare faţă de protectoratul american” şi refuzul “implicării în războaiele americane”.

    Marine Le Pen a dat asigurări că ea nu vrea retragerea Franţei din Uniunea Europeană. “Nu am un astfel de proiect”, a precizat ea, potrivit postului BFMTV, explicând însă că vrea reducerea contribuţiilor la bugetul UE. “Vrea să reducem contribuţia la cinci miliarde, acum este în medie de opt-nouă miliarde”, a argumentat Marine Le Pen.

    Conferinţa de presă a candidatei la funcţia de preşedinte al Franţei a fost întreruptă scurt timp de un protestatar care a denunţat relaţiile cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, dar Marine Le Pen a condamnat un act “provocator” şi a dat asigurări că este “independentă de orice putere externă”. Rugată de jurnalişti să comenteze acuzaţiile că a fost în trecut o susţinătoare a preşedintelui rus, Vladimir Putin, Marine Le Pen a precizat: “Niciodată nu am făcut altceva decât să apăr interesele Franţei”.

    Marine Le Pen s-a pronunţat în favoarea extinderii numărului membrilor permanenţi ai Consiliului de Securitate ONU, considerând că trebuie să existe şi reprezentanţi ai Africii şi ai Americii de Sud. În prezent, membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate ONU sunt Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Rusia şi China.

    Marine Le Pen a dat asigurări că, dacă va deveni preşedinte, nu va retrage Franţa din Acordul internaţional de la Paris, privind protejarea climei.

    Referindu-se la relaţia cu Beijingul, Marine Le Pen a argumentat că naţiunea chineză “reacţionează doar la un raport de forţă”. “Voi menţine relaţii de la egal la egal cu Beijingul”, a subliniat ea.

  • Duminică au loc alegeri prezidenţiale în Franţa

    Francezii merg duminică la urne pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale, după o campanie discretă, umbrită de războiul din Ucraina.

    Aproximativ 48,7 milioane de persoane sunt eligibile pentru a vota în competiţia prezidenţială de duminică, alegând dintr-un grup de 12 candidaţi care se luptă pentru a conduce a doua cea mai mare economie a Uniunii Europene şi singura putere nucleară a blocului comunitar.

    Preşedintele Emmanuel Macron încearcă să devină primul preşedinte în exerciţiu care este reales în două decenii. Ultimul preşedinte care a reuşit acest lucru a fost Jacques Chirac în 2002.

    Contracandidaţii săi variază de la un cadidat de extremă stângă cu simpatii comuniste până la candidaţi anti-imigraţie de extremă dreapta.

    Secţiile de votare se deschid în Franţa continentală duminică, la ora locală 8.00 (9.00 ora României). Ele se vor închide la ora locală 19.00 (20.00 ora României) în majoritatea localităţilor şi la ora 20.00 (21.00 ora României) în marile oraşe, inclusiv la Paris. Primele sondaje la ieşirea de la urne vor fi publicate la ora 20.00 (21.00 Ora României).

    Cei doi candidaţi care vor obţine cele mai multe voturi se vor califica pentru turul al doilea ce va avea loc pe 24 aprilie.

    Doisprezece candidaţi au ajuns pe buletinul de vot oficial – inclusiv şapte care au candidat şi la ultimele alegeri din 2017. Aceştia acoperă tot spectrul politic. O treime dintre ei sunt femei.

    Printre candidaţi se numără finaliştii din 2017, Emmanuel Macron şi Marine Le Pen, care candidează pentru a treia oară la Palatul Élysée. Alţi „veterani” cu candidaturi la activ sunt candidaţii de stânga Jean-Luc Mélenchon, Philippe Poutou şi Nathalie Arthaud, naţionalistul de dreapta Nicolas Dupont-Aignan şi candidatul de centru-dreapta Jean Lassalle.

    Noii veniţi sunt Eric Zemmour, un fost expert TV de extremă dreapta; Valérie Pécresse, şefa conservatoare a regiunii pariziene; Anne Hidalgo, primarul socialist al Parisului; Yannick Jadot de la Verzi; şi Fabien Roussel, candidatul Partidului Comunist.

    Cu excepţia unei surprize monumentale, se aşteaptă ca atât Macron, cât şi Le Pen să avanseze din nou în turul doi. Sondajele sugerează că liderul de extremă-stânga Jean-Luc Mélenchon este posibil pe locul al treilea.

    Macron, acum în vârstă de 44 de ani, a învins-o pe Le Pen cu o majoritate zdrobitoare şi a devenit cel mai tânăr preşedinte al Franţei în 2017. Victoria fostului bancher care, spre deosebire de Le Pen, este un susţinător fervent al colaborării europene, a fost considerată o victorie împotriva politicii populiste şi naţionaliste, venită în urma alegerii lui Donald Trump la Casa Albă şi a votului Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană, ambele în 2016.

    Macron s-a bazat în campanie pe succese economice: Economia franceză îşi revine mai repede decât se aşteptau experţii după pandemia de COVID-19, cu o rată de creştere de 7% în 2021, cea mai mare din 1969 încoace. Şomajul a scăzut la minime neatinse de la începutul anilor 2000. Când Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie, declanşând cea mai gravă criză de securitate din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, Macron a primit, de asemenea, un impuls în sondaje, oamenii adunându-se în jurul liderului pe timp de război.

    Dar Le Pen, în vârstă de 53 de ani, este acum un duşman politic mai bine pozţionat faţă de 2017. Le Pen s-a rebrenduit în ultimii ani reducând limbajul anti-imigraţie. Şi-a focusat campania pe costul vieţii de zi cu zi a francezului de rând şi pe puterea sa de cumpărare, valorificând problema care, potrivit sondajelor, este cea mai importantă în mintea alegătorilor.

  • Franţa este pregătită să interzică petrolul rusesc, declară ministrul francez de finanţe

    Franţa este pregătită să interzică petrolul rusesc, a declarat vineri ministrul francez de finanţe Bruno Le Maire la CNN.

    Le Maire a calificat atacul asupra unei gări din Kramatorsk, soldat cu cel puţin 50 de morţi, drept “un masacru” şi a declarat că cei responsabili trebuie “identificaţi, urmăriţi şi eventual condamnaţi pentru aceste crime”.

    Franţa nu vrea să aştepte, iar o interdicţie asupra petrolului ar schimba jocul, a spus Le Maire, dar a adăugat că este nevoie de unitate europeană pentru a pune în aplicare sancţiuni mai stricte în domeniul energiei.

    “În ceea ce priveşte Franţa, suntem pregătiţi să mergem mai departe şi să decidem o interdicţie asupra petrolului şi sunt profund convins că următorii paşi şi următoarele discuţii se vor concentra pe această chestiune a interzicerii petrolului rusesc”, a spus el.

    Le Maire a subliniat totuşi că sancţiunile actuale convenite de UE sunt foarte eficiente.

     

  • Pieţele franceze încep să se agite: Candidata extremei dreapta Marine Le Pen reduce diferenţa în sondajele pentru alegerile prezidenţiale. Bursa din Paris, scădere peste media europeană

    Pieţele din Franţa oferă semnale negative miercuri, 6 aprilie, pe măsură ce ultimele sondaje arată că Marine Le Pen, candidată de extremă dreaptă, continuă să reducă diferenţa faţă de preşedintele actual Emmanuel Macron. Primul tur al alegerilor prezidenţiale din Hexagon are loc pe 10 aprilie.

    Un sondaj realizat pentru ziarul Le Monde de către agenţia Ipsos Sopra Steria Cevipof estimează că Emmanuel Macron ar obţine 26,5% din voturi, iar Le Pen 21,5%. Într-un sondaj efectuat între 21 şi 24 martie, Macron şi Le Pen ajungeau la 28%, respectiv 17,5%.

    Astăzi, obligaţiunile franceze au scăzut semnificativ după publicarea procentelor, iar randamentul bondurilor guvernamentale pe 10 ani a atins maximul ultimilor şapte ani. La 15:00, ora României, indicele bursei din Paris, CAC 40, se deprecia cu 2%, sub evoluţia indicelui paneuropean Stoxx 600, minus 1,5%.

    De altfel, dinamica este influenţată, printre altele, de sancţiunile aplicate asupra Rusiei şi de prognozele privind viitoarele decizii ale Rezervei Federale (Fed – banca centrală americană).

    Deşi Macron rămâne în continuare favorit în turul 2 din 24 aprilie, Le Pen, liderul partidului Frontul Naţional, se află acum în cea mai bună poziţie pe care a avut-o înaintea alegerilor prezidenţiale de anul acesta. Agenda sa include o strictă poziţionare împotriva migraţiei şi creşterea finanţărilor acordate forţelor de ordine. Anterior războiului ruso-ucrainean, Le Pen şi-a declarat admiraţia pentru liderul rus Vladimir Putin.

    Şansele lui Le Pen au fost îmbunătăţite de candidatura lui Eric Zemmour, poziţionat chiar mai la dreapta pe axul politic. Prin comparaţie, Le Pen pare să aibă un discurs mai moderat, obţinând voturi din partea susţinătorilor de centru-dreapta care au fost dezamăgiţi de mandatul actualului preşedinte.

    Antonio Barroso, director adjunct al diviziei de cercetare din cadrul companiei de consultanţă Teneo, spune că votanţii au început să îşi îndrepte atenţia asupra candidaţilor care au cote mai bune pentru a ajunge în turul 2.

    Totuşi, Teneo vede o probabilitate de 75% ca Macron să obţină un al doilea mandat la Palatul Elysee.