BusinessMagazin

Tag: financiar

  • Studiu UNSAR: Pandemia de COVID-19 continuă să modifice percepţiile românilor privind riscurile cu care se confrontă. Cei mai mulţi se tem de o eventuală criză economică sau financiară care le-ar afecta veniturile

    Percepţiile românilor privind riscurile cu care se confruntă sufer în continuare modificară, mai ales după un an marcat de pandemia de COVD-19, ajungând ca circa 67% dintre români să se gândească la riscul unei crize economice sau financiare, ca fiind în topul temerilor, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii Uniunii Naţionale ale Societăţilor de Asigurare-Reasigurare din România (UNSAR).

    „Cu toate că vedem semne de revigorare, efectele pandemiei încă se fac remarcate. Cercetările sociologice pe care le realizăm în fiecare an ne ajută să înţelegem mai bine la nivel de industrie preocupările pe care le au românii cu privire la siguranţa lor personală sau a familiei, dinamica acestora în timp şi, mai ales, cum putem să îi protejăm mai bine prin intermediul asigurărilor în această perioadă”, a transmis Adrian Marin, Preşedintele UNSAR.

    Pe lângă riscul de criză economică sau financiară, care este principala temere, se regăsesc în continuare şi riscuri precum incendiu, accidentele auto, îmbolnăvirile sau dezastrele naturale, potrivit celei mai noi ediţii a Barometrului UNSAR-IRES privind preceţia riscului şi cultura asigurărilor din România 2021.

    Astfel, circa 67% dintre români se tem de o eventuală criză economică sau financiară, 62% se tem de incendii, 62% de accidente auto, 56% de îmbolnăviri, 54% de dezastre naturale precum cutremurul, inundaţiile sau alunecările de teren, 51% de furt, 48% de fenomene meteo severe şi 48% de alte accidente precum cele casnice.

    Din punctul de vedere al achiziţionării unei asigurări, 21% dintre români se bazează cel maim ult pe modul în care le acoperă nevoile, 15% pe rapiditatea în plata despăgubirilor şi 12% pe consultanţa oferită, conform barometrului UNSAR-IRES.

    Barometrul IRES-UNSAR privind pecepţia riscului şi cultura asigurărilor în România a fost realizat pe un eşantion format din 1.336 respondenţi cu vârsta între 18-50 de ani, în mai 2021, utilizeând metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).

  • 75% dintre români vor trecerea de la Leu la moneda Euro. Estimarea BNR pentru România

    Potrivit estimărilor BNR România poate intra în zona euro până în 2028. 75% dintre români îşi doresc această schimbare, însă doar 52% consideră trecerea ca fiind un lucru pozitiv, arată un studiu Eurobarometru Flash.
     
    Emilian Duca, analist financiar şi susţine că intrarea în zona euro vine la pachet atât cu avantaje cât şi dezavantaje.
     
    „În ce priveşte dorinţa de a intra în zona euro, e o dorinţă legitimă, şi o obligaţie pe care ne-am asumat-o la aderare. 
     
    Avantajul principal va fi fară îndoială faptul că nu va mai trebui să faci schimburi valutare atunci când trebuie să te deplasezi într-o ţară sau în alta. 
     
    Dezavantajul vă fi că în politicile economice nu se va mai putea baza statul român pe politica monetară pentru a ţine în frâu inflaţia”, a afirmat Emilian Duca, analist economic.
     
    România trebuie să îndeplinească anumite criterii precum stabilitatea finanţelor publice sau a dobânzilor, înainte de a intra în zona euro, însă momentan nu îndeplinim nici măcar unul.
     
    Claudiu Vuţa este analist financiar şi consideră co românii cunosc mai degrabă partea pozitivă decâ pe cea negativă, atunci când vorbim de euro.
     
    „Nu se vor mai putea acorda mariri de pensii sau salarii din pix, pentru că aceasta va produce deficit bugetar, cu un deficit bugetar ridicat nu vom mai putea îndeplini condiţiile de aderare la euro.
     
    Ne dorim să aderăm la zona euro dar nu ştim tot ceea ce presupune acest process. 
     
    Bulgarii au mers pe drumul lor, sunt în anticamera aderării la zona euro şi şi-au propus ca până în 2024 să adere efectiv la zona euro şi să adopte moneda europeană”, a menţionat analistul financiar Claudiu Vuţa.

  • Cea mai mare societate de investiţii financiare din România intră în acţionariatul Agroserv Măriuţa (Lăptaria cu Caimac): Evergent Investments cumpără acţiuni de 5,3 mil. lei

    Evergent Investments (fosta SIF Moldova), societate de investiţii financiare cu expunere în sectorul bancar, energie, imobiliar şi în agricultură, precum ferme de afine, a intrat în acţionariatul Agroserv Măriuţa, producătorul de lactate care deţine brandul Lăptaria cu Caimac, potrivit unei raportări de marţi de la bursa de la Bucureşti.

    Astfel, Evergent a cumpărat 88.500 de acţiuni MILK în şedinţa din 18 iunie, într-o tranzacţie de aproximativ 5,3 milioane de lei, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza raportărilor de la bursă.

    “Agroserv Măriuţa (emitentul) aduce la cunoştinţă investitorilor că a primit notificarea 3295/18.06.2021 privind deţinerea unui procent de 5,1126% din totalul drepturilor de vot, corespunzător unui număr de 88.500 acţiuni MILK emise de Agroserv Măriuţă de la Evergent Investments (Bacău, str. Pictor Aman nr. 94C, jud. Bacău, Romania). Totodată emitentul informează investitorii că acţionarii fondatori: Şerban Nicuşor, Cocan Adrian Paul, Cocan Madalina Oană au scăzut pragul de deţinere cumulata de la 75,10% la 71,60%, respectiv 1.239.415 acţiuni din totalul acţiunilor tranzacţionate sub simbolul MILK. Data la care s-a modificat pragul de deţinere este 18.06.2021”.

    Agroserv Măriuţa are 106 mil. lei capitalizare iar în ultima lună acţiunile au urcat cu 8% pe tranzacţii de 10,4 mil. lei. Pe de altă parte Evergent are 1,4 mld. lei capitalizare iar în ultima lună acţiunile au plus 2,6%, potrivit datelor BVB. Evergent este cea mai mare SIF în funcţie de capitalizarea bursieră.​

  • Mihaela Stroia a fost numită la conducerea companiei Uniqa Asigurări de Viaţă

    Mihaela Stroia, cu o experienţă de peste 20 de ani în domeniul serviciilor financiare, dintre care cinci alături de Uniqa, a preluat conducerea companiei Uniqa Asigurări de Viaţă, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii companiei.

    “Preiau această funcţie cu toată responsabilitatea, într-o etapă nouă a evoluţiei UNIQA, marcată atât de transformările de la nivelul companiei, cât şi de provocările contextului actual, în care oamenii sunt tot mai conştienţi de rolul şi relevanţa protecţiei prin asigurare”, a transmis Mihaela Stroia, noul CEO al Uniqa Asigurări de Viaţă.

    Anterior, Mihaela Stroia şi-a consolidat experienţa profesională în cadrul unor importante companii ed audit şi consultanţă financiară, precum şi din domeniul asigurărilor şi administrării fondurilor de pensii facultative.

    Pe parcusrul activităţii sale în echipa Uniqa, Mihaela Stroia, din rolul de director economic, a coordonat şi implementat proiecte importante pentru optimizarea activităţii în aria financiară, pentru a crea un cadru de stabilitate şi soliditate financiară a companiei, în baza principiilor de management al riscurilor şi standardelor stabilite pentru business.

     

     

     

  • Tot ce trebuie să ştie contribuabilii: ANAF a publicat un ghid pentru persoanele fizice care vor să opteze pentru plata CAS şi CASS

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei “ Ghid privind persoanele fizice care optează pentru plata contribuţiei de asigurări sociale şi asigurări sociale de sănătate” care aduce clarificări legate de plata opţioanlă a contribuţiei la asigurările sociale (CAS) sau contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate (CASS) pentru persoanele care nu sunt obligate la paltă.

    Conform ghidului, persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente şi venituri din drepturi de  proprietate  intelectuală din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, care au estimat pentru anul curent  venituri nete a căror valoare cumulată este sub plafonul minim de 12 salarii minime  brute pe ţară, în vigoare  la termenul de  depunere a Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele, pot opta pentru plata contribuţiei de asigurări sociale.

    Pentru plata CAS şi CASS, prin opţiune, trebuie depusă declaraţia unică la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), până în data de 25 mai, pentru persoanele care nu depăşesc plafonul de 27.600 de lei.

    În anul 2021 salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este de 2.300 lei lunar.

    Persoanele  fizice  care  optează  pentru  plata  contribuţiei  de  asigurări  sociale îşi  aleg  o valoare, reprezentând baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, cel puţin egală cu 12 salarii de bază minime brute pe ţară, care constituie “venitul ales”.

    În continuare vă prezentăm exemplul oferit în ghidul anterior menţionat pentru calculul CAS:

    O persoană fizică estimează pentru anul 2021 venituri nete a căror valoare cumulată este sub  plafonul  minim  de  12  salarii  minime  brute  pe  ţară  (plafon  anual  este  de 27.600  lei),  dar optează pentru plata contribuţiei de asigurări sociale pentru anul curent la un venit ales de 30.000 lei.

    Contribuţia de asigurări sociale datorată va fi în sumă de 7.500 lei, respectiv 30.000 X 25%.  În situaţia în care venitul net anual cumulat realizat de contribuabil la 31.12.2021 va fi peste plafonul anual de 27.600 lei (12X2.300), spre exemplu în sumă de 50.000 lei, nu se procedează la regularizarea  contribuţiei  de  asigurări  sociale  întrucât  baza  anuală  de  calcul  al  contribuţiei  de asigurări sociale o reprezintă venitul ales de contribuabil (în exemplu dat de 30.000 lei), care este mai mare decât nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară.

    În continuare vă prezentăm exemplul oferit în ghidul anterior menţionat pentru calculul CASS:

    Cota de contribuţie de asigurări sociale de sănătate este de 10%.

    O persoană fizică nu realizează venituri în anul 2021, dar optează pentru plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.

    Stabilirea contribuţiei de asigurări de sănătate:

    a) valoarea salariului de bază minim brut pe ţară în anul 2021 este de 2.300 lei.

    b) data la care se depune declaraţia – 1  februarie 2021. Persoana va fi asigurată 12 luni începând cu  1 februarie 2021.

    c) stabilirea bazei de calcul al contribuţiei

    2.300  lei x 6 luni = 13.800 lei

    d) determinarea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate

    13.800 lei x 10% = 1.380 lei

    Termenul de plată a contribuţiei de asigurări sociale este până la data de 25 mai, inclusiv a anului următor celui pentru care se datorează contribuţia. Persoanele  fizice  pot  efectua  plăţi reprezentând  contribuţia  de  asigurări sociale  datorată, oricând până la împlinirea termenului de plată.

    Puteţi consulta materialul informativ integral al ANAF AICI

  • Patria Credit IFN lansează alături de doi parteneri un IFN dedicat afacerilor cu impact financiar, finanţarea proiectelor fiind susţinută de Comisia Europeană

    Patria Credit IFN, Fundaţia “Alături de Voi” România şi Federaţia Europeană a Băncilor Etice şi Alternative se asociază pentru lansarea primei instituţii financiare nebancare care va facilita  finanţarea afacerilor cu impact social din România – AFIN.

    Noul IFN va fi dedicat în exclusivitate sectorului de economie socială, fiind implementat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene. Cei trei parteneri vor demara primele contracte de creditare în 18 luni.

    “Ideea acestui IFN vine din nevoia pe care am avut-o chiar noi, ca întreprindere socială, de a avea acces la finanţare pentru dezvoltarea afacerii. Din păcate, în momentul de faţă, România nu are nici un instrument specializat în creditarea întreprinderilor sociale şi acest lucru le afectează competitivitatea şi sustenabilitatea în piaţă. Am decis că este timpul, să ne implicăm şi să creăm un astfel de instrument şi să transferăm expertiza noastră de peste 13 ani în economie socială. Însă nu putem face acest lucru singuri, ci doar împreună cu parteneri cu experienţă bancară, oameni şi companii cu experienţă de business şi întreprinderi sociale dornice să valorifice acest instrument”,a declarat Angela Achiţei, preşedinte ADV România.

    Ea a adăugat că peste 30 de instituţii private şi-au anunţat intenţia de a contribui la înfiinţarea şi dezvoltarea acestui instrument.

    AFIN vrea să dezvolte o platformă pentru investiţiile cu impact social. Scopul proiectului este să faciliteze accesul la finanţare pentru întreprinderile sociale din România care au trecut de faza de start-up şi au nevoie de resurse de capital pentru a progresa.

    ”Am finanţat la rândul nostru câteva proiecte ONG şi afaceri sociale, însă este clar nevoie de o instituţie dedicată care să facă asta drept activitate de bază şi cu un model de business adaptat optim segmentului.” a declarat Raluca Andreica, Director General Patria Credit IFN.

    Prin intermediul Fondului Social European, în România se înfiinţează în prezent peste 2.400 de întreprinderi sociale care, în acest moment, nu au acces la nici un instrument de finanţare  în măsură să le permită scalarea şi dezvoltarea afacerii concomitent cu mărirea impactului social.

    Acest proiect reprezintă o nouă etapă în dezvoltarea economiei sociale din România precum şi din regiunea transfrontalieră România – Republica Moldova – Ucraina.

     

  • CEO-ul Robinhood Vladimir Tenev, prins în mijlocul scandalului Reddit-Wall Street. Miliardarul a fost audiat timp de cinci ore de Comitetul pentru Servicii Financiare din SUA

    Comitetul pentru Servicii Financiare din cadrul Camerei Reprezentaţilor a audiat ieri principalii actori ai scandalului Reddit-Wall Street, însă atenţia s-a îndreptat în ceea mai mare parte asupra CEO-ului Robinhood Vladimir Tenev,  notează Bloomberg.

    Reprezentaţii l-au acuzat pe Tenev că a transformat piaţa de capital într-un cazino, nereuşind să protejeze investitorii din retail, şi au pus sub semnul întrebării decizia de a restricţiona tranzacţiile cu acţiunile GameStop.

    Parlamentarul democrat Alexandria Ocasio-Cortez a pus la îndoială modelul de business al platformei de trading, în timp ce Tenev a adoptat un ton împăciuitor, subliniind faptul că firma va învăţa din ultimele evenimente.

    „Îmi pare rău pentru ceea ce s-a întâmplat. Nu vom spune că Robinhood a făcut totul perfect şi că nu am făcut niciun fel de greşeală. Vă promit că vom îmbunătăţi situaţia şi vom repeta aceleaşi greşeli”, a spus Tenev, care a fost audiat timp de cinci ore de reprezentaţi.

    CEO-ul Citadel Ken Griffin şi Gabe Plotkin, fondatorul Melvin Capital, au declarat că nu au avut niciun rol în decizia Robinhood de a impuse restricţii asupra acţiunilor GameStop. Fondatorul Reddit Steve Huffman şi Keith Gill – unul dintre principalii investitori ai grupului WallStreetBets, au vorbit doar de câteva ori.

    Keith Gill a raportat la un moment dat în câştig de 48 de milioane de dolari, după ce preţul acţiunilor lanţului de magazine a crescut de la 5 la aproape 450 de dolari.

    Robinhood a primit la sfârşitul anului trecut o amendă de 65 de milioane de dolari, după a fost acuzat că a indus în eroare clienţii cu privire la sursele de venit, neoferind condiţiile necesare pentru îndeplinirea comenzilor lansate de clienţi.

     

  • Tot ce trebuie să ştie contribuabilii: ANAF a publicat un ghid pentru contribuabilii persoane fizice care realizează venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei “Ghidul fiscal al contribuabililor persoane fizice care realizează venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură ” care aduce clarificări legate de obligaţiile fiscale pentru persoanele care obţin venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură.

    Conform ghidului, veniturile obţinute de persoanele fizice din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură sunt definite astfel:  

    Veniturile din activităţi agricole sunt venituri obţinute din desfăşurarea, în mod individual sau într-o formă de asociere fără personalitate juridică a următoarelor activităţi:

    • cultivarea produselor agricole vegetale, precum şi prelucrarea, procesarea şi valorificarea lor în stare naturală;

    • exploatarea plantaţiilor viticole, pomicole, arbuştilor fructiferi şi altele asemenea;

    • creşterea şi exploatarea animalelor deţinute cu orice titlu, inclusiv cele luate în arendă, precum şi valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală.

    Veniturile din silvicultură şi piscicultură sunt veniturile obţinute din recoltarea şi valorificarea produselor specifice fondului  forestier naţional, respectiv a produselor lemnoase şi nelemnoase, precum şi cele obţinute din exploatarea amenajărilor piscicole.

    Venitul din activităţi agricole este stabilit pe baza normelor de venit: Contribuabilii care obţin venituri determinate pe baza normei anuale de venit nu au obligaţii de completare a Registrului de evidenţă fiscală şi de conducere a evidenţei contabil, conform ghidului.

    Venitul din activităţi agricole este stabilit pe baza normelor de venit: Contribuabilii care obţin venituri determinate pe baza normei anuale de venit nu au obligaţii de completare a Registrului de evidenţă fiscală şi de conducere a evidenţei contabile, mai scrie în ghid.

    Impozitul pe venitul din activităţi agricole se calculează de către contribuabil prin aplicarea unei cote de 10% asupra venitului anual din activităţi agricole stabilit pe baza normei anuale de venit, impozitul fiind final.

    Plata impozitului anual datorat se efectuează la bugetul de stat, până la data de 25 mai, inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.

    Puteţi consulta materialul informativ integral al ANAF AICI

     

     

  • Salariul mediu net pe economie a crescut cu 8,4% în decembrie 2020 versus decembrie 2019: cinci sectoare ale economiei au pierdut la salariu în pandemie

    ♦ Cea mai mare scădere de la an la an a fost cea a salariilor din industria transporturilor aeriene, de aproape 30% ♦ Următorii în topul scăderilor salariale au fost angajaţii din activităţile auxiliare pentru intermedieri financiare.

    Salariul mediu net pe economie a ajuns la 3.620 de lei în decembrie 2020, în creştere cu 209 lei, circa 6,1% faţă de luna precedentă şi cu 280 de lei, circa 8,4% comparativ cu aceeaşi lună din 2019, conform datelor transmise astăzi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Cinci sectoare de activitate din economia locală au înregistrat scăderi ale salariului mediu net în decembrie 2020 faţă de aceeaşi lună din anul precedent. Cea mai mare scădere a fost cea a salariilor din transporturi aeriene, de circa 28%, urmată de cea din activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, de hoteluri şi restaurante, extracţia cărbunelui superior şi inferior şi de cea din salariile angajaţilor din depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport.

    Oana Botolan Datki, managing partner la Cteam Human Capital, o companie de consultanţă în domeniul resurselor umane, crede că majorarea salariului mediu net anunţată de INS este una foarte mare, care nu ia în calcul că mulţi dintre angajaţii din economia locală au fost în şomaj tehnic, iar atunci statul plătea 75% din valoarea lunară.

  • Tot ce trebuie să ştie contribuabilii: ANAF a publicat un ghid pentru contribuabilii care realizează venituri din profesii liberale

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei “Ghidul fiscal al contribuabililor care realizează venituri din profesii liberale” care aduce clarificări legate de obligaţiile fiscale pentru persoanele care obţin venituri din profesii liberale.

    „Contribuabilii persoane fizice care realizează venituri din profesii liberale din România au obligaţia să se înregistreze la organul fiscal competent, să declare veniturile şi să plătească impozite, taxe, contribuţii şi alte sume la bugetul general consolidat”, aşa cum scrie în introducerea materialului informativ.

    Veniturile din profesii liberale, cu titlu de exemplu, veniturile obţinute de către: medici, avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti, experţi tehnici şi contabili, contabili autorizaţi, auditori financiari, consultanţi fiscali, arhitecţi, traducători, sportivi, precum şi alte persoane fizice cu profesii reglementate în condiţiile legii.

    În categoria venituri din profesii liberale sunt cuprinse veniturile obţinute de către persoane fizice cu profesii reglementate în condiţiile legii şi care îndeplinesc cel puţin 4 din următoarele criterii:

    1. persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului şi a modului de desfăşurare a activităţii, precum şi a programului de lucru;
    2. persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea pentru mai mulţi clienţi;
    3. riscurile inerente activităţii sunt asumate de către persoana fizică ce desfăşoară activitatea;
    4. activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfăşoară;
    5. activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacităţii intelectuale şi/sau a prestaţiei fizice a acesteia, în funcţie de specificul activităţii;
    6. persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare şi supraveghere a profesiei desfăşurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective;
    7. persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terţe persoane în condiţiile legii.

    Persoanele care obţin venituri din profesii liberale au obligaţia depunerii, la organul fiscal în a cărui   rază   teritorială   îşi   au   sediul   de   desfăşurare a  activităţii,    ”Declaraţiei de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni/Declaraţie de radiere pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere“ – formularul 070, aşa cum scrie în ghidul publicat pe site-ul instituţiei.

    Puteţi consulta materialul informativ integral al ANAF AICI