Tag: export

  • Deficitul comercial s-a redus cu 54% in primele 5 luni ale anului

    In perioada ianuarie-mai 2009, exporturile au totalizat 46,67 miliarde lei (11 miliarde euro), in timp ce importurile au insumat 62 miliarde lei (14,63 milioane euro). Exporturile au scazut in aceasta perioada cu 8,8% la valorile exprimate in lei si cu 21,1% la cele in euro, in timp ce importurile s-au depreciat cu 26,6% la valorile in lei si 36,5% la valorile exprimate in euro, fata de aceleasi luni ale anului trecut.

     

    Diferenta dintre dinamica valorilor expriamte in lei si cea a valorilor exprimate in dolari a fost cauzata de deprecierea monedei nationale in perioada ianuarie-mai 2009, cu pana la 17,3% fata de periaoda similara a anului trecut.

     

    Schimburile intracomunitare au reprezentat 74,5% din totalul exporturilor Romaniei si 73,3% din totalul importurilor. In structura schimburilor comerciale o pondere importanta o ocupa masinile si echipamentele de transport si produsele manufacturate.

     

    In mai, comparativ cu luna aprilie, exporturile au crescut cu 5,1% la valori exprimate in lei si 5,9% la cele exprimate in euro, iar importurile au scazut cu 1,9% la valorile in lei si cu 1,1% la cele in euro. Deficitul lunii mai a fost de 2,95 miliarde lei, cu 55,5% mai mic decat in aceeasi luna a anului trecut.
     

  • Deficitul comercial, mai mic cu 54%

    După primele patru luni ale anului, scăderea importurilor de 26,5% a depăşit declinul exporturilor de 7,8%.

    Exporturile realizate de România în perioada ianuarie-mai au fost de 46,67 miliarde de lei (11 miliarde euro), iar importurile au totalizat de 62,03 miliarde lei (14,6 miliarde euro), se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro.
     

  • Dacia a vandut dublu in Franta in iunie

    Potrivit statisticilor Comitetului Constructorilor Francezi de Automobile, in luna iunie Dacia a comercializat in Franta 6.552 de automobile si autovehicule comerciale usoare, fata de 3.233 de unitati, volumul vandut in aceeasi luna a anului trecut.
    In primul semestru vanzarile marcii autohtone au urcat cu 20,8%, la aproape 26.000 de unitati, ceea ce inseamna o cota de piata de 1,9%. Totodata, Dacia a fost marca cu cea mai mare crestere a vanzarilor pe piata franceza in acest an.
    Cititi mai multe pe www.zf.ro
     

  • Scaderea pietei determina o divizie locala a ArcelorMittal Construction sa vizeze exportul

    “Consideram ca piata romaneasca si Arval Romania, alaturi de piata greceasca, este zona cu cel mai inalt potential din regiune, in ceea ce priveste solutiile pentru inchiderile exterioare pentru constructii. Din estimarile noastre, cele doua piete vor ajunge impreuna, in scurt timp, la 50 de procente din vanzarile Arval, la nivelul Balcanilor” declara Kostas Stefanidis, Market Manager Arval.

     

    Arval este divizia de solutii pentru inchideri exterioare pentru cladiri din cadrul ArcelorMittal Construction Romania, divizie care a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de opt milioane de euro, dintr-un total de 24 milioane de euro realizat de divizia locala de constructii a ArcelorMittal.

     

    Divizia regionala a Arval, care are unitati de productie in mai multe tari din Balcani, a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 40 de milioane de euro. “Noi vedem Romania drept una din pietele mari ale Europei, dar si un centru strategic pentru extinderea in alte tari limitrofe", a mai declarat Kostas Stefanidis.

     

    In acest moment, Arval este prezent cu 30 de unitati de productie la nivel european. “Unul din punctele pe care dorim sa il perfectionam in perioada urmatoare la nivelul Arval Romania este logistica. Ne intereseaza sa perfectam legatura dintre Arval Romania si diviziile similare din Grecia, Franta sau Suedia”, a conchis Kostas Stefanidis.

     

    Arcelor Mittal Construction Romania are trei divizii, Arval, Armat specializata in domeniul acoperisurilor, planseelor si structurilor metalice pentru case si Arclad, specializata pe solutii tehnice si arhitecturale complete pentru fatade, acoperisuri si plansee precum si hale industriale usoare.

     

  • Meat from head to tail

    The biggest problem that Tudor Neculoiu, owner of meat producer Sergiana, had with a representative of the Romanian authorities, occurred when a quality control officer wanted to fine him because the amount of soybean contained was not featured on the salami label. The incident took place in one of the three stores which Tudor Neculoiu had opened in Bucharest, in an attempt to develop in Bucharest the Sergiana butchery model tested in 27 stores in Brasov and the surrounding area.

    ”Eventually, the inspector understood that we weren’t using soybeans or other additives in our charcuterie, and left us alone,” Tudor Neculoiu recalls about his experience with Bucharest – a market he has not placed a lot of faith in, anyway, given that he has already closed two of the three stores here, and that the Capital is not on the list of future openings. ”In the provinces, the market is the preferred place for shopping, but we discovered that in Bucharest – which is a very difficult market, anyway, primarily as far as supply is concerned – things are quite different; everybody goes to the supermarket for shopping,” says Neculoiu, who thinks a lot of the charm of the traditional way of shopping is lost in this way.

    The word ”traditional” is echoed throughout the interview that BUSINESS Magazin did with Tudor Neculoiu. Tradition is in fact what inspired him to go into business in the first place, and his first plan took shape when Tudor Neculoiu was travelling across Europe with a traditional folk dance ensemble: ”When I saw the Bavaria and the Tirol area, I realised it was very similar to the place where I was born, Poiana Marului, and I realised that Romanians could also make money from rural tourism”. Neculoiu at the time was dreaming of building a tourism complex which would include a bakery, a milk plant and a charcuterie plant, in order to offer traditional products to foreigners coming to the Brasov area, like he had seen done in Western Europe.

    In the early 1990s, he opened a bakery in Poiana Marului, whose profit he invested in a meat plant. The projects grew, but tourists failed to rush in. Because his dream of having a business in tourism did not come true, the businessman thought about turning it into something else, so, over a 20-year period, he built a group of companies which includes a pig farm, a slaughter house, a charcuterie plant, a 27-store chain and 5 restaurants.

  • Alexandrion se concentreaza pe exporturi

    Producatorul exporta bauturi alcoolice in Germania, Ucraina, China si Grecia, urmand a fi dezvoltate pietele din Italia si Spania, deoarece aici locuiesc aproape doua milioane de romani, familizarizati deja cu brandurile Alexandrion. Deocamdata vanzarile catre export sunt undeva la 6% din cifra de afaceri, iar pentru 2009 Christoforidis estimeaza ca vor ajunge in jurul a 8%.

    “In urmatorii doi-trei ani ne propunem sa ajungem la 15%, iar principala crestere o astept din partea Germaniei, o piata mare in special pentru rachiu si vodca”, explica el, recunoscand totusi ca acolo cumparatorii sunt orientati cel mai mult asupra pretului. “Pentru a reusi trebuie sa venim cu preturi scazute, ceea ce inseamna ca avem mult de luptat pe plan intern in ceea ce priveste costurile de productie”, spune Christoforidis.

    Tot pe plan extern, o alta tinta importanta a companiei ramane China, unde actionarii se gandesc chiar sa deschida o noua fabrica peste cativa ani, insa doar in cazul in care cererea va creste peste capacitatile de productie existente deja. Modalitatea de a atinge toate aceste tinte depinde insa de reducerea costurilor pe unitate de produs.

    Cititi aici mai multe despre strategia Alexandrion in 2009.

  • Oltchim incheie anul 2008 cu o cifra de afaceri in crestere, dar cu pierderi financiare

    Potrivit comunicatului remis presei de catre companie, rezultatul financiar negativ al societatii a fost puternic afectat de efectele crizei economice internationale din ultima parte a anului trecut.
    Oltchim isi valorifica la export peste 75% din cifra de afaceri, din aceasta cauza resimtind efectele crizei incepand cu octombrie 2008, cand preturile medii de vanzare la export a produselor sale au scazut cu mai mult cu 30%.

    Rezultatele financiare au fost influentate negativ si de alti factori cum ar fi functionarea la 55% din capacitate in ultimele trei luni ale anului trecut, inchiderea a doua unitati de productie, lipsa de lichiditati, cresterea dobanzilor pe piata interbancara si deprecierea leului. “Prioritatea noastra pe 2009 este sa mentinem eficienta operationala la nivelul companiei si sa atragem resursele financiare necesare pentru investitiile absolut vitale in securizarea materiilor prime. Aceasta ne va permite asigurarea unor preturi competitive la produsele noastre pe plan international” a declarat Constantin Roibu, directorul general al societatii.

    Potrivit datelor puse de la dispozitie de reprezentantii Oltchim, indicatorul EBITDA (profitul din exploatare si amortizare) realizat de 12 luni a fost de 32 622 mii lei, echivalentul a 8,8 milioane de euro.
    Oltchim este cel mai mare combinat petrochimic din Romania, fiind totodata lider de piata in industria chimica regionala.
     

  • Salvarea lumii vine din Asia

    Sa luam Hawe Hydraulics, o companie germana din München, capitala regiunii bavareze, care produce valve si sisteme hidraulice. Vanzarile companiei au explodat in ultimii ani, impulsionate de cererea din China si din restul Asiei. Dar in ultimele cateva luni, comenzile noi s-au evaporat aproape peste noapte.

    Doar 5% din produsele Hawe sunt vandute direct in Statele Unite, dar vanzarile s-au prabusit brusc dupa ce companiile americane au oprit importurile din China de bunuri care foloseau produsele companiei germane. “Odinioara, treaba asta dura ani de zile. Acum insa interdependenta globala functioneaza foarte repede”, spune Karl Haeusgen, directorul executiv al Hawe, responsabil de expansiunea globala a companiei.

    Statele Unite, cu economia lor bazata pe credit, s-au asigurat ca altii – in special China, Germania si Japonia – vor fi in stare sa atraga surplusurile de marfuri. Dinamica s-a schimbat acum, iar americanii constransi financiar isi reduc drastic achizitiile. “Pe masura ce consumatorul american capituleaza, urmatoarea la rand este bula exporturilor”, spune Stephen Roach, presedintele diviziei Morgan Stanley din Asia.

    “Economiile care se bazeaza pe exporturi vor fi supuse unor transformari foarte dure.” In Germania, cel mai mare exportator de marfuri al lumii inca din 2003, vanzarile catre alte state au adus cresterea economica in ultimii cinci ani. Dar in al treilea trimestru, scaderea exporturilor a trimis Germania in recesiune. In principiu, toti economistii se asteapta ca 2009 sa fie un an pierdut pentru Germania, care va plati un pret mare pentru aceasta schimbare.

    Restrangerea exporturilor arata ceea ce puncta si Haeusgen, ca exista o puternica corelatie intre prosperitatea Chinei, care s-a bazat partial pe larghetea americanilor, si exporturile germane catre China si alte tari. Exporturile industriale ale Germaniei au alimentat o economie a Chinei care la randul ei este alimentata de cererile de marfuri venite din partea Americii.

    Jacques Cailloux, economist-sef pentru regiunea europeana la Royal Bank of Scotland din Londra, a stabilit o corelatie stransa intre exporturile chinezesti in SUA si exporturile germane in China. Deficitul comercial al SUA a fost in 2007 de 708,5 miliarde de dolari; excedentul de 288,5 miliarde de dolari al Germaniei si cel de 262,2 de miliarde de dolari al Chinei reprezinta o mare parte din cealalta latura a ecuatiei.

    Deja comenzile totale de marfuri din Germania au scazut semnificativ. In septembrie, ele au scazut cu cea mai mare rata lunara din 1990 incoace, cand economia Germaniei de Est se dezintegra. Octombrie a fost aproape la fel de rau. Hawe, infiintata de bunicul lui Haeusgen dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, apartine unui grup de companii germane cunoscute sub numele de Mittelstand – afaceri de talie medie, aproape intotdeauna detinute de o familie.

    Produsele lor sunt pe atat de ubicue pe cat sunt de invizibile pentru consumatorul obisnuit. Cu aschii de metal slefuit care sclipesc pe podeaua magazinului de la parter si cu angajatii purtand blocuri de otel in brate si asambland manual diverse componente, Hawe arata ca un tip de companie despre care manualele de economie moderna spun ca ar putea functiona mai bine in locuri cu forta de munca ieftina.

    De fapt, experimentatii angajati ai Hawe sunt capabili sa imbine componentele de baza ale sistemelor hidraulice cu tolerante de un micron. Hawe nu a reusit sa gaseasca nicio masina – ca sa nu mai vorbim de muncitori cu costuri reduse – care sa poata sa indeplineasca aceasta misiune. Aceste produse sunt asamblate doar in atelierele companiei din zona Münchenului.

    Dar in ciuda succesului sau, Hawe nu este nici pe departe imuna la suferintele economiei globale. Hawe a obtinut anul trecut venituri de 238 de milioane de euro, la capatul a cinci ani de crestere, insa vanzarile sunt acum aproape zero si compania se pregateste pentru o usoara scadere in 2009. Incetinirea accentuata a cresterii globale din ultimele trei luni a insemnat ca vacanta traditionala de Craciun a fost extinsa, in functie de produs, cu diverse intervale.

    S-a renuntat la cateva sute de angajati temporari. Alti angajati ramasi fara activitate isi incaseaza totusi salariile la acelasi nivel din conturile in care, in anii manosi, s-au strans platile pentru orele suplimentare. “In urma cu un an era plin de angajati”, spune Michael Knobloch, directorul de marketing al Hawe, stand intre doua utilaje incremenite. “Toate masinile erau in functiune.”

    Si din cauza utilajelor incremenite de la Hawe si de la atatea alte fabrici, si alte activitati economice din Germania au suferit scaderi. Deutsche Bahn, operatorul feroviar national, a inchiriat spatii in porturi pentru a-si gara in aceasta iarna trenurile de marfa ramase fara activitate. Compania estimeaza o scadere de 40% a livrarilor de marfuri in decembrie fata de aceeasi luna a anului 2007.

    Producatori de nisa ca Hawe sunt printre cei responsabili de aceasta, dar nu sunt singurii, lor alaturandu-li-se companii de prestigiu ca BMW, Daimler, Porsche si Volkswagen, care si-au extins cu totii vacantele de Craciun. Deutsche Post, gigantul german de logistica care detine si DHL, a suferit o scadere cu 15-20% a activitatii de livrare de marfuri.

  • Importurile de vin au devansat de peste doua ori exporturile

    Raportata la aceeasi perioada din anul trecut, in ianuarie-aprilie 2008, cantitatea de vin importata a crescut cu 49,1%, iar cea exportata cu 11%.

     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro