Tag: Euro

  • Nou maxim istoric: Cursul BNR a urcat la 4,4265 lei/euro

    Precedentul maxim istoric, de 4,4168 lei/euro, a fost anunţat pe 2 mai, la acea dată jucătorii fiind îngrijoraţi de incertitudinile legate de măsurile pe care le va adopta noul executiv după căderea Guvernului Ungureanu.

    Comparativ cu finalulul anului trecut, cursul a urcat cu 2,47%, de la 4,3197 lei/euro.

    Banca centrală a afişat joi o rată de referinţă de 4,4165 lei/euro.

    Faţă de dolar, moneda naţională a atins vineri un nou maxim începând cu 16 ianuarie, referinţa urcând cu 0,68 bani, de la 3,4141 lei/dolar la 3,4209 lei/dolar. La mijlocul lunii ianuarie, referinţa s-a situat la 3,4245 lei/dolar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numărul şomerilor din zona euro a urcat la 17,36 milioane de persoane, iar în UE a stagnat

    În aceeaşi perioadă a anului trecut, şomajul era la cota 9,9% în zona euro, respectiv 9,4% în UE.

    Eurostat estimează, potrivit datelor comunicate miercuri, că numărul şomerilor din UE a crescut la 24,77 milioane la finele lunii martie, cu 2,12 milioane mai mulţi decât la finele primului trimestru al anuluit recut.

    În zona euro, numărul şomerilor a urcat în aceeaşi perioadă cu 1,73 milioane de oameni, la 17,36 milioane de persoane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În 13 ani leul a pierdut 237% din valoare, fiind cel mai „tâlhărit“ dintre monedele foste comuniste

    Astăzi, 1 mai, este zi liberă, aşa că piaţa va ave timp până miercuri să digere evenimentele politice legate numirea guvernului Ponta. Investitorii, în special cei străini care tranzacţionează zilnic, se vor uita foarte atent la cine va fi noul ministru al finanţelor şi care este retorica, de data asta, ca reprezentant al puterii, a noului premier desemnat Victor Ponta, preşedintele unui partid social-democrat.

    Orice majorare de salarii sau scădere de taxe în lipsa unei acoperiri în veniturile bugetului va fi taxată imediat de pieţele financiare. Întâi prin creşterea cursului şi imediat prin cererea unor dobânzi mai mari la lei la titlurile de stat.

    Faţă de ianuarie 1999, când a apărut euro, cursul a crescut cu 237%. În aceeaşi perioadă inflaţia a fost de 220%. Comparativ cu celelalte monede “foste comuniste”, leul a fost cel mai “tâlhărit”: coroana cehă s-a apreciat cu 29%, zlotul a pierdut numai 2,6%, iar forintul a scăzut cu numai 14%.

    Acesta este preţul care se plăteşte pentru lipsa reformelor şi a privatizării la timp, pentru pierderile anuale ale companiilor de stat, pentru dezastrul din sănătate sau educaţie, pentru monopoluri “naturale” în anumite sectoare şi nu în ultimul rând pentru o clasă politică haină.

    Alte stiri pe zf.ro

  • Euro trece de 4,40 lei. Cursul de schimb a explodat după căderea guvernului

    Nivelul record de 4,4010 lei/euro a mai fost atins pe piaţa interbancară în iunie 2010. Intervenţia BNR a readus cotaţiile în intervalul 4,3915 – 4,3950 lei/euro, într-o piaţă unde, potrivit dealerillor, volumele de tranzacţionare sunt printre cele mai ridicate de la începutul anului. Unii dealeri spun că deprecierea leului a fost atenuată şi de contexul internaţional, unul relativ calm.

    Alte stiri pe zf.ro

  • Cursul leului: scade sau creşte?

    O creştere a volatilităţii cursului este aşteptată de analiştii Raiffeisen Bank România pentru ultima săptămână a lunii aprilie, când sunt prevăzute plăţi ale companiilor către buget, însă estimarea de către bancă a unui curs de 4,35 lei/euro pentru finele lunii iunie (faţă de 4,3773 în prezent) rămâne în vigoare.

    Explicaţia constă în condiţiile favorabile create de scăderea inflaţiei anuale, care a atins în martie un nou minim istoric (2,4%, faţă de 2,6% în februarie) şi perspectiva ca BNR să reducă în continuare dobânda de politică monetară.

    La rândul lor, analiştii ING Bank România estimează chiar un curs de 4,30 lei/euro pentru finele lunilor iunie şi septembrie, după care leul ar urma să se aprecieze şi mai mult, la 4,25 spre sfârşitul anului, estimare menţinută şi pentru luna martie 2013.

  • Leul se depreciază. Euro a atins un nou maxim istoric

    Rata de schimb publicată joi de BNR, de 4,3672 lei/euro, a reprezentat maximul ultimelor 21 de luni şi a fost foarte apropiată de nivelul din iunie 2010. Leul s-a depreciat vineri şi în raport cu dolarul american, cursul de referinţă urcând cu 0,66 bani, la 3,3544 lei/dolar, cel mai ridicat nivel din ultimele aproape două luni. O rată mai mare a fost publicată la 20 ianuarie, când dolarul era la 3,3663 lei. Banca centrală a afişat joi o paritate de 3,3478 lei/dolar. Moneda naţională s-a depreciat şi faţă de francul elveţian, iar rata oficială a avansat cu 1,95 bani, la 3,6258 lei/franc elveţian. Un nivel mai ridicat a fost înregistrat la 5 septembrie, când rata de schimb a fost de 3,8133 lei/franc elveţian.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Euro s-a apropiat de maximul istoric din 2010

    Cursul de miercuri s-a plasat la 4,3608 lei/euro. Leul a scăzut şi în raport cu dolarul, rata de schimb urcând cu 1,03 bani, la 3,3478 lei/dolar. Un curs mai mare a fost publicat de banca centrală la 21 ianuarie, de 3,3507 lei/dolar.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Euro a urcat puternic faţă de dolar, după ce Bundestagul a ratificat acordul pentru Grecia

    Cancelarul german Angela Merkel a bifat luni noapte o victorie importantă în parlament, legislativul ratificând cu majoritate largă cel de-al doilea acord de salvare a Greciei, de 130 miliarde euro.

    Pachetul a fost aprobat cu 496 de voturi pentru, 90 împotrivă şi cinci abţineri, toţi cei 591 de membri ai Bundestagului fiind prezenţi la sesiunea specială dedicată acestui vot.

    Numărul foarte ridicat de voturi pentru se datorează în principal social-democraţilor şi “verzilor” din opoziţie, care au optat în bloc în favoarea acordului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Leul românesc în jungla cu euro

    Leul ne-a ajutat în ultimii doi ani şi jumătate, cu o evoluţie în favoarea depăşirii fenomenelor de criză, rămânând într-o zonă de relativă stabilitate, spunea în noiembrie Mugur Isărescu. “Dar nu vreau să dau câtuşi de puţin sentimentul că ţintim un anumit nivel de curs, pentru că nu-l ţintim, ci ne uităm la o anumită zonă de echilibru de pe piaţa valutară, pe care nu vrem s-o stricăm prin mişcări nechibzuite”, continua guvernatorul BNR, referindu-se la îndemnurile unor comentatori ca banca centrală să taie brutal dobânda de politică monetară, eventual până la 1%, ca să determine ieftinirea rapidă a creditului.

    Vezi aici cum ne-a ajutat leul în anii de criză

    Era deja o perioadă când tensiunile din zona euro se accentuaseră pe pieţe, iar cursul începuse să iasă uşor din celebrul interval 4,1-4,3 lei/euro, fără ca BNR să intervină ca să-l păstreze, aşa cum anticipaseră analiştii. “Nu validăm niciun prag apărut la unii comentatori care se întreabă, de exemplu, ce va face BNR la 4,3. BNR n-a făcut nimic nici la 4,1, nici la 4,28, nici la 4,33 nu va face şi mă opresc aici cu exemplele, ca să nu stârnesc speculaţii”, afirma Isărescu. Fapt e că, după ce cursul a sărit la 11 ianuarie la 4,3627 lei/euro, foarte aproape de recordul de depreciere din iunie 2010 (4,3688 lei/euro), atins în condiţiile şocului legat de măsurile de austeritate luate atunci, valorile au revenit în intervalul cunoscut, iar comparaţia cu mediile lunare şi anuale arată aceeaşi stabilitate: după un 2009 cu un curs mediu de 4,2373 lei/euro şi un 2010 cu o medie de 4,2099, anul trecut s-a încheiat cu o medie de 4,2379, iar luna ianuarie a generat o medie de 4,3428 lei/euro. Cât va mai dura această stabilitate?

    Din 2005 încoace, BUSINESS Magazin a adunat, la fiecare şase luni, prognozele bancherilor şi ale analiştilor financiari despre cursul valutar pentru următoarea jumătate de an, în contextul tuturor variabilelor care îl determină. Iniţial, exerciţiul, numit de noi “pariul pe curs”, voia să răspundă îngrijorărilor că leul ar putea da peste cap economia dacă ar fi scăzut sau crescut prea mult şi prea repede; începând din 2009, odată cu acordul cu FMI care a mărit rezervele valutare şi deci şi posibilitatea băncii centrale de a feri leul de şocuri speculative, previziunile de curs în sine au devenit treptat mai puţin importante, ajungând aproape un pretext pentru discuţii despre viitorul creditării, al inflaţiei şi al economiei.

    Vezi aici principalele estimări despre cum vor evolua cursul valutar şi economia

    Din a doua jumătate a anului trecut, criza datoriilor din zona euro a început să se simtă însă asupra monedelor est-europene, iar previziunile despre noi turbulenţe pe pieţele financiare în 2012 s-au înmulţit. Cu toate acestea, prognozele de curs în vigoare la momentul actual prevăd pentru finele lunii iunie fie o menţinere în jurul nivelului actual de 4,34 lei/euro, fie o depreciere nu mai mare de pragul de 4,40-4,45 ori chiar o apreciere până la 4,25 (vezi tabel). Marja de variaţie e ceva mai mare pentru dolar, unde faţă de valoarea de acum – de 3,30 lei/dolar -, previziunile băncilor româneşti şi străine oscilează între 3,20 şi 3,50, fără a exclude nici rămânerea la 3,30.

    Cât despre valoarea de la finele lui decembrie, părerile rămân împărţite între o apreciere până la 4,25 lei/euro (ING Bank) şi o depreciere până la 4,45 (Danske Bank), mai numeroase fiind însă previziunile în jur de 4,30 (Raiffeisen, UniCredit), respectiv 4,35 (Crédit Agricole). Prognoza în vigoare a Société Générale arată un curs mediu de 4,18 în 2012, 4,05 în 2013 şi 4 în 2014-2016, iar cea a grupului UniCredit – un curs mediu de 4,33 în 2012 şi 4,30 în 2013. La dolar, Citigroup anticipează o medie de 3,29 pentru anul în curs, iar UniCredit de 3,29 în 2012 şi 3,12 în 2013. ING preconizează un curs mediu de 4,30 lei/euro în 2012 şi 4,20 în 2013, respectiv 3,44 lei/dolar în 2012 şi 3,05 la anul.

    Aveţi încredere în leu?

    Diferenţele de poziţie se explică, în general, prin importanţa mai mare acordată fie avantajelor comparative ale României în raport cu alte ţări din zonă sau din UE, fie riscurilor specifice ale ţării, raportat la restul ţărilor europene. “Moneda naţională şi-a arătat deja puterea relativă anul trecut, când a depăşit ca performanţă aproape toate monedele din regiune, inclusiv zlotul, forintul, coroana cehă şi lira turcească. În 2012 ne aşteptăm la continuarea întăririi leului faţă de alte monede”, sună estimarea oficialilor Franklin Templeton, Mark Mobius şi Grzegorz Konieczny. România a luat deja “medicamentul amar” aplicat de FMI şi este deci bine poziţionată pentru accelerarea creşterii economice în anii următori, apreciază Mobius şi Konieczny. “Majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană sunt încă nevoite să aplice măsurile dificile pe care România le-a luat deja”, astfel încât, odată ce problemele din acest an ale zonei euro se ameliorează, “economia României ar putea să fie prima care iese din criza europeană cu o creştere economică puternică”.

  • Garanti Bank extinde gama de servicii fără card oferite în reţeaua de bancomate

    Cei care doresc să vândă euro, chiar dacă nu sunt clienţi ai băncii sau nu au un card bancar, pot folosi în acest scop bancomatele ATM Garanti Bank.

    Pe parcursul anului 2011, banca a lansat două opţiuni de a efectua operaţiuni fără card în reţeaua proprie de ATM-uri: plata facturilor şi reîncărcarea cartelelor preplătite. Acum, clienţii îşi pot rambursa şi ratele pe cardul de credit Bonus Card şi şi pot depune bani în conturile personale deschise în cadrul băncii. Toate operaţiunile efectuate fără card prin intermediul reţelei de ATM-uri Garanti Bank au comision zero.

    “Strategia noastră este de a investi continuu în lansarea, în cadrul reţelei noastre de ATM-uri, de servicii fără card, astfel încât să putem răspunde solicitărilor venite atât din partea clienţilor Garanti Bank, cât şi ale tuturor celor care au nevoie să facă diverse operaţiuni şi nu sunt clienţii noştri sau ai vreunei alte bănci”, a declarat Murat Atay, CEO al Garanti Bank România.

    Garanti Bank România, deţinută de grupul turc Garanti, este o bancă universală, cu peste 230.000 de clienţi. Banca deţine o reţea de 78 de agenţii, 193 de bancomate şi peste 7.300 de terminale POS. La finele lui 2010, Garanti Bank România avea active de 1,4 miliarde de euro, ocupând poziţia a 14-a în clasamentul băncilor din România.

    Agenţia de evaluare financiară Fitch a atribuit recent Garanti Bank România ratingul “BB+” pentru credite pe termen lung, cu perspectivă stabilă, reflectând sprijinul pe care banca îl poate primi din partea grupului turc Garanti. Garanti Bank este a doua mare bancă privată din Turcia, cu active de peste 66 miliarde de euro la sfârşitul lui 2010.