Tag: drum

  • Cum arata primul tren de lux din România. “Chiar nu merită oboseala şi riscul de a face 7-8 ore pe drum, cu maşina”

    Astra Vagoane Călători a prezentat la începutul lui 2017 primul tren de lux fabricat la Arad, Transcarpatic. Trenul are vagoane de lux şi de clasă, cuşetă, şi a preluat de la modelele de vagoane pentru export tipul de grup sanitar.

    Pe Facebook, Mihaela Nedelcu Luncan a adăugat fotografii cu mesajul: „Cu Transcarpatic. Foarte tare trenul ăsta privat! Chiar nu merită oboseala şi riscul de a face 7-8 ore pe drum, cu maşina. Din păcate, nu circulă decât pe rutele Bucureşti-Braşov-Sighişoara-Alba Iulia-Deva-Arad şi Bucureşti-Constanţa şi retur.

    E super-curat şi super-elegant, iar preţurile sunt comparabile cu ale cfr-ului. Pentru cei foarte pretenţioşi, la clasa I cabinele sunt cu unul sau două paturi şi au toaleta proprie. Dar ce mi s-a părut extraordinar a fost atitudinea stewardului: “Bună dimineaţa, doamnă! Cum aţi dormit? Vă servesc cu o cafeluţă?” Şi… mi-a adus cafeaua, la cabină, pe tavă din inox”.

    Astra Vagoane Călători a fost înfiinţată în anul 1998 prin desprinderea din fabrica de vagoane Astra Arad.

  • Magazin unde persoanele defavorizate muncesc pentru alimente, inaugurat în Drumul Taberei

    Noul magazin caritabil SocialXChange, situat pe strada Lunca Cernei numărul 6A, a fost inaugurat miercuri, în cadrul proiectului cu acelaşi nume ce a debutat în anul 2015. Programul SocialXChange funcţionează pe principiul echităţii sociale, ce presupune colectarea de la persoane fizice sau juridice de alimente sau alte produse necesare, acestea fiind apoi distribuite familiilor nevoiaşe, în schimbul muncii în folosul comunităţii. La rândul lor, şi donatorii pot beneficia, în schimbul produselor oferite, de servicii socio-medicale sau de divertisment.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Drumul de 88 km din Maramures unde nimeni nu are voie cu maşina. De ce îşi „fac cruce” turiştii atunci când îl parcurg

    Strainii sunt fascinati de peisajele maramuresene si platesc 35 de euro pentru a parcurge Drumul Verde. In acest pret intra si serviciile ghidului dar si vizitele in atelierele mesterilor, potrivit site-ului stirileprotv.ro
     
    Pentru cartografierea, amenajarea si promovarea Drumului Verde, s-au cheltuit in total 300 de mii de euro. Banii au fost pusi la dispozitie de Uniunea Europeana si de o fundatie americana pentru conservare.
     
    Rosu in obraji si vesnic cu zambetul pe buze, nea Gheorghe este vioi ca un flacau. Abia cand stai fata in fata vezi ca i se umezesc ochii de drag daca vine vorba despre Maramuresul lui istoric. Drumul Verde ne dezvaluie aceasta lume.
     
    Numai in ultimele luni, mii de turisti au trecut pe aici cu bicicleta, la picior sau cu trasura. In zona traieste si nea Vasile, cunoscut pentru clopurile care i-au dus faima in lumea larga. Toti strainii vin sa ii spuna buna ziua.
     
    Cativa kilometri mai departe, ajungeti pe Valea Cosaului. Un mester macina malaiul langa o moara de apa. Un altul repara o casuta veche. Acolo, in schimb, e veselie mare. Gazda se lauda ca palinca ii curge direct din poarta, iar cu o asemenea instalatie a reusit sa isi impresioneze musafirii .
     
    Gheorge Opris: „Strainii isi fac cruce cand vad ca curge horinca din poarta, eu am zis ca curge din cazan si vine direct aici pe sub pamant. Eu am un furtun si damigeana sus, asta-i secretu.”
     
     
  • Ce înseamnă semnalele luminoase pe care le fac şoferii în trafic? Codul secret din trafic

    Pentru că şi-au dat seama că nu eşti niciodată singur pe şosea, românii au dezvoltat un veritabil limbaj prin care se avertizează şi îşi mulţumesc reciproc cu ajutorul luminilor maşinii. Ca şofer trebuie să cunoşti acest limbaj codificat. 

    IATĂ AICI CODUL SEMNALELOR LUMINOASE ÎN TRAFIC ŞI CE ÎNSEAMNĂ FIECARE

  • Gorj: Străzi inundate, maşini distruse şi acoperişuri luate de vijelii

    În Târgu-Jiu, în urma furtunii de miercuri, mai multe străzi au fost inundate de apa care măsoară 30 de centimetri.

    În Târgu Cărbuneşti vijelia a smuls trei acoperişuri care au distrus 8 maşini. De asemenea, într-unul dintre cazuri, bucăţi din acoperiş au fost purtate de vântul puternic până într-un apartament dintr-un bloc vecin.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • POVESTEA tristă a Transfăgărăşanului, ”drumul dintre nori”, unul dintre cele mai frumoase din lume

    Transfăgărăşanul este cel mai celebru drum din România. Construit între 1970 şi 1974, ca o cale de comunicare între Muntenia şi Ardeal, i se mai spune “drumul dintre nori”.

    Pentru realizarea celor 91 de kilometri de şosea s-au dislocat circa 3 milioane de tone de rocă, s-au facut 830 de lucrări transversale şi 290.000 de metri cubi de zidărie. Pentru realizarea tunelului Capra – Balea – cel mai lung din România, cu o  lungime de 887 m – au fost escavaţi peste 41.000 metri cubi de rocă. De asemenea, s-au folosit 20 tone de dinamită, 3.573 tone de ciment, 89 tone de oţel beton, 24.000 ancore, 129 tone de plase sudate, 14.200 metri patraţi de cofraje, 1.750 metri liniari de tuburi de beton, 4.100 metri liniari de ţeavă, 50 tone de confecţii metalice, 6.900 metri cubi de nisip, 6.000 metri cubi de pietriş, 3.000 tone de cribluri si 740 de lampi de iluminat.

    IMAGINI INEDITE de la construcţia Transfăgărăşanului

    Ideea construirii acestui drum i-a aparţinut lui Nicolae Ceauşescu care a vrut să asigure un drum strategic peste munţi,  folosit îndeosebi de militari. Ca urmare a invaziei Cehoslovaciei de către trupele sovietice, în 1968, România era o ţintă în vizorul armatei roşii. Până la construcţia acestuia,  Munţii Făgăraş nu puteau fi trecuţi,  în acea zonă, nici măcar folosind calul.

    La construirea lui au fost folosiţi tinerii înrolaţi obligatoriu în armată la 18 ani, constructorii civili şi militarii, ţăranii şi intelectualii, mulţi dintre cei din urmă ce proveneau din închisorile comuniste.

    Potrivit povestirilor locului, minerii care se ocupau cu montarea explozibilului se ţineau unii de alţii, câte 20 – 30, pentru a nu fi luaţi de vijelie şi aruncaţi în prăpastie.

    O altă povestire se referă la un călugăr pe nume Nectarie. După construirea Transfăgărăşanului acesta a urcat cu maşina, un Trabant, până la Capra, unde a fost suprins de o avalanşă. A lăsat maşina sub copertina de la Capra iar el s-a aruncat pe zapada, fiind dus de “val”. Se spune că aşa a scăpat cu viaţă, în timp ce maşina a fost găsită după 6 luni când s-a topit zăpada.

    Cert este că o parte dintre cei care au construit “drumul dintre nori” au murit în prăpăstiile adânci ale Munţilor Făgăraş. Oficial au fost raportaţi zeci de morţi, neoficial au fost de ordinul sutelor.

  • Dezastru în Paradis: un nou uragan devastează insulele din Caraibe

    “Am pierdut tot ce banii pot cumpăra şi înlocui. Cea mai mare frică a mea este că ne vom trezi cu ştiri despre rănirea gravă a unor persoane, cu posibile decese, ca urmare a alunecărilor de teren cauzate de ploile persistente. Mâine dimineaţă vom porni la drum în căutarea răniţilor şi a celor prinşi între dărâmături. Vântul a smuls acoperişurile de pe aproape fiecare casă. Prioritatea mea este acum salvarea celor prinşi şi asigurarea asistenţei medicale. Vom avea nevoie de ajutor de toate felurile … Dominica are nevoie de sprijin din partea prietenilor, de elicoptere pentru a traversa ţară şi a stabili ce este nevoie”, a spus Roosevelt Skerrit.

    Premierul insulei a anunţat prin intermediul contului de Facebook că locuinţa sa a suferit pagube însemnate, fiind inundată după ce acoperişul a fost smuls de vântul puternic.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a reuşit o moldoveancă de 33 de ani să vândă plăcinte de 600.000 de euro anul trecut

    „Sunt moldoveancă de la Soroca, de pe malul Nistrului”, se prezintă tânăra antreprenoare. „Lucrez la o transformare treptată din «moldoveancă», aşa cum mi se spunea în 2012, la «moldoveanca de la Cuptorul Moldovencei», aşa cum încep oamenii să-mi spună.”

    Nicoleta Hriţcu este absolventă a două facultăţi, respectiv Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza” şi Facultatea de Teatru, la Universitatea de Arte „George Enescu”, ambele în Iaşi. Ea îşi aminteşte momentul în care a ales calea antreprenoriatului: „Aveam 30 de ani, un copil, avusesem câteva joburi la care nu făcusem performanţă şi ştampila cu minimul pe economie, pe care mi-o puneau pe masă toţi potenţialii angajatori. Cu toate astea, nu mă descurajasem, aveam o părere bună despre mine”, povesteşte ea. „Rezultatele tot întârziau să apară, experienţele mele ca angajat de până atunci s-au dovedit a fi controversate. Fiecare colaborare începea extraordinar. Angajatorii mei aveau adesea aşteptări mari în ceea ce mă priveşte, iar eu, de asemenea, porneam la drum cu un entuziasm debordant şi multe, multe idei, la care se adăuga dorinţa de a schimba lumea. Până la final însă, nu reuşeam să conving pe nimeni, lumea rămânea neschimbată, iar eu sfârşeam prin a arăta, probabil, precum Don Quijote.”

    Prin urmare, a decis să rişte şi să investească propriile resurse financiare într-un nou business. „Am muncit, însă nu oricum, ci respectând regulile jocului în care mă aventuram. La momentul respectiv aveam o idee care prindea din ce în ce mai mult viaţă. Îmi doream să fac ceva mai bine decât vedeam că se face deja, altfel decât o făceau companiile care aveau să fie viitorii mei competitori. Aşa am ajuns să mă poziţionez în piaţă cu un criteriu concret: gustul”, povesteşte Nicoleta Hriţcu. A făcut un plan, fiind în primă fază sprijinită financiar de familie, iar apoi a făcut rost şi de finanţare externă.

    Antreprenoarea spune că în 2012, când a început businessul, concurenţa în domeniu nu era atât de serioasă ca acum. „Între timp, piaţa s-a mai aglomerat. Chiar şi aşa, sunt câţiva jucători importanţi care îşi fac bine treaba, gândesc lucrurile pe termen lung, au viziune şi e o reală plăcere să-i urmăreşti. Însă eu sunt de părere că încă mai este loc de surprize.” Odată cu creşterea puterii de cumpărare în România, crede ea, s-a schimbat şi comportamentul de consum, astfel că oamenii au început să iasă în oraş din ce în ce mai des. „Consider că în prezent piaţa încă nu este satisfacută pe toate segmentele. Mai ales în Iaşi, unde oferta nu este foarte puternică, fie că vorbim despre fast-food, restaurante gourmet, patiserii şi cofetării. Celelalte oraşe mari, cum ar fi Cluj, Timişoara şi mai ales Bucureşti, ne-au luat-o înainte în multe aspecte: diversitate, calitate, creativitate, design şi chiar unicitatea ofertelor.” Piaţa alimentaţiei publice este una dintre cele mai dinamice industrii, spune tânăra antreprenoare. „Este foarte primitoare, dar şi cea mai controversată. Iartă greu greşelile şi consecinţele pot fi însemnate. Cred că oricine poate intra în această industrie, sunt însă foarte puţini cei care reuşesc să construiască reale poveşti de succes.”

    Nu se plânge de birocraţie, de impozite prea mari sau de taxe. „Nu pot, pentru că am creat şi dezvoltat o afacere sănătoasă, care funcţionează bine chiar şi în cadrul legal şi fiscal din România”, comentează antreprenoarea. „Nici finanţarea nu a fost niciodată pentru noi o problemă. Sunt foarte multe locuri de unde îţi poţi lua resursele băneşti necesare. Sunt adepta ideii «cine caută, găseşte», însă nu înainte de a te asigura că ştii ce vrei, ai un plan bun şi, desigur, referinţe bune.”

    Nicoleta Hriţcu spune că nu s-a lovit de prejudecăţile care uneori urmăresc doamnele din business, dar drumul său în afaceri nu a fost lipsit de probleme. „Nu pot să spun că am avut probleme cu prejudecăţi legate de faptul că sunt femeie. Mai degrabă vârsta mi-a dat de furcă”, spune ea. „Când intram în contact cu potenţialii colaboratori sau cu reprezentanţi ai instituţiilor statului, le stârneam şi un zâmbet în colţul gurii, a neîncredere. Nu ştiu dacă şi în celelalte oraşe mari din ţară, precum în Capitală, se întâmplă la fel, dar la Iaşi sunt foarte multe femei antreprenor şi toate se simt foarte bine în pielea lor. La fel şi eu. Sunt însă probleme pe care le-aş menţiona, mai ales încercările de a împăca munca şi viaţa de familie.”

    În prezent, Cuptorul Moldovencei are 26 de angajaţi şi planurile vizează angajarea altor 7-8 persoane. „În 2012, când am început businessul, eram doar doi angajaţi: eu şi un patiser. În 2013, eram cinci, apoi a crescut echipa progresiv: în 2014 eram 9 persoane, în 2015, 15, în 2016 am depăşit numărul de 20 de angajaţi. În 2017 preconizez că vom avea 30-35 de angajaţi”, notează Nicoleta Hriţcu. La ora actuală, antreprenoarea gestionează un laborator şi trei puncte de desfacere. Un nou laborator şi un alt punct de desfacere se află în amenajări; va ajunge astfel să controleze două laboratoare specializate: unul pentru patiserie şi unul pentru produsele de cofetărie, şi patru magazine proprii în Iaşi. Obiectivul general pentru Cuptorul Moldovencei este unul simplu: dorinţa ca produsele lor să ajungă la un număr cât mai mare de persoane, cu un preţ corect, afirmă antreprenoarea. Anul trecut, Cuptorul Moldovencei a raportat o cifră de afaceri de aproape 600.000 de euro, iar pentru 2017 Nicoleta Hriţcu şi-a stabilit ca obiectiv venituri de 800.000 de euro.

    Atunci când vorbeşte despre Cuptorul Moldovencei, spune că  îi este greu să cuantifice succesele, pentru că, argumentează ea, motorul afacerii nu a fost câştigul financiar, ci recunoaşterea propriei sale puteri de a construi ceva adevărat, valoros, dar şi cu extrem de multă responsabilitate faţă de toţi cei implicaţi. „Aşa am început, aşa funcţionăm şi acum. Pe traseu, am văzut şi potenţialul pe care îl are piaţa – mai mare decât mă aşteptam eu. Aşa am crescut din 2013 şi până în prezent deopotrivă cifra de afaceri, numărul de angajaţi, profitul. Şi nu ne oprim aici.”

  • Gadget Review: Probabil cel mai frumos telefon creat vreodată – VIDEOREVIEW

    + Display impresionant

    + Frumos

    + Autonomie bună

    – Cameră foto mediocră

    – Dificil de manevrat/alunecos

    Nebunia sistemelor de fotografiat cu doi senzori amplasaţi pe spate a fost adusă în prim-plan de Huawei prin P9, apoi au urmat şi alţi producători, precum Samsung sau Apple, care au copiat modelul. însă noi credem că un impact mai mare asupra smartphone-urilor l-a avut micşorarea marginilor telefoanelor.

    Primul telefon care a impresionat publicul întinzând displayul pe aproape întreaga suprafaţă a fost Xiaomi Mi Mix, prezentat pentru prima dată pe 4 noiembrie 2016. La nouă luni distanţă, pe piaţă există mai multe telefoane care au împins displayul spre margini: Samsung S8, Samsung Note 8, Essential Phone şi cel mai probabil aşa va fi şi iPhone 8.

    Xiaomi Mi Mix, oferit pentru testare de către eMAG, este o phabletă de 6,4 inchi, are un display IPS cu o rezoluţie 1.080 x 2.040 pixeli, rulează Android 6.0 şi vine echipat cu un procesor quad-core Snapdragon 821, procesor grafic Adreno 530 şi 6 GB RAM alături de un spaţiu de stocare de 256 GB. Camera principală are un senzor de 16 MP, iar cea frontală are doar 5 MP. De asemenea, vine cu o baterie uriaşă de 4.400 mAh, iar asta se simte în greutatea telefonului (209 grame). M-am minunat de fiecare dată când am deschis Mi Mix şi am văzut imaginea până în marginile telefonului de 6,4 inchi.

    Displayul este impresionant şi este o plăcere să-l priveşti, iar atunci când m-am întors la telefonul meu am suferit o decepţie. Este o plăcere să urmăreşti filme şi să te joci. Totuşi, la partea de gaming trebuie să menţionez că jocurile încercate de mine nu au fost optimizate pentru acest ecran cu o proporţie (aspect ratio) de 17:9, ceea ce înseamnă că ecranul nu se întinde pe întreaga lungime a ecranului Mi Mix. Pe lângă S8, Mi Mix a fost printre singurele telefoane care au atras atenţia de fiecare dată când l-am scos din buzunar. Nu doar ecranul arată bine, ci tot telefonul este cu adevărat frumos.

    Totuşi, producătorul chinez nu a transformat smartphone-ul într-o bucată de sticlă, o margine cam de un deget rămânând în partea de jos a telefonului, unde sunt plasate camera frontală, boxele etc. Din această cauză, Xiaomi a eliminat difuzorul clasic, aflat de obicei în partea de sus, şi l-a înlocuit cu unul piezoelectric, sunetul fiind redat prin vibraţii ale structurii metalice din interior. Asta înseamnă o experienţă ciudată de conversaţie la telefon. Vocea nu mai vine din difuzor, ci din tot telefonul, ceea ce se traduce într-o calitate audio îndoielnică, iar în unele cazuri şi de o lipsă a intimităţii (cel de lângă tine aude ce ţi se spune în telefon). Inovaţia nu vine fără compromisuri, nu?

    Unul dintre beneficiile unui telefon cu ecran până în margini (pe lângă faptul că sunt mai aspectuoase) este că le permite producătorilor să facă telefoane mai mici, dar cu ecrane mai mari. Dacă machetele sunt corecte, iPhone 8 ar putea fi primul telefon lansat de Apple care este mai mic decât precedentul, dar care are un ecran mai mare (UPDATE – S-a dovedit că telefonul cu pricina să nu fie iPhone 8, ci iPhone X (10). Astfel, cei care vor ecrane mai mari nu vor mai fi nevoiţi să utilizeze ”lopeţi„ de 6-7 inchi.

    Totuşi, Xiaomi Mi Mix are o diagonală de 6,4 inchi, ceea ce-l face dificil de manevrat chiar şi pentru cei cu palmele mai mari. Mai mult, telefonul are o carcasă din ceramică, ceea ce face să fie alunecoasă şi astfel creşte dificultatea de utilizare. Problema se poate rezolva prin acoperirea telefonului cu o carcasă, dar îi ştirbeşti din frumuseţe şi e păcat.

    La interior lucrurile stau foarte bine, iar cei 6 GB de RAM fac ca sistemul să nu încetinească niciodată şi totul se întâmplă foarte rapid. Multitaskingul este excelent, poţi avea zeci de aplicaţii deschise şi nu se simte o încetinire a sistemului. Cu toate acestea, Mi Mix nu este cel mai puternic telefon, nici pe departe (undeva în top 30 al smartphone-urilor, potrivit AnTuTu), însă în utilizarea normală am observat doar mici poticniri în anumite jocuri cu o grafică video avansată. în schimb, am rămas dezamăgit de calitatea fotografiilor surprinse de cele două camere ale telefonului Xiaomi.

    Camera frontală are un amplasament ciudat (partea de jos) şi captează imagini fără detalii şi chiar pixelate. Oarecum de aşteptat de la un senzor de doar 5 MP. Totuşi, lucrurile nu stau mult mai bine nici când vine vorba de camera principală (16 MP, f/2.0). Fotografiile realizate în timpul zilei sunt decente, destul de clare şi contrastante, iar culorile sunt bune. Totuşi, atunci când se întunecă sau la interior, camera dă rateuri şi de multe ori imaginile sunt înceţoşate, chiar şi în modul de noapte. Xiaomi Mi Mix vine la pachet cu câteva moduri de fotografiere haioase precum mirror (dublarea personajului), fisheye, creionat etc. care ar putea să te distreze o perioadă.

    La capitolul autonomie, telefonul se dovedeşte a fi o adevărată bestie şi rezistă cu succes timp de două zile fără să fie nevoie să fie încărcat. Este primul telefon pe care-l testez care nu-mi dă un sentiment de panică când văd că mai am doar 20% la baterie. Cei 20% sunt îndeajuns pentru câteva ore bune. Pe de altă parte, bateria fiind atât de mare (4.400 mAh) necesită un timp destul de îndelungat (cam 2 ore şi 30 de minute) pentru a se încărca de la 0 până la 100%. Xiaomi, prin Mi Mix, a demonstrat că se poate face ceva incitant în domeniul smartphone-urilor (unde lucrurile au rămas cam plictisitoare în ultimii ani) şi a stârnit un val pe care şi alţi producători l-au adoptat, iar noi, consumatorii, nu putem decât să ne bucurăm.
     

    CASETĂ TEHNICĂ

    DISPLAY IPS LCD
    DIAGONALĂ 6,4 INCHI
    REZOLUŢIE 1.080 X 2.040 PIXELI
    (362 PP DENSITATE    PIXELI)
    SISTEM OPERARE ANDROID 6.0
    PROCESOR QUAD-CORE
    SNAPDRAGON 821
    2,35 GHZ
    PROCESOR GRAFIC ADRENO 530
    MEMORIE RAM 6GB
    STOCARE INTERNĂ 256 GB
    CAMERĂ FOTO PRINCIPALĂ 16 MP, F/2.0
    CAMERA FOTO FRONTALĂ 5 MP
    BATERIE 4.400 MAH
    GREUTATE 209 G
    PREŢ RECOMANDAT PESTE 3.000 LEI

  • Povestea unui tânăr antreprenor de succes din România. Cum a pornit o afacere de la 0 şi a ridicat-o la milioane de euro

    Tanărul antreprenor a descoperit oportunităti uriaşe în mediul virtual, când multă lume era sceptică în privinţă securitătii online-ului, a crezut foarte mult în puterea Internetului de a vinde produse, iar magazinele sale online, autolux.ro şi maniamall.ro, se află, la oră actuală, în topul celor mai profitabile site-uri din România.

    “Multi prieteni nu au crezut în acest tip de afacere. Au motivat cu faptul că sunt mult prea tânăr, nu am experientă, nu am resurse financiare pentru a deschide o afacere, iar pe aceea vreme puţini credeau în vânzările online. Îmi amintesc cum multă lume întreba mirată: “Cine comandă de pe Internet?”.

    Am crescut treptat, prin mii de ore de muncă şi nopţi nedormite, îmi veneau ideei noi pe care le aplicăm şi aveau succes. Era mult mai comod pentru oameni să cumpere piese de pe un magazin online decât dintr-un magazin fizic, deoarece piese oricum trebuiau făcute pe comandă, şi îl scuteam pe client de un drum inutil.

    Başca faptul că erau mai ieftine din online, deoarece nu plăteam spaţiu de depozitare sau alte cheltuieli specifice unui magazin fizic. La vremea respectivă, şi din punct de vedere al promovării era mult mai simplu ca acum, deoarece doar câteva site-uri de anunţuri aveau trafic şi nu aveai nevoie de site-ul propriu.

    După ce site-ul autolux.ro a devenit unul de succes, datorită cererilor şi din alte domenii, am fondat maniamall.ro, unde am început să vând şi alte tipuri de produse. Prinsesem mecanismul, aveam toată experienţa necesară pentru a vinde online, iar la al doilea site mi-a fost mult mai uşor să vând. Pot să spun că vânzările se dublează anual deoarece lucrăm intens la dezvoltare şi programare, iar în fiecare lună dezvoltăm noi programe care ne ajută să evoluam”, spune antreprenorul Daniel Henegariu, acum la vârstă de doar 27 de ani.