BusinessMagazin

Tag: dezvoltare

  • Felix Daniliuc, BRD: Suntem într-o cursă contracronometru, prioritatea este economia verde, iar cercetarea – dezvoltarea poate accelera progresul spre această economie

    Felix Daniliuc, director departamentului IMM din cadrul BRD – Groupe Société Générale, este de părere că, la nivel global, duntem într-o cursă contracronometru, prioritatea este economia verde, iar cercetarea – dezvoltarea poate accelera progresul spre această economie.

    „Suntem într-o cursă contra cronometru, vedem deja că din perspectiva schimbările climatice economiile încep să fie afectate şi să nu uităm că la graniţele oricărei economii, actorii care formează o economie sunt chiar companiile. Trebuie să conştientizăm că suntem într-o cursă contra cronometru şi orice întârziere ne afectează, afectează viitorul şi afacerile IMM-urilor. Cercetarea, dezvoltarea, inovarea pot reduce sau pot accelera acest ritm de progres de care avem nevoie spre economia verde, spre reducerea gradului de emisii de carbon”, a declarat Felix Daniliuc în cadrul videoconferinţei ZF & BRD Cercetare – inovare prin programul operaţional 2021-2027

    Ce a mai declarat Felix Daniliuc în cadrul videoconferinţei:

    • Acest triunghi compus din mediul de afaceri, mediul academic şi executiv – guvern trebuie să conştientizeze că prioritatea este economia verde, schimbările climatice pe care trebuie să le controlăm.

    • Emisia totală de dioxid de carbon la nivel global este de 50 mld. tone. În perioada lockdown-ului s-a reuşit o reducere cu 2,5 mld. de tone. Noi am vrea să reducem temperatura medie cu 1,5 grade. Avem nevoie de o reducere de 7% a emisiilor de dioxid de carbon.
    • În această dinamică de care este nevoie, rolul cercetării – dezvoltării poate face diferenţa pentru a reuşi să ne încadrăm în 2050 în acest obiectiv de reducere a temperaturii cu 1,5 grade.

    • Nici nu ne imaginăm ce impact are încălzirea globală, ce impact au schimbările climatice ce vor avea loc dacă noi nu vom reuşi să ne încadrăm în această agendă verde atât de necesară pentru toţi.

     

  • Medicover îşi digitalizează procesele de HR

    Compania românească UCMS by AROBS, specializată în dezvoltarea de soluţii integrate de management al resurselor umane, anunţă implementarea strategiei de digitalizarea a proceselor de HR şi payroll pentru Medicover România, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii medicale private din România.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, parteneriatul între UCMS by AROBS şi Medicover România reprezintă un prim pas în strategia companiei de dezvoltare a soluţiilor software personalizate pentru resurse umane şi salarizare pe zona medicală din România. Soluţiile oferite de compania clujeană de software sunt folosite în prezent pentru aproape 3000 de angajaţi în cadrul Medicover. 

    „Ultimii ani ne-au arătat cât de importantă este digitalizarea mediului de afaceri pentru a funcţiona la capacitate optimă. Şi pentru zona medicală, departamentul de HR are un rol strategic şi se confruntă cu provocări când vine vorba de gestionarea resurselor umane. Scopul procesului de digitalizare este dezvoltarea unor sisteme informatice ce facilitează şi îmbunătăţesc procesele de resurse umane pentru a le oferi angajaţilor instrumentele de care au nevoie pentru a se concentra pe munca lor de zi cu zi”, a declarat Ionuţ Gherle, CEO UCMS by AROBS.

    „Digitalizarea proceselor de management de personal se înscrie misiunii Medicover în România: să creştem accesul pacienţilor la servicii medicale de calitate. Am plecat la drum în acest demers, ştiind că avem nevoie să modernizam procesele de HR şi payroll, să le controlăm mai uşor şi eficace  – pe de o parte; pe de alta, să creştem satisfacţia clienţilor interni: a beneficiarilor dedicaţi -echipa HR Payroll şi Admin şi, cu ajutorul lor, a beneficiarilor finali -salariaţii Medicover. În plan tactic, contextul de mai sus l-am tradus astfel: aducerea „in house” a proceselor respective şi achiziţionarea unei soluţii tehnice care să servească optim procesele complexe din tot ce înseamnă grupul Medicover în România”, a declarat Camelia Drama, HR Director Medicover România. 

    Din 2019, UCMS a intrat în portofoliul AROBS Transilvania Software, o companie cu capital românesc, specializată pe soluţii IT încă din 1998. Cu timpul, AROBS Transilvania Software şi-a extins activitatea în ţări precum Belgia, Anglia, Germania, Ungaria, Indonezia şi Republica Moldova având peste 800 de angajaţi.

    Din 1995, Medicover România a devenit unul dintre cei mai importanţi furnizori de pe piaţa serviciilor de sănătate private, cu o reţea de 41 de clinici în Bucureşti şi în ţară, patru spitale generaliste: în Bucureşti, Cluj-Napoca,  Oradea şi Craiova, 28 de cabinete on-site şi peste 250 de unităţi medicale partenere. 

     

  • Dezvoltatorul local de jocuri video Amber ajunge la o evaluare de 190 mil. dolari după ce a atras o investiţie de 20 mil. dolari din partea Emona Capital, firmă de investiţii din Londra. Fondurile merg în dezvoltarea infrastructurii şi extinderea businessului la nivel global

    Amber Studio, dezvoltator român de jocuri video, anunţă că un fond consiliat de Emona Capital LLP („Emona Capital” sau „Emona”), o firmă de investiţii din Londra, a decis să investească până la 20 de milioane de dolari în companie, la o evaluare post-investiţie de 190 de milioane de dolari în vederea accelerării dezvoltării globale a businessului prin realizarea de tranzacţii de tip M&A.

    O parte din fonduri vor fi, de asemenea, investite în infrastructura internă a Amber pentru a susţine expansiunea organică rapidă.

    În urma tranzacţiei, Dominik Dolenec, Managing Partner al Emona Capital, va deveni membru al Consiliului de Administraţie al Amber.

    „Emona Capital are o experienţă confirmată pe pieţele emergente, care se potriveşte viziunii noastre cu privire la expansiune şi suntem încrezători că va contribui la realizarea planurilor în această direcţie”, spune Jaime Giné, CEO Amber.

    Înfiinţată în 2013 în Bucureşti, Amber este o agenţie creativă structurată ca o reţea de studiouri cu specializări diferite, oferind o gamă largă de soluţii de dezvoltare de jocuri video, inclusiv livrarea de produse complete, co-dezvoltare, conversie de platforme, operaţiuni live şi servicii-suport. Compania are aproximativ 1.200 de angajaţi care lucrează în birourile din Bucureşti, Botoşani, Guadalajara, Montreal, Kiev, Varşovia, San Francisco şi Los Angeles.

    „Credem că viitorul industriei jocurilor video este unul de succes şi că Amber se află într-o poziţie unică pentru a beneficia de tendinţele la scară largă ale pieţei, datorită portofoliului solid de clienţi, amplorii şi profunzimii capabilităţilor sale, precum şi datorită culturii remarcabile din cadrul Companiei,” a adăugat Dominik Dolenec, Managing Partner al Emona Capital.

    Investiţia de la Emona Capital, împreună cu profiturile proprii ale Amber, va finanţa fuziunile, achiziţiile şi preluările de studiouri din întreaga lume, care vor completa reţeaua existentă de studiouri a Amber şi vor asigura prezenţa acesteia pe pieţele emergente cu potenţial ridicat de creştere. În plus, pe lângă expansiunea companiei în noi arii geografice, Amber vizează extinderea gamei de servicii oferite şi introducerea de noi specializări în genurile de jocuri.

    „Acesta este începutul unui nou capitol din istoria Amber, unul în care ne vom extinde reţeaua de studiouri pentru a acoperi toate genurile şi platformele, consolidând în acelaşi timp capabilităţile studioului nostru la nivel de servicii. La această scară mai largă, vom putea realiza implementarea viziunii noastre de a îmbunătăţi ecosistemele de dezvoltare a jocurilor din întreaga lume prin investiţii în comunitate şi inovare.”, spune Mihai Pohonţu, preşedintele Amber.

    În ultimii cinci ani, veniturile Amber au înregistrat o rată de creştere anuală compusă de peste 50%. În 2021, compania a înregistrat o cifră de afaceri record de 30 de milioane de dolari, o creştere cu 56% faţă de anul precedent. Aproximativ 70% din venituri au fost generate de proiectele de dezvoltare de jocuri, în timp ce restul au reprezentat venituri provenite din servicii de asistenţă pentru dezvoltare, inclusiv asigurarea calităţii, servicii suport pentru clienţi şi localizare. Compania colaborează cu branduri globale, precum Amazon, Disney, NBC Universal, Paradox Interactive, Rovio, That Game Company, N3twork şi altele.

    Tranzacţia a fost facilitată de firmele de avocatură Filip & Company, care a asistat Amber, respectiv Wolf Theiss România, Goodwin Procter LLP şi Haynes Boone LLP, care au asistat Emona Capital.

     

  • Dragoş Damian, CEO al Terapia: Stă în mâna guvernului să facă politici publice bune, să dea facilităţi fiscale care să atragă noi investiţii pe piaţa din România. Trebuie să dezvoltăm împreună resursa umană

    Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj, unul dintre cei mai importanţi producători locali de medicamente, este de părere că autorităţile trebuie să se implice pentru a reduce deficitul de forţă de muncă din domeniul sănătăţii şi să ajute industria de profil să atragă noi investiţii străine.

    „Eu continui să cred că stă în mâna guvernului să facă politici publice bune, să dea facilităţi fiscale -suntem 5.000 de oameni care lucrează în fabricile din România -, trebuie gândită piaţa muncii din temelii şi modul în care aceste investiţii în dezvoltarea resursei umane se pot întoarce. De asemenea, industria trebuie să înceteze cu acest <furt> al angajaţilor de la unul la altul. Trebuie să dezvoltăm împreună resursa umană şi să cerem mediului preuniversitar şi universitar ce avem nevoie. Pentru că toţi avem aceeaşi problemă, investim în tineri şi aceştia pleacă. Şi dacă vom avea facilităţi ţintite pe aceste domenii, politici publice, sigur vom atrage marile companii de profil”, a spus Dragoş Damian în cadrul conferinţei ZF Health&Pharma Summit’22.

     

    Ce a mai spus Dragoş Damian

    Oamenii continuă să facă stocuri de medicamente crezând că o să se scumpească, dar preţurile sunt îngheţate, nu cresc.

    Nu este uşor să construişti o fabrică, ca dovadă, în ultimii zece ani nimeni nu a construit o fabrică în România. Pentru că mediul fiscal era ostil pentru fabricarea de medicamente.

    În fabrici atenţia este focusată pe tehnologii şi digitalizare. Trecem la noul nivel de maşini industriale şi fluxuri tehnologice. E greu de găsim angajaţi. Spre exemplu, în Cluj nu mai e nicio altă fabrică de medicamente dar tot este greu să găsim angajaţi. Entry level, calificat are un nivel salarial de 2.500 – 3.000 de lei.

    De asemenea, faptul că în continare ne furăm angajaţi arată că nu discutăm cu autorităţile. Avem 84 de tineri în învăţămând dual, 100 de burse pentru facultăţi, avem proiecte de cercetare dezvoltare în Cluj, ne uităm spre start-up-uri. Însă, problema resursei umane, atâta vreme cât mediul de afaceri nu discută cu autorităţile nevoile pe care le au, nu o să găsim rezolvare. Eu dau un salariu brut echivalent cu al unui IT-st, dar el are facilităţi fiscale.

    Nevoia de medicamente există, accesul la medicamente a crescut după pandemie.

     

  • Beata Javorcik, economista-şefă a Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), spune, într-un interviu în exclusivitate, că cei care au trecut prin hiperinflaţie nu uită şi tind să se aştepte la inflaţia mare. Cât de complicată este ieşirea din spirala inflaţionistă pentru România, care a văzut inflaţie şi de 300% în anii ’90?

    Aştepţi inflaţie? Atunci va fi inflaţie. Aşteptările inflaţioniste generează inflaţie, pentru că angajaţii, aşteptându-se în continuare la creşteri de preţuri, solicită măriri salariale. Măririle salariale, la rândul lor, creează inflaţie, pentru că stimulează consumul, arată teoria economică. Beata Javorcik, economista-şefă a Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), spune, într-un interviu în exclusivitate, că cei care au trecut prin hiperinflaţie nu uită şi tind să se aştepte la inflaţia mare. Cât de complicată este ieşirea din spirala inflaţionistă pentru România, care a văzut inflaţie şi de 300% în anii ’90?

    În economiile emergente, inflaţia poate fi mai greu de îmblânzit decât în economiile avansate. Amintiţi-vă de hiperinflaţia din anii ’90. Cercetările academice arată că dacă întâmpini o inflaţie de 10%, se uită. Dar dacă întâmpini o hiperinflaţie de-a lungul vieţii, această amintire rămâne”, a spus  Beata Javorcik, economista-şefă a Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Originară din Polonia, ea aminteşte că în România anilor ’90, cel puţin în prima parte a decadei, inflaţia putea fi să urce şi la 300% în anumite luni, ceva ce astăzi pare de neimaginat. Abia în 1997 Banca Naţională a României a redus inflaţia la o rată anuală de „numai” 41%, după ce, în 1997, rata anuală a inflaţiei a fost de 151%. O astfel de „traumă” colectivă, cum este hiperinflaţia, explică Beata Javorcik, ajustează aşteptările consumatorilor. Astfel, aşteptările inflaţioniste cresc mult mai mult într-o ţară ca România şi generează inflaţie la rândul lor. „Deci, asta înseamnă că oamenii ar putea avea mai multe şanse să-şi ajusteze aşteptările inflaţioniste. Şi odată ce aşteptările inflaţioniste sunt decuplate de ţintele băncii centrale, este mult mai greu să reduci inflaţia”, spune ea, în interviu, acordat cu ocazia unei vizite în România pentru o conferinţă organizată de BERD şi de Camera de Comerţ Română pentru Diversitate (Romanian Diversity Chamber of Commerce), o organizaţie nonprofit fondată de casa de avocatură Dentons, împreună cu mai multe companii care sunt prezente în România.

    În cadrul interviului, Beata Javorcik a vorbit despre spirala inflaţionistă din România şi din regiune, despre implicaţiile sociale şi economice ale războiului din Ucraina, dar şi despre reconstrucţia Ucrainei de după război şi despre evoluţia economiei României. Ea a fost numită economistă-şefă a Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare în 2019 pentru un mandat de trei ani, iar în vara aceasta a primit încă un mandat. Doctor în economie la prestigioasa universitate americană Yale, în prezent deţine un post de profesor titular la catedra de economie a Universităţii Oxford, activitate pe care a suspendat-o pe perioada exercitării funcţiei la BERD. Pieţele emergente sunt afectate mai puternic de inflaţie decât economiile avansate şi din alte motive, spune ea. Pentru că oamenii sunt mai săraci, ei cheltuiesc o parte mai mare din veniturile lor pentru nevoi precum încălzirea caselor şi hrană. În Germania, o gospodărie medie cheltuieşte 7% din buget pe plăţile de utilităţi. În România, 25%. „Cum ar trebui să fie creionate politicile legate de această provocare a oamenilor care nu au suficienţi bani pentru a plăti încălzirea sau pentru a-şi plăti creditele? Abordarea corectă este legată de transferuri către gospodăriile mai sărace. Ceea ce vedeţi că se întâmplă, în schimb, este că guvernele iau măsuri generale. Deci scazi taxele la alimente, TVA-ul la combustibil”. Soluţia este protecţia socială, explică ea, dar pentru cei care au nevoie. Pentru că prin măsuri generale, beneficiind toată lumea de acestea, doar se generează mai multă inflaţie. „Protecţie socială. Aceasta este calea. Dar, în schimb, ceea ce vedem în multe ţări, este că guvernele ajută pe toată lumea, reduc taxele. Şi asta înseamnă că nu facem niciun progres, pentru că şi mediile mai bogate beneficiază.” Despre criza economică în România şi în Europa Centrală şi de Est (ECE), Beata Javorcik spune că, pe datele actuale, nu se pune problema, dar situaţia este foarte complicată. Mai mult, dacă războiul va continua şi dacă Rusia sistează livrările de gaze către Europa, toată recuperarea economică de după pandemie se va evapora. „Cred că ţările din regiune se confruntă cu consecinţe mari din cauza războiului. Şi aş numi-o o situaţie economică foarte provocatoare, ştiţi, foarte provocatoare.  Deci, dacă războiul va continua mai mult şi dacă livrările de gaze naturale către Europa sunt întrerupte, atunci ne-am aştepta să vedem ca redresarea post-COVID să fie eliminată.”

    Cum se prezintă România în faţa acestor provocări? Care sunt breşele din economie? Calitatea instituţiilor şi deficitul de cont curent, răspunde economista-şefă a BERD. „Unul dintre punctele slabe este guvernarea, deci calitatea instituţiilor. Acum vedem asta în toate ţările post-comuniste. Un punct de presiune în România este balanţa externă. Deficitul de cont curent, care este foarte mare.” Există şi oportunităţi pentru economia românească, iar cea mai importantă este apartenenţa la Uniunea Europeană: „Apartenenţa la UE este cea care oferă stimulente pentru efectuarea reformelor. Dacă aveţi o ancoră externă care poate da direcţie reformei, este mult mai uşor să o implementaţi.” De asemenea, adaugă ea, şi relocarea lanţurilor de producţie dinspre Asia spre Europa este o oportunitate pentru România. Această tendinţă a început după ce pandemia a arătat că producţia prea departe de piaţa de desfacere este o vulnerabilitate, iar companiile vor să aducă producţia mai aproape de Europa de Vest. Cu această ocazie, România, dar şi alţi competitori regionali ca Polonia sau Ungaria, este pe lista investitorilor. „Pentru a beneficia de această oportunitate, trebuie să creaţi un mediu care să promoveze, care să faciliteze investiţiile firmelor. Trebuie să stimulaţi firmele să investească, astfel încât să îşi dezvolte capacitatea de a produce. Acest lucru poate fi realizat de investitorii autohtoni. Dar este importantă şi atragerea investiţiilor străine directe, pur şi simplu pentru că firmele multinaţionale au reţele de distribuţie.” Ce poate face România astfel încât să beneficieze la un nivel optim de aceste tendinţe? Lipsa corupţiei, infrastructura bună şi buna funcţionare a serviciilor publice sunt ingredientele cheie, este de părere Javorcik. „Şi acum situaţia actuală adaugă încă una, care este accesul la energie regenerabilă. Cred că Europa se angajează în planurile sale ambiţioase de a se decarboniza. Accesul la energie regenerabilă va deveni un avantaj competitiv.”

     

    Reconstrucţia Ucrainei după război

    „BERD operează în Ucraina de 30 de ani. Am fost cel mai mare investitor instituţional. Am investit aproximativ un miliard de dolari pe an şi cea mai mare parte din aceştia, 70% , au fost direcţionaţi către sectorul privat. Sperăm să jucăm un rol central în reconstrucţia Ucrainei”, spune Beata Javorcik, întrebată despre cum se va implica BERD în reconstrucţia Ucrainei după război.BERD este într-o poziţie foarte bună pentru a ajuta Ucraina, continuă ea, având în vedere experienţa mare pe care o are instituţia în finanţarea economiei private. „De asemenea, acordăm multe împrumuturi pentru promovarea tranziţiei verzi. Deci suntem bine poziţionaţi să ajutăm Ucraina, să ajutăm Ucraina postbelică să se angajeze într-o tranziţie verde.” Ucraina este devastată economic în acest moment şi dimensiunea exactă a dezastrului încă nu se cunoaşte. Cu toate acestea, există indicii şi cel mai bun peste consumul industrial de energie electrică, care a scăzut substanţial. „Au avut loc lupte militare, la un moment dat, pe teritoriul care a generat 60% din PIB-ul Ucrainei în 2019. Aşa că asta vă da deja o idee despre  cât de mult a tulburat războiul economia. Înţeleg că între 30 şi 50% dintre firme au redus sau oprit consumul de energie electrică, care este un bun indicator al activităţii economice.” De asemenea, 10% dintre locuitori au migrat din ţară, iar 15% sunt deplasaţi intern: este o mare perturbare. Ne aşteptăm ca economia să scadă cu 30% în acest an.” Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) este o instituţie financiară fondată în 1991 şi este deţinută de 71 de ţări şi de Uniunea Europeană şi Banca Europeană de Investiţii (BEI). Deşi este o bancă deţinută de actori guvernamentali, segmentul principal pentru care BERD acordă împrumuturi este reprezentat de sectorul privat.

  • Dezvoltarea spionajului Chinez sperie Europa: Oficialii serviciilor secrete occidentale susţin că „agenţii de informaţii chinezi sunt la fel de periculoşi ca ruşii”

    Un ofiţer superior de informaţii francez, cunoscut sub numele de Henri M, este detaşat la Beijing unde, mânat de o serie de imprudenţe sentimentale, începe să transmită informaţii secrete inamicului.

    La scurt timp după, bărbatul este rechemat în Franţa şi, la un proces din 2020, este condamnat la opt ani de închisoare pentru transmiterea de „informaţii prejudiciabile” unei puteri străine – chiar dacă infracţiunea a fost comisă cu două decenii în urmă. Un coleg al agentului, cunoscut sub numele de Pierre-Marie H, care a continuat să spioneze pentru China până la arestarea sa în 2017, a primit o pedeapsă de 12 ani în cadrul aceluiaşi proces.

    Sentinţele dure aplicate agenţilor şi decizia Franţei de a-şi evidenţia activităţile prin desfăşurarea unui proces reflectă îngrijorarea europeană tot mai mare privitoare la extinderea operaţiunilor chineze de spionaj. Amploarea spionajului chinez ar putea reprezenta un pericol chiar mai mare decât cel al serviciilor de informaţii ale Rusiei, adversarul tradiţional al Occidentului, scrie Financial Times.

    „Agenţii de informaţii chinezi sunt la fel de periculoşi ca ruşii”, a declarat un oficial european pentru CIA, agenţia de informaţii din SUA.

    „Cele mai performante operaţiuni ale Chinei sunt acum la fel de reputate ca cele ale Rusiei”, a confirmat un oficial actual al serviciilor secrete occidentale. 

    China este deja bine cunoscută pentru atacurile cibernetice avansate, cum ar fi atacul comaniei Microsoft din 2021, care a compromis 30.000 de organizaţii la nivel global şi despre care SUA, UE şi Marea Britanie au spus că a fost efectuat de grupuri criminale care lucrează la ordinul Beijingului. China a negat acuzaţiile, numindu-le „nefondate şi iresponsabile”.

    Abilităţile Beijingului de „human intelligence” au dobândit un nivel de sofisticare asociat de obicei cu spionajul rus, potrivit a opt oficiali ai serviciilor de informaţii occidentale, sporind semnificativ sentimentul de panică în vestul Europei.

    „Ruşii au o istorie în spionaj încă de pe vremea ţarului [înainte de Uniunea Sovietică]”, a spus Alex Younger, fost şef al MI6, serviciul secret de informaţii al Regatului Unit. „În mod tradiţional, chinezii au avut un serviciu de spionaj semnificativ mai slab, dar lucrul acesta s-a schimbat dramatic în ultima vreme.”

    Creşterea activităţii serviciului de spional al Partidului Comunist din China, aflat la guvernare, a fost descrisă ca o provocare „cameleonică” de Ken McCallum, şeful serviciului britanic de informaţii interne MI5, şi Christopher Wray, directorul FBI, la o conferinţă comună la Londra, în iulie.

    Oficialii au spus că operaţiunile externe ale Rusiei încă se bazează, de obicei, pe o tradiţie a ofiţerilor de elită, instruiţi în tehnici de spionaj, cum ar fi comunicaţiile codificate, pentru a atinge un obiectiv de securitate specific. China, însă, are obiective mai largi, de la influenţarea politică până la obţinerea de secrete comerciale sau tehnologice.

    „Spionajul rusesc tinde să fie foarte concentrat, în timp ce China foloseşte o abordare total diferită, înfiripată în întreaga societate”, a spus un al treilea oficial de informaţii. Agenţii au făcut referire la legea din 2017 a Chinei în domeniul informaţiilor, care cere „tuturor organizaţiilor şi cetăţenilor” să „susţină, să asiste şi să coopereze cu eforturile naţionale de informaţii”.

  • Occidentul s-a săturat de jocul la două capete cu care cochetează Turcia şi trece la atac

    Întâlnirea dintre preşedintele Turciei şi Vladimir Putin a întins nervii liderilor vestici la maxim după ce cei doi şefi de stat au căzut de acord pentru dezvoltarea relaţiilor economice şi comerciale dintre cele două ţări. Oficialii occidentali ameninţă Turcia cu retragere companiilor şi băncilor internaţionale din ţară, dacă Recep Erdogan îl va ajuta pe liderul de la Kremlin să evite sancţiunile europene, scrie Financial Times.

    UE n-a lansat în mod oficial încă nicio discuţie pe tema problemei Putin-Erdogan şi contra-măsurile care s-ar putea lua în cazul Turciei. Impunerea unor sancţiuni împotriva Turciei reprezintă o problemă pentru Comunitatea Europeană, care deja are opinii împărţite privind modul în care trebuie tratată ţara.

    Totuşi, chiar şi în lipsa unui acord la nivel european, anumite state membre tot ar putea implementa o serie de măsuri individuale.

    „Unele ţări pot cere restricţii privind comerţul sau limitarea finanţării acestei ţări prin intermediul companiilor care operează acolo. Dacă Turcia o să ajute Rusia nu este exclusă nicio măsură punitivă”, a declarat un oficial.

    Aluziile privind represaliile economice împotriva Turciei vin după ce Ucraina a interceptat un document de la Moscova care prezintă modalităţi prin care Rusia se poate evita sancţiunile prin intermediul băncilor turceşti.

    Washingtonul a avertizat că orice ţară care va încerca să ajute Rusia va fi şi ea lovită de sancţiuni.

    Săptmâna trecută Alexander Novak, cel mai important oficial rus în domeniul energiei, a anunţat că Turcia este gata să-i plătească Rusiei gazul în ruble. Cooperarea dintre cele două ţări merge mai departe iar Putin şi Erdogan mizează pe dezvoltarea relaţiilor bancare dintre Rusia şi Turcia.

    Cu toate acestea, Turcia este puternic integrată în sistemul financiar occidental, iar în ţară activează mari companii internaţionale care investesc miliarde anual. Dacă Occidentul decide să transforme retragerea companiilor într-un plan real, economia deja foarte fragilă a ţării ar putea primi o lovitură foarte grea.

    Pe de altă parte, o astfel de iniţiativă ar crea probleme juridice foarte complicate şi s-ar putea lovi de opoziţia unor guverne din regiune. Mai mult, impunerea unor sancţiuni de acest gen ar putea afecta serios interesele economice ale vecinilor.

    „Există riscul ca o astfel de măsură să contravină intereselor economice ale tuturor şi automat să ne trezim cu o opoziţie foarte solidă”, a mai spus oficialul.

    Relaţiile diplomatice dintre Turcia şi Occident s-au deteriorat treptat pe măsură ce Erdogan s-a apropiat mai mult de Vladimir Putin. În 2020 Ankara a achiziţionat un sistem de apărare rusesc, iar recent preşedintele Turciei se opunea vehement intrării Suediei şi Finlandei în NATO.

    Analiştii politici susţin că în contextul războiului dintre Rusia şi Ucraina, rolul strategic al Turciei în regiune şi controlul exercitat asupra strâmtorilor care leagă Marea Neagră de Marea Mediterană au devenit extrem de importante. Din acest motiv preşedintele Turciei va continua să se joace cu nervii Occidentului.

  • Masa salarială a ajuns la un nivel-record de 91 mld. euro în 2021, dar ca pondere în PIB este tot sub 40%. În statele dezvoltate, salariile „cântăresc“ peste 50% din PIB

    Masa salarială din România, indi­ca­torul format din totalitatea  sala­riilor, a taxelor şi a contribuţiilor afe­rente acestora, a ajuns la un nivel-record de peste 91 mld. euro în 2021, în creştere cu aproape 5 mld. euro faţă de anul 2020. Faţă de acum un deceniu, masa salarială din România s-a dublat, arată datele Eurostat, bi­roul de statistică al UE.

    „Ca să folosesc teoria economică, valoarea adăugată din economie se împarte între capital şi muncă, în funcţie de cât de mare e cererea pentru fiecare din aceste componente. Şi, la noi, întrucât avem mare nevoie de capital, a predominat în ultimele decenii situaţia aceasta în care capitalul a luat o parte mai mare din valoarea adăugată din economie. Dar părerea mea este că situaţia se va schimba în scurtă vreme, deoarece tot vorbim de penurie pe piaţa de muncă, am început să aducem lucrători din străinătate din ce în ce mai mulţi şi există şi nişte nepotriviri în legătură cu structura ofertei şi a cererii de forţă de muncă“, a explicat analistul economic Aurelian Dochia.

    Raportată la PIB, masa salarială din România a reprezentat anul trecut 37,9% din PIB, cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani, având în vedere că în anii anteriori reprezenta peste 38-39% din PIB.

     

  • Urbanizarea sustenabilă, factor-cheie în rezilienţa organizaţională

    Pe fondul unor schimbări climatice accelerate, care afectează tot mai profund traiul de zi cu zi al oamenilor şi activitatea companiilor deopotrivă, Veolia România trage un semnal de alarmă asupra importanţei adoptării unor iniţiative de urbanizare sustenabilă, care să diminueze sau să încetinească aceste procese. Ce paşi ar trebui urmaţi?

    „Urbanizarea sustenabilă este definită de practici ecologice, spaţii verzi, tehnologie de dezvoltare şi susţinere a mediului urban, totul realizat şi implementat pentru a reduce poluarea aerului şi emisiile de CO2, pentru a îmbunătăţi calitatea aerului şi pentru protejarea resurselor naturale. Aceste demersuri conduc la un mediu mai sănătos pentru locuitorii oraşelor şi la o amprentă urbană de carbon mult diminuată. În acest mod, localităţile durabile devin esenţiale în încercarea de a inversa efectele schimbărilor climatice globale”, subliniază Mădălin Mihailovici, CEO Veolia România. Potrivit lui, oraşele suferă deja din cauza efectelor schimbărilor climatice şi vor continua să o facă, deoarece investiţiile în rezilienţa la climă sunt în urmă, în special în ceea ce priveşte adaptarea la mediul înconjurător, ONU estimând că un procent de doar 20% din finanţarea climatică totală este cheltuită pentru adaptare. „În cele din urmă, prin adaptarea oraşelor pentru rezistenţa la schimbările climatice, guvernele trebuie să asigure dezvoltarea şi urbanizarea durabilă şi o viaţă mai bună pentru noi toţi, într-o lume într-o continuă urbanizare şi schimbare”, susţine Mihailovici. Compania pe care o conduce se concentrează activ pe proiecte strategice de diminuare a amprentei de carbon asupra mediului, care au ca obiective reducerea consumurilor de energie electrică şi creşterea graduală a ponderii de energie verde din consumul total de energie, dar şi pe iniţiative de eficientizare energetică, investind anual în acest sens aproximativ 2 milioane de euro, lucru care presupune inclusiv implementarea de proiecte de energie regenerabilă în locaţiile Veolia România. „Scopul nostru, denumit PURPOSE, este să fim utili societăţii, să contribuim la progresul uman, precum şi la bunăstarea generaţiilor viitoare şi am pus în practică acest lucru prin asumarea unui angajament ferm şi permanent faţă de toţi stakeholderii, dar şi prin abordarea performanţei multidimensionale, măsurarea şi raportarea permanentă a performanţei, prin obiective aliniate cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) stabilite de ONU”, adaugă executivul. 

    Potrivit lui, asumarea se reflectă printr-un angajament concret de măsurare, raportare şi îmbunătăţire continuă la cele 18 obiective prioritare, repartizate pe cinci axe strategice, respectiv clienţi, societate, angajaţi, acţionari, planetă. „Provocarea majoră va fi să reducem la minimum impactul activităţilor asupra mediului, prin dezvoltarea de noi tehnologii şi oferirea unor exemple de bune practici, fie că este vorba despre autorităţi sau companii private. Pentru a ne asigura durabilitatea, trebuie să percepem mediul, clima, economia şi societatea ca părţi inseparabile ale aceluiaşi întreg şi să începem să acţionăm unitar, pe toate palierele.”Un alt exemplu de acţiune prin care Veolia România face paşi în direcţia sustenabilităţii îl constituie protejarea biodiversităţii pe site-urile sensibile pe care le gestionează sau achiziţionarea de materii prime şi materiale provenite din economia circulară. „Bineînţeles, avem în derulare şi alte proiecte, menite să limiteze impactul asupra mediului şi să protejeze resursele naturale. Totodată, concomitent cu finalizarea proiectului Staţiei de Epurare a Apelor Uzate Glina-Faza II, vom prelua în operare şi incineratorul de nămol de la Glina, care este, de fapt, o staţie complexă de incinerare cu tehnologie avansată, cu o capacitate de incinerare de 790 de tone/zi.” În acest fel, susţine el, poate fi tratată cu succes cantitatea totală de nămol produsă de către Staţia de Epurare a Apelor Uzate Glina, la finalul extinderii acesteia având un exemplu evident de dezvoltare durabilă. Ţinând cont că resursele naturale sunt limitate, iar capacitatea de reproducere şi recuperare este din ce în ce mai scăzută, el spune că acest efort presupune o responsabilitate colectivă de a le conserva şi proteja. „În acest context, oamenii ar trebui să fie conştienţi că multe resurse sunt risipite, deşi nu şi-au atins potenţialul maxim de consum.” La rândul lor, companiile pot contribui la acest proces de urbanizare sustenabilă, în primul rând prin plasarea ecologiei în centrul activităţilor de business şi proceselor derulate. „Companiile vor fi nevoite să-şi concentreze activitatea pe servicii diferenţiate care să-i ajute pe consumatori şi clienţi să-şi reducă amprenta de mediu. În ceea ce ne priveşte, în mod specific, noi ne-am construit sistemul de management al apei prin conservarea şi utilizarea din ce în ce mai redusă a acestei resurse epuizabile, în vederea unei planificări urbane durabile în interesul oamenilor. Cu deficitul de apă în creştere pe tot globul, tehnologia de monitorizare a sistemelor de apă şi de detectare a scurgerilor şi pierderilor a devenit esenţială”, atrage atenţia Mădălin Mihailovici. Potrivit lui, pe lângă gestionarea holistică a circuitului apei pentru uzul casnic şi industrial, Veolia continuă să inoveze cu fiecare oportunitate. „Astfel, integrăm expertiza noastră în domeniul tratării apei pentru detectarea şi tratarea tuturor formelor de poluare a acesteia, inclusiv a micro-poluanţilor precum perturbatorii endocrini şi reziduurile de medicamente. Vom continua eforturile de adaptare a şabloanelor de producţie şi consum la rigorile de mediu, prin plasarea ecologiei pe primul loc în fiecare proces, evaluare sau decizie luată.”În opinia sa, proiectele care pot avea cel mai mare impact asupra urbanizării sustenabile sunt cele nature-based. „De altfel, noi am dezvoltat şi implementat deja procese de reducerea a emisiilor de dioxid de carbon, prin implementarea de programe inspirate din natură (bio-indicatori, infrastructură verde, management ecologic etc.) care au scopul de a creşte nivelul general de conştientizare în rândul angajaţilor, clienţilor, comunităţilor, copiilor şi decidenţilor cu privire la activităţile noastre şi modul în care acestea pot fi adaptate pentru a proteja natura.” În plus, spune că Veolia România are în vedere, prioritar, utilizarea şi exploatarea responsabilă a resurselor naturale epuizabile, fapt demonstrat prin consumul tot mai mic al acestora în procesele de captare, producţie, transport şi distribuţie a apei potabile, cât şi de colectare, transport şi epurare a apelor uzate şi meteorice. „Mai exact, am diminuat constant cantitatea de apă brută preluată şi consumată din resurse naturale, în prezent fiind cu aproximativ 63,5% mai scăzută decât cantitatea din anul 2001.”În final, concluzionează executivul, businessurile reziliente sunt cele care se pot adapta şi inova, pot integra date şi procese, pot folosi tehnologii inteligente şi sunt suficient de agile pentru a depăşi provocările, aceste atribute ajutând companiile să iasă în evidenţă faţă de concurenţă şi să construiască avantaje susţinute în piaţă. „Aplicată şi perfecţionată, o rezilienţă mai bună pe termen lung va avea ca rezultat afaceri care sunt capabile să anticipeze şi să se pregătească pentru toate scenariile viitoare, inclusiv cele climatice, să minimizeze impactul şocurilor care ar putea surveni şi să se recupereze mai repede după ele.”

  • Masa salarială a ajuns la un nivel-record de 91 mld. euro în 2021, dar ca pondere în PIB este tot sub 40%. În statele dezvoltate, salariile „cântăresc“ peste 50% din PIB

    ♦ Masa salarială a ajuns în 2021 la un nivel-record în valoare absolută: 91 de miliarde de euro, în creştere cu aproape 5 miliarde de euro faţă de anul 2020 ♦ Ca pondere în PIB, masa salarială din România a fost de 37,9% în 2021, sub nivelul din 2020 (39,5%) ♦ În Germania, masa salarială este echivalentul a 53% din PIB.

    Masa salarială din România, indicatorul format din totalitatea  salariilor, a taxelor şi a contribuţiilor aferente acestora, a ajuns la un nivel-record de peste 91 de miliarde de euro în 2021, în creştere cu aproape 5 miliarde de euro faţă de anul 2020. Faţă de acum un deceniu, masa salarială din România s-a dublat, arată datele Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.

    „Ca să folosesc teoria economică, valoarea adăugată din economie se împarte între capital şi muncă, în funcţie de cât de mare e cererea pentru fiecare din aceste componente. Şi, la noi, întrucât avem mare nevoie de capital, a predominat în ultimele decenii situaţia aceasta în care capitalul a luat o parte mai mare din valoarea adăugată din economie. Dar părerea mea este că situaţia se va schimba în scurtă vreme, deoarece tot vorbim de penurie pe piaţa de muncă, am început să aducem lucrători din străinătate din ce în ce mai mulţi şi există şi nişte nepotriviri în legătură cu structura ofertei şi a cererii de forţă de muncă“, a explicat analistul economic Aurelian Dochia.

    Creşterea salariului minim pe economie, creşterea salariilor din sectorul bugetar, majorările salariale făcute în sectorul privat pentru atragerea de candidaţi pe o piaţă cu deficit, dar şi diversificarea pachetelor de beneficii oferite angajaţilor au fost printre factorii care au condus la creşterile de salarii din ultimii ani.

    De altfel, un sfert din masa salarială este reprezentată de cheltuielile cu salariile celor 1,2 milioane de bugetari, care au fost echivalentul a 9,4% din PIB în 2021, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

    Raportată la PIB, masa salarială din România a reprezentat anul trecut 37,9% din PIB, cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani, având în vedere că în anii anteriori reprezenta peste 38-39% din PIB. Spre comparaţie, media Uniunii Europene indică un nivel al masei salariale care reprezintă 47,7% din PIB, cu aproape zece puncte procentuale mai mult decât nivelul înregistrat anul trecut în România.

    „Cred că în România în primul rând şi în general în Europa în momentul de faţă este o situaţie de aşa natură încât ponderea muncii în valoarea adăugată, respectiv ponderea salariilor în valoarea adăugată, o să crească. Şi probabil că mai este şi o anumită distorsiune creată în datele statistice, deoarece la noi sunt foarte multe persoane care îşi obţin veniturile care sunt de fapt venituri din muncă sub alte forme, vorbim aici de tot ce înseamnă PFA-uri, tot ce înseamă dividende de la mici mici firme care sunt, de fapt, o şmecherie fiscală pentru a optimiza impozitarea. Dar, în realitate, ele probabil că ar trebui să fie trecute ca salarii“, a mai spus Aurelian Dochia. Germania este statul european cu cea mai mare pondere a masei salariale raportată la PIB: 53,2%. Pe următoarele locuri în top se află Slovenia (unde masa salarială este 51,7% din PIB), Franţa (51,3% din PIB), Danemarca (51,1% din PIB) şi Austria (50,3% din PIB).

    La polul opus se află Irlanda (cu o masă salarială care reprezintă 26,1% din PIB), Grecia (36,6% din PIB), România (37,9% din PIB), Polonia (38,7% din PIB) şi Ungaria (40,2% din PIB).

    „Sunt aproape sigur că masa salarială din România este mai mare, dar nu spun că veniturile din muncă realizate prin PFA-uri sau prin microîntreprinderi reprezintă singura explicaţie. Sunt mai mulţi factori. Poate că şi schimbările care se fac acum în materie de fiscalitate ar putea să contribuie la aducerea unei părţi din salarii către eticheta statistică corectă“, a mai spus Aurelian Dochia.