BusinessMagazin

Tag: deschidere

  • Eroare: Prefectura spune că restaurantele din Capitală pot rămâne deschise până la ora 23.00, nu până la 21:00 cum anunţase iniţial, dar clienţii trebuie să fie deja acasă până la acea oră

    Restaurantele din Capitală pot sta deschise până la ora 23.00, însă ultima oră din program este posibil să le găsească goale, întrucât bucureştenii care nu au un motiv întemeiat să fie în afara locuinţei pe timp de noapte trebuie să fie în casă până la acea oră.

    Prefectura Bucureşti a transmis ieri că în decizia Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă (CMBSU) s-a strecurat „o eroare”, ceea ce înseamnă că restaurantele pot sta deschise până la ora 23.00, nu doar până la ora 21.00.

    Concomitent, interdicţia de deplasare pe timp de noapte se păstrează pentru cei care nu au o declaraţie pe proprie răspundere şi un motiv care include muncă, urgenţe medicale, medicamente, deces, acordarea de îngrijire sau tranzit.

    Contactaţi de ZF, operatorii liniei TelVerde a Institutului Naţional de Sănătate Publică au declarat că „ar fi de preferat” pentru clienţi să fie deja acasă la ora 23.00.

    „Dacă nu lucraţi la restaurant, ar fi de preferat să fiţi deja acasă la ora 23.00”, a răspuns un operator, fiind întrebat ce trebuie să facă un român care nu vrea să aibă probleme legale din cauza unei ieşiri la restaurant.

    Restricţia de deplasare pe timp de noapte a fost prelungită odată cu starea de alertă în data de 13 ianuarie, pentru 30 de zile, iar operatorii de la TelVerde cred că starea de alertă va fi prelungită, ceea ce înseamnă că şi restricţia pe timp de noapte ar putea fi prelungită.

    Interdicţia vizează intervalul orar 23.00 – 05.00. În acelaşi timp, restaurantele pot fi deschise în intervalul orar 06.00 – 23.00

    „Instituţia Prefectului – Municipiul Bucureşti informează că, în cuprinsul Hotărârii nr.2 din 22.01.2021 adoptată de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situatii de Urgenţă, s-a constatat o eroare materială în ceea ce priveşte intervalul orar în care este permisă activitatea restaurantelor şi cafenelelor, fiind înscris, în mod eronat, intervalul 06.00-21.00. În Anexa nr.3 a H.G. nr.3/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 13 ianuarie 2021, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, este prevăzut orarul 06.00- 23.00, ca interval în care este permisă activitatea restaurantelor şi cafenelelor”, se arată într-un comunicat al Prefecturii de marţi.

  • Viktor Orban bate palma cu Beijingul: Chinezii vor deschide un campus universitar în Ungaria, primul din Uniunea Europeană

    Ungaria va găzdui singura universitate chineză care va opera în interiorul Uniunii Europene, ceea ce arată cât de apropiate sunt relaţiile dintre guvernul lui Viktor Orban şi Beijing, potrivit FT.

    Guvernul ungar va dona 2,2 milioane de euro Universităţii Fudan din Shanghai pentru a-şi construi noul campus din Budapesta. Acesta ar urma să devină funcţional în 2024.

    Anunţul vine la un an şi jumătate de când regimul naţionalist al lui Orban a trimis în exil Central European University, instituţia de învăţământ superior înfiinţată de miliardarul George Soros – care a fost una dintre cele mai bune universităţi din ţară timp de 30 de ani.

    În octombrie, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis că mutarea prin care Orban a atacat Central European University încalcă angajamentele Ungariei la Organizaţia Mondială a Comerţului şi a declanşat o procedură de infringment.

    Agnes Szunomar, cercetătoare în cadrul Hungarian Academy of Sciences, a declarat că acordul guvernului cu Universitatea Fudan „arată o dragoste necondiţionată între Ungaria şi China”.

    „Multe ţări din Europa au diverse acorduri cu universităţile chineze şi multe universităţi europene cooperează cu universităţile din China”, a adăugat Agnes Szunomar.

    Cu toate acestea, ea a adăugat că acordul prin care Fudan va ajunge în Budapesta evidenţiază faptul că Ungaria este dispusă să îşi submineze propriul sistem educaţional prin aducerea unor competitori globali de prestigiu care au mai multe resurse decât orice instituţie din Ungaria.

  • Unde se poate călători în 2021: Ce ţări au graniţele deschise pentru români şi către ce destinaţii au agenţiile locale de turism pachete şi chartere?

    În 2021 călătoriile vor fi reluate, deşi nu într-un ritm similar celui din anii anteriori când cursele erau pline ochi, iar cerul era în permanenţă brăzdat de aeronave care mergeau dintr-un capăt în altul al lumii. Cifrele din anul de referinţă 2019 vor fi atinse abia în 2023 sau 2024 spun antreprenorii din turismul românesc.

    Momentan însă, în continuare multe destinaţii sunt închise vizitatorilor din dorinţa de a ţine sub control numărul de cazuri de Covid-19. Este cazul unor destinaţii exotice precum Seychelles sau Mauritius care în alţi ani primeau milioane de vizitatori străini atraşi de plajele divine şi de peisajele rupte din rai. Acum, condiţiile de intrare în aceste state sunt draconice, cu săptămâni de carantină şi mai multe teste – costuri suportate de vizitator – şi nu de puţine ori chiar şi acestea se aplică unui număr redus de turişti, din anumite ţări, unde numărul de îmbolnăviri este mic. Aceeaşi este situaţia şi pentru Indonezia, Thailanda sau Filipine.

    În acest context, unde se poate călători în primele luni din 2021?

    „La ora actuală, Egiptul e cea mai apropiată destinaţie pentru soare şi plajă, la o distanţă de doar trei ore cu avionul. Se mai fac zboruri în Antalya. Cine nu a apucat să călătorească anul acesta în această destinaţie, o poate face de revelion. Totodată, au apărut pentru prima oară în România câteva chartere pe destinaţii exotice precum Zanzibar sau Maldive, dar asta înseamnă zboruri de peste nouă ore”, spune Dan Goicea, CEO-ul agenţiei de turism Cocktail Holidays.

    Cererea pentru destinaţiile exotice a crescut considerabil în contextul în care multe dintre ţările cunoscute ca fiind destinaţii pentru sezonul de iarnă au anunţat că sezonul de schi din acest an este anulat sau în cel mai bun caz amânat. Astfel, turiştii, care în alţi ani mergeau către destinaţiile de schi, au ales anul acesta să meargă către ţările mai calde.

    Grupul Karpaten, unul dintre cei mai mari jucători din turism pe incoming, dar care operează şi destinaţii externe pentru români, a lansat la începutul lunii noiembrie primele curse charter către Maldive, iar cererea a fost atât de mare încât compania a fost nevoită să suplimenteze numărul de zboruri.

    „Am introdus primul charter România-Maldive la începutul lunii noiembrie, iar cererea ne-a depăşit orice aşteptări. Am suplimentat cu două zboruri în perioada Revelionului şi am introdus încă şase chartere în ianuarie şi februarie. E foarte probabil să prelungim operarea până în luna martie, pentru a reuşi să facem faţă tuturor solicitărilor“, spune Alexandru Mărginean, manager general Karpaten Turism – Divizia Turism Extern.

    Într-o perioadă în care numărul de destinaţii în care se poate merge fără restricţii e limitat, iar numărul de ţări cu un număr relativ mic de cazuri e şi el redus, românii s-au orientat către această destinaţie – Maldive.

    Un avantaj pentru Maldive e faptul că e de fapt un arhipelag format din aproape 1.200 de insule de corali grupate în jurul câtorva zeci de atoli. Astfel, de multe ori pe un atol sau o insulă e un singur resort. Mai mult, intrarea în ţară se face pe bază de test PCR Covid.

    Totodată, interesul e crescut şi pentru că se zboră direct, în premieră. În mod normal se zbura cu escală, cu companiile de linie.

    Destinaţiile exotice solicitate în mod tradiţional în perioada ianuarie-februarie sunt Thailanda, Republica Dominicană, Maldive, Mauritius, Bali, Mexic, Cuba, spun oficialii grupului Karpaten. Anul acesta, din cauza restricţiilor, multe dintre acestea sunt inaccesibile, astfel încât, în afară de Maldive, cele mai cerute vacanţe la început de 2021 sunt în Republica Dominicană. Există însă posibilitatea de a călători şi către Mexic, existând agenţii locale care oferă pachete în această ţară.

    “Republica Dominicană este cea mai populară destinaţie din Caraibe şi (…) oferim, în premieră, zbor direct operat de Gulliv Air. Vom introduce şapte chartere în perioada ianuarie – martie, iar de la finalul lui octombrie vom relua plecările săptămânale până la finalul anului”, mai spune oficialul Karpaten.
    O altă destinaţie la îndemână este chiar România, după cum spune Antonio Niţu, acţionar şi director general al agenţiei Aerotravel. Pentru sărbătorile de iarnă din acest an, agenţia de turism are pregătite pachete de călătorii în oraşele din România. Pe lângă destinaţiile interne, Aerotravel are şi pachete de călătorii în afara ţării, în destinaţii exotice ca Maldive, Zanzibar sau Republica Dominicană, cu preţuri care pornesc de la 1.800 de euro.

    „Este surprinzătoare cererea pentru destinaţii exotice, surprinzătoare într-un sens pozitiv, avem foarte multe vânzări în Maldive sau în Zanzibar. Menţionez că aceste vânzări sunt pentru pachete gata făcute de către turoperatorii care au pregătit aceste destinaţii sau pentru pachete pe care le împachetăm ad hoc. În mod sigur, existenţa unor zboruri charter este un mare plus“, precizează antreprenorul. El adaugă că oamenii îşi doresc să călătorească aşa cum o făceau în 2019 sau 2018, dar ţinând cont de restricţiile impuse de multe ţări, se orientează către astfel de destinaţii exotice unde e permisă intrarea.

    Destinaţiile exotice erau şi în anii trecuţi, în această perioadă a sărbătorilor de iarnă, printre preferatele turiştilor, dar anul acesta cererea e mai mare dat fiind că multe destinaţii de schi sunt închise.

  • Ce conţine acordul bilateral dintre UE şi China: Europenii nu mai sunt obligaţi să facă parteneriate cu chinezi. China deschide mai multe sectoare

    După 7 ani de discuţii şi negocieri, Uniunea Europeană a reuşit să-şi atingă unul dintre principalele obiective în relaţia cu China, şi-anume un acord bilateral de investiţii despre care Bruxelles-ul crede că va rezolva o parte dintre problemele cu care se confruntă companiile europene, potrivit FT.

    Cu toate acestea, acordul s-ar putea dovedi controversat din perspectiva celor care militează petnru drepturile omului, întrucât există multe acuzaţii legate de abuzuri în China.

    Mai mult, acordul ar putea genera fricţiuni între Bruxelles şi viitoarea administraţie Biden, în contextul în care noul preşedinte ales al SUA a subliniat că îşi doreşte să se alieze cu UE pentru a face front comun împotriva practicilor comerciale agresive ale Beijingului.

    Ce înseamnă acordul pentru Uniunea Europeană?

    Acordul încheiat cu Beijingul ar urma să adreseze mai multe probleme pe care le reclamă blocul european de mai bine de un deceniu.

    Printre acestea se numără temerile legate de modul în care companiile europene sunt forţate să dezvăluie cunoştinţe tehnologice valoroase pentru a avea voie să intre în piaţa din China. De asemenea, o altă preocupare pe care acordul o adresează ţine de teama că firmele chinezilor sunt favorizate în mod nedrept pe piaţa internă, întrucât sistemul ajutoarelor de stat şi al  suvenţiilor nu este unul transparent.

    Acordul va „îmbunătăţi considerabil terenul de joc pentru investitorii din UE”, inclusiv prin „interzicerea transferurilor forţate de tehnologie şi a altor practici” similare, a transmis Uniunea Europeană într-o declaraţie.

    Alte părţi din acord vizează drepturi de acces în piaţă stabiilite de la sector la sector, eliminând bariere precum cerinţa ca firmele europene să intre în parteneriate cu chinezi pentru a avea acces în piaţă, sau plafoanele legate de nivelul investiţiei.

    Printre sectoarele la care companiile europene vor avea acces sporit prin acest acord se numără industria automotive, producătorii de echipamente destinate telecomunicaţiilor, cloud-computing, industria privată de sănătate şi servicii auxiliare pentru transport aerian.

    De asemenea, acordul aliniază drepturile de acces ale europenilor la piaţa serviciilor financiare din China cu cele ale investitorilor americani.

    Acordul rezolvă tensiunile comerciale dintre UE şi China?

    Într-un interviu cu FT din 30 decembrie, Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru Comerţ, a avertizat că acordul „nu este un panaceu care adresează toate provocările legate de China, dar aduce multe îmbunătăţiri bine-venite”.

    Acordul cu China rezolvă mult mai puţine aspecte decât acordurile negociate de UE cu Japonia, Canada şi chiar cu Marea Britanie. În principal, înţelegerea acoperă aspecte legate de drepturi de acces şi reguli de acces în economie.

    Printre problemele pe care nu le adresează acest acord se numără supracapacitatea Chinei în producţia de oţel, acces inegal şi neuniform la contracte publice şi problema comerţului ilicit de bunuri.

    „Acest acord este doar un element într-un peisaj complicat al relaţiilor UE-China şi este clar că mai sunt multe provocări complexe de adresat”, a adăugat Dombrovskis, comisarul european pentru Comerţ.

    Ce are de câştigat China din acest acord?

    Câştigul principal al chinezilor este unul diplomatic. Viitoarea administraţie Biden din SUA a subliniat faptul că vrea să creeze o alianţă de state democratice prin care să pună presiune pe Beijing, atât în privinţa respectării drepturilor omului, cât şi în ceea ce priveşte practicile comerciale agresive.

    Astfel, acordul cu UE îi aduce Beijingului o relaţie mai apropiată cu Bruxelles într-un moment crucial.

    China a intrat în negocieri cu mai puţin cerinţe decât Uniunea Europeană, în contextul în care blocul european a acuzat că este o victimă a unui teren de joc dezechilibrat. Cu toate acestea, acordul reconfirmă condiţiile existente de acces ale banilor chinezi în Europa, într-un moment în care Uniunea Europeană se uită mai atent la companiile străine şi la modul în care acestea aderă la regulile de concurenţă.

    Mai mult, acordul le oferă chinezilor mai multe oportunităţi în sectorul de producţie din Europa, cât şi în sectorul energiei regenerabile care creşte constant la nivelul UE.

    În acelaşi timp, oficialii europeni insistă că deschiderea sectorului de energie regenerabilă este limitat, plafonat la 5% pentru fiecare piaţă din blocul european, şi că aceasta este condiţionată de o deschidere reciprocă din partea Chinei.

  • Kaufland: Am investit în România 300 de milioane de euro în 2020, printre cele mai mari bugete de până acum

    Grupul german Kaufland, liderul comerţului local, a deschis în anul calendaristic 2020 un total de zece hipermarketuri, cel mai alert rimt al ultimilor ani, ajungând astfel la 138 de magazine.

    „Ne pregătim să încheiem anul calendaristic 2020 cu 138 de magazine, printre cel mai recent deschise unităţi numărându-se cea din Roman, judeţul Neamţ şi magazinul permanent din Sovata, judeţul Mureş. Vom menţine acest ritm – vrem cel puţin zece magazine noi în fiecare din următorii ani”, spune Valer Hancaş, director comunicare şi corporate affairs, Kaufland România.

    Astfel, nemţii au accelerat expansiunea în plină pandemie, acesta fiind cel mai mare număr de inaugurări de după 2014. Compania este activă pe plan local pe segmentul hipermarketurilor cu preţuri mici, fiind prezentă în România din 2005.

    „În acest an calendaristic (anul financiar al Kaufland începe la 1 martie şi se termină la final de februarie – n.red.) am deschis 10 noi magazine. Deşi a fost un an plin de provocări, nu am stopat niciun proiect şi ne-am continuat planurile de investiţii în România.”

    Hancaş spune că 2020 a fost pentru companie un an în care şi-a consolidat prezenţa în Bucureşti, prin deschiderea a patru unităţi. A fost totodată şi anul în care retailerul a deschis primul magazin într-un oraş cu mai puţin de 20.000 de locuitori, în Moreni, judeţul Dâmboviţa.

    „Pe perioada verii, am redeschis magazinul estival din Mamaia Nord, în format pop-up, iar în această iarnă am transfomat magazinul estival din Sovata într-unul permanent.”

    Spre comparaţie, anul 2019 a venit cu nouă deschideri de magazine. La nivel naţional retailerul s-a extins în Bacău, Ilfov, Focşani, Craiova, Crevedia şi Cluj Napoca şi a inaugurat şi primul magazin dintr-un mall, într-un spaţiu în chirie, în Sibiu. De asemenea, 2019 a fost şi anul în care nemţii „au trecut Prutul” şi au deschis primele două magazine în Republica Moldova.

    Totuşi, în 2020 au fost deschise mai multe magazine şi bugetele de investiţii au fost pe măsură.

    „Am alocat pentru acest an unul dintre cele mai mari bugete de investiţii, de 300 de milioane euro, direcţionate cu precădere spre achiziţia de terenuri, modernizarea magazinelor existente, tehnologii noi, expansiune şi construcţie. Odată cu fiecare nou magazin deschis, creăm între 70 şi 100 de noi locuri de muncă, ce sprijină dezvoltarea economiei locale.”

    Hancaş mai spune că şi în viitor Kaufland menţine un ritm accelerat de expansiune similar, având pe harta extinderii cel puţin zece unităţi noi pe an.

    „Strategia noastră este de a ajunge tot mai aproape de clienţii noştri, atât în oraşele mari, cât şi în cele mici. Iar pentru a putea face asta, ne-am adaptat mult formatele, în ultimul an deschizând tot mai multe magazine în spaţii în chirie, spre deosebire de strategia noastră de la început, de a avea exclusiv spaţii în proprietate.” Kaufland continuă însă să cumpere terenuri şi să dezvolte propriile magazine.

    Tot la capitolul dezvoltare el aminteşte online-ul şi livrările acasă, canale de vânzări abordate în 2020. Nemţii nu au intrat însă direct, ci prin parteneriate.

    „În acest an am muncit mult: în paralel cu extinderea fizică am investit şi în dezvoltarea rapidă a reţelei online de livrări la domiciliu, prin parteneriatul cu Glovo şi recent şi cu Foodpanda, iar în primăvară am ajuns chiar şi în mediul rural, printr-un parteneriat de livrări dedicat. În contextul pandemiei, proiectul online a fost accelerat, pentru a sprijini clienţii să aibă acces uşor la servicii pe o arie foarte mare. Din fericire, în retail suntem obişnuiţi cu viteza şi ritmul susţinut de lucru.”

    Kaufland este liderul comerţului local după cifra de afaceri din 2019 de aproape 12 mld. lei.

     

     

  • Carrefour a deschis în acest an marcat de pandemie 24 de magazine, de două ori mai puţine ca în 2019. Mai mult, francezii au închis mai multe unităţi decât au deschis în 2020

    Grupul francez Carrefour încheie anul 2020 cu o reţea de 368 de magazine offline sub mai multe formate, respectiv hipermarket, supermarket, proximitate şi discount. La acestea se adaugă magazinul online propriu precum şi prezenţa Carrefour prin platforma Bringo în 36 oraşe.

    „În 2020 am deschis 24 de magazine (15 convenience, trei hipermarketuri şi şase Supeco), astfel, am continuat ritmul de creştere pe formatele fizice şi, mai mult, am crescut prezenţa Carrefour, prin Bringo, în 12 noi oraşe în cursul acestui an. Avem astfel, în total, la finalul lui 2020, livrare prin Bringo în 36 de oraşe”, spun oficialii companiei.

    Deşi francezii au continuat să se extindă, ritmul este aproape la jumătate faţă de 2019. Mai exact, anul trecut au fost 42 de deschideri, dintre care 29 de supermarketuri, 11 magazine de discount Supeco şi două hipermarketuri.

    Totodată, deşi oficialii companiei nu comunică şi închiderile, acestea au existat dat fiind că la finalul lui 2019 numărul total de magazine din reţea ajungea la 375, pe când acum nici cu deschiderile de peste an nu se atinge pragul. Astfel, peste 30 de unităţi au fost închise din calculele ZF.

    „Anul 2020 a fost, desigur, un an diferit pentru oameni, companii, comunităţi întregi şi ţări, un an al schimbărilor. Însă, în ciuda caracterului disruptiv al crizei sanitare, Carrefour România şi-a continuat planul de transformare şi procesul de expansiune, acordat la evoluţia situaţiei la nivel naţional. Deşi au existat unele întârzieri în finalizarea lucrărilor de construcţii datorate închiderii mall-urilor, aşa cum s-a întamplat pe durata stării de urgenţă, acestea nu ne-au afectat ritmul, unul dintre exemplele concrete în acest sens fiind hipermarketul deschis în luna octombrie în AFI Braşov (al doilea hipermarket Carrefour din Braşov) şi 40-lea din reţeaua naţională Carrefour”, spun oficialii companiei.

    Ei adaugă că în 2020 dezvoltarea a fost construită atât în jurul expansiunii reţelei cât mai ales în jurul dezvoltării segmentului producătorilor locali – atât de necesar pentru consumatori şi pentru economie – şi, al proiectelor strategice menite să producă schimbare în agricultură.

    „Câteva exemple sunt Deschidem Vinul Românesc – un program de promovare şi dezvoltare a industriei locale a vinului în care sunt prezente 54 de crame din şapte regiuni – , programul nostru de conversie la agricultura ecologică, Creştem România Bio sau Cooperativa Agricolă Vărăşti.” În cazul cooperativei Carrefour a pornit la drum cu patru familii, iar astăzi am ajuns la 130 de parteneri, conform celor mai recente date.

    Oficialii Carrefour spuneau anterior că vor să scaleze acest business pentru că e loc de dublare a industriei alimentare locală. Nu se vor putea produce în românia banane, dar pe legume-fructe şi pe bunuri de larg consum se poate creşte. Industria lactatelor e un exemplu. Iar aceste afirmaţii vin în contextul în care apetitul pentru produse made in Romania e tot mai mare.

    La nivel de grup, Carrefour a obţinut anul trecut afaceri cumulate de peste 11,5 mld. lei.

  • A vrut să se angajeze la Starbucks, dar a fost refuzată dintr-un motiv stupid. Ce a reuşit după este absolut fabulos

    Maria De La Croix a vrut să obţină un post de barista la lanţul internalional de cafenele Starbucks, însă a fost refuzată fiindcă…avea părul albastru. În loc să să-şi plângă de milă şi să se simtă discriminată, femeia a decis să-şi utilizeze cunoştiinţele pentru a porni propria afacere cu cafea, scrie inc.com

    Pentru că nu-şi permitea să închirieze un local, şi impresionată de afaceri precum Uber sau Airbnb, Maria De La Croix a decis să pornească un magazin mobil. Aşa a apărut Wheelys Cafe ce servea cafea organică pe străzile suedeze şi a început chiar în faţa unui Starbucks. În scurt timp afacerea a crescut foarte mult, mai ales pentru că magazinul se poate muta dintr-o locaţie în alta în funcţie de cerere şi trafic, şi a găsit şi investitori: Paul Buchheit (fondator Gmail), Jared Friedman (fondator Scribd) sau Justin Waldron (co-fondator Zynga). De asemenea, compania a deschis sistemul de francizare şi a mers către Indiegogo pentru a găsi finanţare. În prezent, lanţul mobil de cafenele a ajuns la 500 de unităţi în peste 60 de ţări.  Mai mult, compania a obţinut o finanţare de 2,5 milioane de dolari de la un fond de investiţii de tip seed.

    Magazinul mobil Wheelys este unul hi-tech, are Wi-Fi, purificator de aer, panouri solare, aragaz, apă curentă, frigider şi o mică moară de vânt. Iar cel mai ieftin magazin a fost vândut pe Indiegogo cu 490 de dolari. 

    Potrivit INC.com deschiderea unei cafenele cere o investiţie de 500.000 de dolari, pe când un magazin Wheelys se poate achiziţiona cu 3000 de lire sterline. Un operator poate scoate chiar şi 1000 de dolari pe zi, un exemplu dat fiind un operator care operează pe plaja din Santa Monica, SUA.
     

  • Vânzări agresive pe burse la începutul săptămânii. “Noua mutaţie a virusului înspăimântă pieţele”. Petrolul se ieftineşte, dolarul american revine brusc, volatilitate ridicată pe acţiuni

    Prima şedinţă de tranzacţionare din săptămâna sărbătorilor de iarnă a început cu un roşu aprins pe burse, respectiv 2% la Londra, 3% la Frankfurt, 2,7% la Paris, scăderile abrupte fiind rezultatul unor vânzări agresive determinate de panica investitorilor pe fondul interdicţiilor de călătorie către şi dinspre Marea Britanie.

    “Noua mutaţie a virusului înspăimântă pieţele”, este titlul pe care îl dau analiştii de la XTB România raportului zilnic publicat în urmă cu puţin timp. “Petrolul scade cu 5%, DE30 pierde 600 de puncte, dolarul american revine brusc, volatilitatea apare aproape peste tot. Tocmai când lucrurile păreau puse în ordine pentru acest sfârşit de an şi investitorii începuseră să pregătească cadouri de Crăciun, se întâmplă toate aceste”.

    Lira sterlină se depreciază cu 0,8% faţă de euro şi cu 1,7% faţă de dolarul american. Moneda americană câştigă teren şi faţă de euro, respectiv 0,7%, ceea ce s-a reflectat şi la Bucureşti, respectiv printr-o apreciere faţă de leu, plus 0,9% la 4,0068 lei pentru un dolar.

    Scăderile sunt reflectate şi la bursa de la Bucureşti, unde indicele principal BET pierde 1,3%, declin determinat în mare parte de scăderile la Banca Transilvania (2,8%), Petrom (2,48%), BRD (1,81%).

    Peste Ocean, indicii futures sunt pe minus, ceea ce înseamnă că Wall Street este aşteptat să deschide pe minus, lăsăând în spate optimismul cu privire la proiectul de lege pentru stimuli fiscali din SUA, ale cărui voturi erau aşteptate azi după-amiază.​

  • Electrica deschide o sucursală în Republica Moldova

    Acţionarii Societăţii Electrica Furnizare, parte a grupului Electrica (simbol bursier EL), unul dintre principalii distribuitori şi furnizori de energie electrică din România, la care statul român are 48,7% din acţiuni, au decis recent înfiinţarea unei sucursale în Republica Moldova, la Chişinău.

    “În cadrul şedinţei din 17 decembrie, Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor (AGEA) EFSA a aprobat înfiinţarea sucursalei EFSA în Republica Moldova, cu sediul la adresa Vlaicu Parcalab 63, Chişinău, MD-2012,Republica Moldova”, menţionează un comunicat al companiei.

    În primele nouă luni ale anului, Electrica a raportat un profit net de 396 milioane de lei la nivel de grup, în creştere cu 146% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Astfel, pe fondul creşterii veniturilor pe segmentul de furnizare şi pe cel de distribuţie, Electrica şi-a majorat veniturile cu 4% la circa 4,8 miliarde de lei. Pe de altă parte, la T3/2020 Electrica a raport un profit net de 207 mil. lei, în creştere de 4 ori faţă de cel din T3/2019 şi venituri de 1,6 mld. lei.

    Compania are 4,2 miliarde de lei capitalizare.

  • Lanţul de magazine din România care a sfidat pandemia. „Am deschis 90 de magazine noi în 2020 şi nu am închis nicio unitate”

    Retailerul olandezo-belgian Mega Image va încheia anul cu peste 850 de magazine după ce va fi deschis la nivelul lui 2020 circa 90 de unităţi noi.

    ♦ Compania este activă pe segmentul magazinelor mici – supermarketuri (cu brandul Mega Image) şi proximitate modernă (Shop & Go) –, având de asemenea operaţiuni online proprii şi un parteneriat cu eMAG.

    Retailerul olandezo-belgian Mega Image va încheia anul cu peste 850 de magazine după ce va fi deschis la nivelul lui 2020 circa 90 de unităţi noi. Astfel, grupul a menţinut ritmul expansiunii şi în pandemie, acoperind atât oraşe noi, cât şi locurile rămase libere din centrele urbane unde deja compania era deja prezentă.

    „Deşi a fost un an solicitant şi atipic, am menţinut ritmul alert al planului de expansiune cu noi magazine deschise în mai multe oraşe din ţară, susţinând astfel comunităţile locale prin locuri de muncă şi dezvoltare economică. Conform acestui plan, la sfârşitul anului 2020 vom avea peste 850 de magazine la nivel naţional“, spun reprezentanţii Mega Image.

    Retailerul îşi păstrează locul trei în topul celor mai extinse reţele din România, după Profi şi LaDoiPaşi. Acestea au mers însă mult către oraşe mici şi chiar în zona rurală, pe când Mega Image a acoperit cu precădere centrele urbane mari şi zonele dezvoltate.

    Spre exemplu, în acest an marcat de pan­demia de COVID-19, compania a deschis pieţe noi precum Oradea sau Sibiu, acoperind astfel mai multe centre urbane mari din ţară. În ulti­mii ani compania a mers pe pieţe noi, ma­ture şi cu potenţial, precum Cluj-Napoca şi Timişoara în 2017 şi 2018. Retailerul a continuat în 2019 cu extinderea în regiunea Moldovei – cea mai săracă zonă a ţării – prin deschiderea primelor supermarketuri în Focşani, Bacău şi Iaşi. Aici olandezo-belgienii au venit iniţial printr-o preluare, dar au şi deschis magazine de la zero. 

    „În 2019, au fost deschise 93 de magazine Mega Image“, spun reprezentanţii companiei. Acesta a fost cel mai rapid ritm din ultimii ani, numărul de magazine noi fiind cu 50% mai mare decât în 2018. Ritmul s-a menţinut şi în acest an.

    „Ţinând cont de perioada dificilă pe care o traversăm, ca retailer, am avut un rol crucial şi o mare responsabilitate faţă de comunităţile noastre, încă de la începutul pandemiei. Prin urmare, ne-am continuat planul de expansiune, creând noi locuri de muncă şi abordând pieţe noi, printre care Sibiu şi Oradea. În Iaşi, am continuat extinderea începută în 2019, ajungând în aproximativ un an, la 18 magazine nou deschise.“

    Compania va încheia anul cu peste 850 de magazine offline – supermarketuri şi unităţi de proximitate -, un magazin propriu online şi un parteneriat cu eMAG. Mai nou, retailerul Mega Image a lansat un serviciu propriu de livrare rapidă, în 90 de minute, pentru cumpărăturile realizate prin aplicaţia de mobil din supermarketul online al companiei. Pentru acest serviciu sunt disponibile 2.000 de produse alimentare şi pentru casă.

    În acelaşi timp, pentru a susţine activitatea de e-commerce, compania a dezvoltat un depozit dedicat, în apropierea Bucureştiului, în Chitila, care se întinde pe o suprafaţă de 4.600 mp şi prin care procesele de sortare, împachetare şi reaprovizionare sunt eficientizate. Mega Image mai are două depozite în proprietate, tot în apropierea Capitalei, ele deservind reţeaua de magazine offline.

    „Pentru ca lucrurile să funcţioneze în parametri normali, am investit în zona de e-commerce, am recrutat noi colegi şi vom avea 90 de magazine nou deschise până la final de an. Niciun magazin Mega Image nu a fost închis anul acesta“, adaugă oficialii companiei.

    Afacerile Mega Image au sărit de 6,6 mld. lei anul trecut după o creştere de 16% susţinută de creşterea consumului privat şi de deschiderea a aproape 100 de magazine. De altfel, în fiecare din ultimii ani cifra de afaceri a Mega Image a avut creştere de două cifre. Compania avea la finalul lui 2019 aproape 9.000 de salariaţi, cei mai mulţi în magazine.