BusinessMagazin

Tag: depozite

  • Cine sunt oamenii care aduc cea mai ieftină benzină din Romania

    LA ÎNCEPUTUL SĂPTĂMÂNII TRECUTE, AZERII DE LA SOCAR AU DESCHIS A ŞAISPREZECEA BENZINĂRIE DIN REŢEAUA PE CARE AU ÎNCEPUT SĂ O CONSTRUIASCĂ ÎN URMĂ CU DOI ANI. Pentru azeri, iulie a fost luna judeţului Neamţ: au deschis o staţie la Roman şi una la Piatra Neamţ. Deschiderile din iulie au dus reţeaua SOCAR la 16 staţii după investiţii de aproximativ 25 milioane de euro. Strategia azerilor a vizat pentru început acoperirea zonei Moldovei, tot în această regiune urmând a avea loc şi următoarele deschideri: Focşani şi Adjud.

    „Cu deschiderea de la Roman am atins un prag consolidat al unei reţele tot mai diversificate în puncte de alimentare şi servicii în premieră în această parte a ţării„, spune Hamza Karimov, CEO SOCAR România. Karimov precizează că planul de extindere a grupului nu vizează doar nord-estul ţării, ci şi Ardealul şi Banatul, dar şi alte centre cheie din România, cum ar fi Capitala: „Cel mai probabil vom finaliza anul cu zeci de milioane de euro investiţi în reţeaua de vânzare SOCAR şi cu staţii de alimentare dincolo de zona de nord-est a ţării„. SOCAR a intrat pe piaţa din România în urmă cu doi ani, prin achiziţia unui pachet de 90% din acţiunile firmei botoşănene Romtranspetrol, deţinută anterior de soţii Iulian şi Doina Berescu.

    Un an mai târziu, în celălalt capăt al ţării, avea loc o achiziţie a grupului NIS, care reprezintă în regiune Gazpromul. Strategia expusă de Kirill Kravchenko, directorul general executiv al NIS, într-un interviu pentru publicaţia sârbă B92 anul trecut, arăta nu doar planul ruşilor de a cumpăra staţii în România, ci şi de a construi depozite şi o reţea de vânzare puternică în toată regiunea Balcanilor: „Am început construcţia de depozite de produse petroliere în Serbia, am achiziţionat depozite în Bulgaria şi ne pregătim pentru construcţia unor depozite în România„.

    Pentru a atinge acest plan de dezvoltare, ruşii au declarat că au un buget de 500 de milioane de euro pe an pentru perioada 2012-2015, 40% din acest buget fiind alocat pentru extinderea reţelei de benzinării (250 de staţii în Serbia, 80 în Bulgaria şi 120 în România).

    STRATEGIA CELOR DOI NOU-VENIŢI A VIZAT EXTINDEREA ÎN ZONELE UNDE CEI PATRU MARI RETAILERI AU O PREZENŢĂ MAI MICĂ: Rompetrol, Petrom, Mol şi Lukoil şi-au concentrat reţelele în Bucureşti – unde este cel mai mare consum – şi pe principalele rute de transport din ţară, incluzând reşedinţele de judeţ. Strategia lor are la bază atât indici de consum, cât şi faptul că în sud-estul ţării sunt concentrate cele mai importante rafinării, Brazi şi Petromidia, dar şi principala sursă de aprovizionare externă de carburanţi, Marea Neagră.

    Din punctul de vedere al accesului la carburanţi, Gazprom este avantajat de faptul că Banatul, zona unde şi-a concentrat reţeaua, este aproape de rafinăriile sale din Serbia, Pancevo şi Novi Sad. SOCAR cumpără carburanţii intern, deocamdată, dar ia în calcul dezvoltarea unei reţele proprii de aprovizionare, după cum au declarat oficialii companiei.

    Atât SOCAR, cât şi Gazprom sunt acum în plină febră a deschiderilor şi a negocierilor pentru extinderea reţelei, în condiţiile în care retailerii maturi de carburanţi din piaţă – Rompetrol, Petrom, Mol şi Lukoil- au abordat în ultimii doi ani o atitudine conservatoare cu privire la deschiderea de noi staţii, pe fondul scăderii consumului de carburanţi (cu 3% anul trecut, urmând un trend de scădere care a început din 2008). Estimările făcute de companii la începutul lui 2013 arătau că cel mai optimist scenariu privind consumul de carburanţi pentru acest an este stagnarea. Cu toate acestea, cele două companii venite din est caută să îşi întărească poziţiile în România, „interesul pentru piaţa locală manifestat de SOCAR şi Gazprom reflectând probabil percepţia acestora asupra potenţialului viitor al pieţei din România„, după cum declara pentru Ziarul Financiar Andrei Creţu, manager pe servicii de consultanţă pentru management din cadrul PwC România. Datele Eurostat arată că în perioada

    2007-2011 România s-a confruntat cu o scădere de 10% a cererii de produse petroliere, anul trecut tendinţa fiind tot de scădere.  Variantele de creştere pentru cele două reţele nou intrate sunt fie noi achiziţii ale unor reţele mici sau medii, fie atragerea clienţilor prin preţurile practicate. Ultima variantă nu este deocamdată pusă în practică, dat fiind că ambele companii vând carburanţi la preţul pieţei. Achiziţiile ar putea viza staţiile independente, care sunt însă din ce în ce mai puţine şi reprezintă aproximativ 10-15% din piaţă, dar şi preluarea unor staţii la care renunţă marile reţele.

    De exemplu, strategia grupului OMV pentru România vizează reducerea numărului de benzinării sau relocarea unora dintre acestea, în următorii trei ani, după cum declara anul trecut Manfred Leitner, directorul pentru rafinare şi marketing al companiei. Eficientizarea marilor reţele, dificultăţile micilor benzinari de a se adapta politicilor de mediu sau acoperirea unor nişe neexploatate ar putea fi variantele pentru întărirea poziţiilor SOCAR şi Gazprom.

  • Doritorii îşi pot deschide din nou conturi în băncile cipriote

    Depozitele la termen trebuie să fie deschise însă pornind de la o sumă minimă de 5.000 de euro şi nu pot fi lichidate timp de trei luni, potrivit Kathimerini. De asemenea, noile conturi pot fi folosite numai pentru rambursarea unor credite contractate la alte bănci din Cipru.

    Restricţiile la deschiderea de noi conturi, incluzând o limitare a sumelor care pot fi retrase zilnic la 300 de euro, au fost impuse în martie, spre a preveni o golire a depozitelor după ce Ciprul a acceptat de la UE, FMI şi BCE un pachet de credite de salvare în valoare de 23 mld. euro. În schimbul contribuţiei creditorilor externi (10 mld. euro), statul a acceptat ca primele două bănci cipriote, Bank of Cyprus şi Laiki, să impună pierderi pentru depunătorii cu peste 100.000 de euro în cont.

    În septembrie, Bank of Cyprus, pentru care pierderile impuse depunătorilor au fost stabilite la 47,5% din partea de sumă din depozite care depăşeşte 100.000 de euro, este de aşteptat să se întoarcă în administrare privată, odată cu restabilirea ratei de solvabilitate la 14%, peste nivelul minim cerut de 9%. Depunătorii care îşi vor pierde bani – suma totală pierdută este estimată la 4 mld. euro – vor primi în schimb acţiuni ale băncii.

    AP notează că nu este de aşteptat ca depunătorii de la Laiki, care au pierdut cea mai mare parte din depozitele negarantate, să primească acţiuni ale băncii, după fuziunea preconizată între Bank of Cyprus şi Laiki.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    22 mld. euro
    pierderile anuale ale bugetului României din evaziunea fiscală (taxe, contribuţii sociale, impozit pe venit şi TVA neplătite), conform AT Kearney

    68.299,3 km
    lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile din România la sfârşitul anului 2012, cu 2.398,4 km mai mare faţă de situaţia existentă la sfârşitul anului 2011

    305 mld. lei
    depozitele companiilor şi populaţiei în lei şi valută la băncile din ţară în T2, în scădere cu 3,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut

    29,1 mld. euro
    excedentul de cont curent al UE în T1 (0,9% din PIB), raportat la un deficit de 1,5 mld. euro în aceeaşi perioadă a anului trecut

    15,5%
    cu atât au crescut în primele cinci luni încasările industriei de turism din Grecia, iar creşterea pentru luna mai a fost de 38,5%

    1,1%,
    creşterea în luna iunie a soldului creditelor acordate populaţiei şi firmelor, pentru a doua lună consecutiv, până la 224,1 mld. lei

     

  • BCR: Moody’s a redus ratingurile fără acces la informaţii detaliate privind performanţele băncii

     Ratingul pentru depozitele pe termen lung al BCR a fost retrogradat miercuri de către Moody’s de la nivelul Ba1 la Ba3, după ce agenţia a revizuit ratingul pentru soliditate financiară BCA (baseline credit assessment) de la b1 la b3. Moody’s a confirmat ratingul de soliditate financiară individuală BFSR la nivelul E+. Acest calificativ şi cel pentru depozitele pe termen lung au perspectivă negativă.

    “Moody’s alocă aceste ratinguri în mod nesolicitat (fără cerere din partea băncii), pe baza informaţiilor din domeniul public, fără a avea acces la conducerea băncii şi la informaţii detaliate privind performanţa băncii, progresul actual ori iniţiative anticipative de afaceri. În acelaşi timp, considerăm că acţiunea de rating se bazează mai degrabă pe câteva tendinţe economice, de piaţă şi financiare din perioada deja scursă, din care mai multe, dacă nu majoritatea s-au inversat în mod semnificativ sau sunt în proces de îmbunătăţire în prezent”, a precizat banca.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Strategia Crédit Agricole: creditare în lei şi depozite atrase de forţa brandului

    Crédit Agricole, subsidiara locală a unuia dintre cele mai puternice grupuri bancare din Franţa, are ca obiective strategice pentru anul acesta reorientarea producţiei de credite spre lei şi atragerea de depozite pe seama garanţiei date de ratingul şi valoarea brandului francez.

    Banca se va îndrepta înspre clienţi de top, manageri şi angajaţi ai clienţilor IMM şi corporate. Ca sectoare din economie sunt vizate cele de IT, alimentaţie, agricultură şi industrie.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 05.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Miniştrii Finanţelor au adoptat proiectul de directivă UE privind gestionarea băncilor în criză

     După şapte ore de negocieri la Bruxelles care s-au încheiat în jurul orei 1:30 (2:30 ora României), consiliul miniştrilor de Finanţe din UE a stabilit mecanismul prin care vor fi distribuite pierderile în rândul creditorilor privaţi ai unei bănci aflate în colaps şi cadrul de reglementare pentru un eventual sprijin din bani publici, transmite Bloomberg.

    De asemenea, acordul descrie modalitatea în care pot interveni guvernele naţionale în sprijinul băncilor şi stabileşte rolul Mecanismului European de Stabilitate, fondul de urgenţă de 500 miliarde euro creat de zona euro.

    Oficialii au arătat că adoptarea planurilor ar trebui să consolideze încrederea investitorilor şi să contribuie la soluţionarea crizei datoriilor de stat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Percheziţii în Bucureşti şi trei judeţe, la contrabandişti de ţigări

     Percheziţiile au loc la 29 de adrese din judeţul Ialomiţa, cinci din judeţul Călăraşi, două din Ilfov şi două din Bucureşti, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Române.

    Anchetatorii au mandate de aducere pentru 25 de persoane, acestea urmând să fie duse pentru audieri la sediul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Ialomiţa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce e de făcut pentru relansarea creditării

    BNR a decis deja să îngusteze coridorul dobândilor la facilităţile de credit şi depozit, micşorând dobânda la creditul lombard la 8,25% şi majorând-o la 2,25% pentru facilitatea de depozit, ca semnal adresat băncilor că e momentul să înceapă şi ele un ciclu de reducere a dobânzilor la credit, neînsoţit însă de inevitabilele (până acum) tăieri de dobânzi la depozite. “Să nu se repeadă să înceapă prin coborârea dobânzilor la depozite”, a spus Mugur Isărescu.

    BNR a redus prognoza de inflaţie pentru 2013, de la 3,5% la 3,2%, ceea ce ar indica o încadrare mai bună în intervalul de inflaţie ţintit (1,5-3,5%). Conform proiecţiei BNR, inflaţia va intra în intervalul ţintit în toamnă, în condiţiile în care anul acesta nu sunt informaţii că se vor face modificări în calendarul de ajustare a preţurilor administrate.

    În condiţiile perspectivei ameliorate de inflaţie, analiştii BCR estimează că a crescut probabilitatea ca BNR să înceapă un nou ciclu de relaxare a politicii monetare din septembrie, cu o reducere de 0,25% a ratei dobânzii, la 5%, urmată de o alta în noiembrie până la 4,75%, nivel la care va rămâne până la finele anului.

    În aprilie, preţurile de consum au crescut cu 0,11%, însă efectul statistic de bază a determinat o rată anuală a inflaţiei de 5,29%, faţă de 5,25% în martie.

    În cel mai nou Raport asupra inflaţiei, BNR ia în calcul, ca variabile externe care ar influenţa evoluţia inflaţiei în România, o scădere a preţului petrolului de la o medie de 104 dolari anul acesta la 97,7 dolari/baril în 2014, o creştere economică în UE de 0,04% anul acesta şi de 1,53% la anul, o dobândă Euribor de 0,22%, respectiv 0,33%, precum şi un curs de schimb dolar/euro de 1,30, respectiv 1,28.

     

     

  • Profitul UniCredit Ţiriac Bank a crescut cu peste 160% în primul trimestru

    Veniturile totale ale băncii au crescut cu 15,9%, la la 352,4 mil. lei (80,4 mil. euro). Cheltuielile operaţionale au crescut cu 3,6% faţă de primul trimestru al anului 2012, la 160,9 mil. lei (36,7 mil. euro). Activele totale ale băncii au ajuns la  23,1 mld lei (5,2 mld. euro) la sfârşitul lunii martie, în creştere cu 3,6%.

    Valoarea creditelor din bilanţ a fost de 17,3 mld. lei (19,9 mld. lei incluzând creditele externalizate), în creştere cu 6,8% faţă de T1 2012. La evoluţia portofoliului de credite al UniCredit Ţiriac Bank a contribuit majorarea cu 49% faţă de începutul anului a portofoliului de împrumuturi pentru întreprinderile mici şi cu 16% a creditelor acordate companiilor de talie medie.

    Portofoliul de credite al clienţilor UniCredit Ţiriac Bank şi UniCredit Consumer Financing a crescut cu 7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la 18 mld. lei, în timp ce depozitele clienţilor au crescut cu 9,2%, la 12,1 mld. lei. Ca urmare, raportul dintre credite şi depozite s-a redus la 143%, cu 3,3% mai mic faţă de anul trecut.

    “Stagnarea economică din ultimii ani a condus la o scădere în portofoliul de credite al băncilor. Cu toate acestea, stabilitatea politică coroborată cu includerea titlurilor de stat româneşti în indici internaţionali a dus la intrări de capital şi a ajutat reechilibrarea lichidităţii din piaţa locală. Rezultatele încurajatoare ale UniCredit Ţiriac Bank în primul trimestru al anului au avut la bază o creştere a portofoliului, precum şi o serie de politici de business sustenabile”, arată Răsvan Radu, CEO al UniCredit Ţiriac Bank şi chairman al grupului UniCredit în România.

    Rata solvabilităţii a urcat la 14,8%, iar rentabilitatea anualizată a capitalurilor proprii a ajuns la 8,8%, de la 3,6% în T1 2012. Nivelul acoperirii cu provizioane a urcat de la 8% la 8,9%. Raportul dintre costuri şi venituri s-a îmbunătăţit cu 5,4%, ajungând la 45,7%.

    Activele consolidate ale UniCredit Ţiriac Bank, UniCredit Leasing Corporation şi UniCredit Consumer Financing s-au situat la 26,3 mld. lei (6 mld. euro), iar profitul net înregistrat la nivelul grupului UniCredit în Romania a fost de 61,7 mil. lei, în creştere cu 134% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    UniCredit Ţiriac Bank şi UniCredit Consumer Financing au semnat recent cu RBS România contractul de achiziţie a portofoliului de retail al britanicilor, care cuprinde active de 315 milioane euro şi pasive de 230 milioane euro.

    “Poziţia solidă a indicatorilor financiari ai UniCredit Ţiriac Bank şi aşteptările pozitive pe termen lung pentru piaţa locală au dus la achiziţia portfoliului de retail al RBS România, conform anunţului recent publicat. Această decizie este perfect consistentă cu strategia băncii şi considerăm că va avea un impact pozitiv asupra afacerilor noastre şi ale clienţilor”, a comentat Răsvan Radu.

    UniCredit Ţiriac Bank se situa la finele anului trecut pe locul al cincilea în sistemul bancar după valoarea activelor, cu o cotă de piaţă de 6,9%.
     

  • Topul celor mai bune dobânzi la depozitele pe şase luni din România

    Bank of Cyprus şi Marfin, ambele cu acţionariat cipriot, sunt singurele bănci care mai plătesc dobânzi peste 4% pe an la depozitele în euro cu scadenţa pe şase luni. Clienţii care aduc cel puţin o mie de euro la Marfin primesc 4,25% pe an.

    Bank of Cyprus plăteşte 4% pe an la depozitele în euro pe şase luni, în timp ce economiile în lei cu aceeaşi scadenţă sunt bonificate cu 6,3% pe an, cea mai mare dobândă din piaţă.

    La depozitele în lei, în schimb, există în continuare un pluton de şase-şapte bănci care plătesc dobânzi mai mari de 6% pe an, respectiv cu cel puţin o jumătate de punct procentual peste media pieţei.

    Piraeus, ATE Bank şi Marfin plătesc dobânzi de 6,25% pe an la lei.Alături de greci şi ciprioţi, în topul dobânzilor mari la lei se află şi israelienii de la TBI Bank, cel mai nou jucător din piaţă.

    TBI a început operaţiunile în luna martie şi plăteşte dobânzi mari pentru a-şi crea o bază de clienţi care să-i asigure creşterea viitoare. Banca promite 6,15% pe an la depozitele pe şase luni.

    Toate stirile sunt pe zf.ro