BusinessMagazin

Tag: constructii

  • De ce importă Dubai nisip. “Am fost şocat să aflu că oamenii se bat pentru nisip”

    „Am fost şocat să aflu că oamenii se bat pentru nisip. Lucrez de peste 20 de ani în sectorul dedicat mediului înconjurător, dar nu mă aşteptam ca nisipul să fie o resursă atât de disputată”, a declarat Pascal Peduzzi, cercetător în cadrul Naţiunilor Unite.

    Peduzzi se afla în Jamaica în urmă cu şase ani studiind eroziunea plajelor când localnici i-au spus că oamenii mafiei locale veneau pe plajă în mijlocul nopţii şi luau nisip cu sacii, informează BBC.

    Piaţa de nisip şi pietriş din SUA a fost evaluată la 8.3 miliarde de dolari anul trecut, potrivit USGS. Iar cererea pentru nisip va creşte cu până la 5.5% în fiecare an până în 2018, conform unui raport din decembrie 2014 al Freedonia Group.
    Cererea de nisip a crescut foarte mult în special în China şi India. Dezvoltările de clădiri noi, baraje, poduri şi drumuri în China  au crescut foarte mult cererea pentru nisip. De fapt, s-a utilizat mai mult nisip în China în ultimii patru ani decât a folosit SUA în ultimul secol, potrivit lui Peduzzi.

    Nisipul este utilizat ca material de construcţii încă din anul 3500 î. Ch. Iar odată cu boom-ul global din construcţii şi cererea de nisip a explodat. În 2014 aproximativ 196 milioane de tone de nisip şi pietriş au fost utilizate pe glob, potrivit US Geological Survery. După apă, nisipul este cea mai folosită resursă naturală. Acesta se regăseşte în filtre, ecrane de smartphone-uri şi chiar pasta de dinţi.

    Chiar şi Emiratele Arabe Unite au importat nisip, pietriş şi pietre în valoare de 456 milioane de dolari în 2014, potrivit Naţiunilor Unite. De ce? Deşi Dubaiul se află în inima deşertului, nisipul de acolo nu poate fi folosit la construcţii deoarece este mult prea fin.

    În State cererea de nisip a crescut foarte mult din cauza fracturării hidraulice (fracking) pentru că prin această tehnologie de foraj este utilizată foarte multă apă, nisip şi chimicale. Din 2011 până în 2014, cererea de nisip pentru fracking a crescut de la 24 milioane de tone la 59 milioane de tone, însă a scăzut la 50 milioane de tone în 2015.

    Plajele de pe glob s-au micşorat cu 40 de metri din 1968 până în 2008, este de părere Pascal Peduzzi.

    „Încă avem foarte mult nisip, dar pentru că îl utilizăm atât de mult nisipul ar putea deveni o resursă pe cale de dispariţie. Nu spun că nu ar mai trebui să folosim nisip, ci doar să fim mai conştienţi în utilizarea acestuia”, spune Peduzzi. 
     

  • INS: Investiţiile nete, în scădere cu 0,2%, în primul semestru al anului

    În al doilea trimestru al anului, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2016, investiţiile nete în alte cheltuieli şi în lucrări de construcţii noi, au scăzut cu 2,7%, respectiv cu 1,7%.

    În semestrul I 2017, faţă de semestrul I 2016, investiţiile nete realizate în economia naţională au scăzut cu 0,2%, scădere înregistrată la următoarele elemente de structură: alte cheltuieli cu 10,1% şi la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 0,6%. Investiţiile în lucrări de construcţii noi au crescut cu 2,2%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea tinerei care vinde gogoşi de peste 2 milioane de euro în România

     Fondată pe 28 martie 2014, în urma unei investiţii iniţiale de aproximativ 100.000 de lei, afacerea celor doi tineri a ajuns în prezent la 17 unităţi şi alte trei erau în curs de deschidere la momentul realizării acestui material (începutul lunii iunie). Dintre acestea, patru sunt proprii, iar celelalte administrate în regim de franciză. Per total, 120 de angajaţi lucrează în cadrul grupului; acesta generează afaceri de 10 milioane de lei (în magazinele proprii, spaţii francizate, centru de producţie), iar planurile pentru anul acesta vizează o dublare.

    Marius Muntean (CEO-ul afacerii în prezent) şi Andra Otava (CCO) sunt foşti colegi la Facultatea de Construcţii din Cluj-Napoca. După absolvire, Andra Otava a lucrat timp de doi ani în domeniul construcţiilor şi şi-a consolidat pregătirea şi cu un master. Ideea afacerii a apărut imediat după ce tinerii au terminat facultatea. Unul dintre criteriile după care au ales afacerea era ca aceasta să fie diferită faţă de modelele care au mai existat în trecut, în speranţa că dacă vor face lucrurile altfel, vor o traiectorie ascendentă.

    De pe scurta listă de idei s-a evidenţiat crearea unui donut shop, concept care nu exista la momentul respectiv pe piaţa din România. Mama Andrei Otava a furnizat reţeta de gogoşi, iar în rest au trecut prin toate provocările pe care le poate înfrunta un pionier pe o piaţă nişată, deschizând o primă unitate în Târgu-Mureş, de unde s-au extins apoi în mai multe oraşe din ţară (Cluj-Napoca, Sibiu, Baia Mare, Ploieşti, Iaşi, Bucureşti, Suceava, Alba Iulia, Piatra Neamţ, Craiova, Râmnicu Vâlcea). Investiţiile în francizele Donuterie pornesc de la 30.000 de euro şi pot ajunge la 50.000 euro, sumă care depinde de factori precum locaţia aleasă pentru magazin şi suprafaţa acestuia. Pentru anul în curs, Muntean şi Otava şi-au propus să dubleze numărul de magazine din reţeaua naţională şi, implicit, să dubleze şi cifra de afaceri. Pe termen lung însă, iau în calcul şi extinderea în afara ţării.

    ANDRA OTAVA

    29 DE ANI

    COFONDATOR ŞI CCO, DONUTERIE

    CIFRĂ DE AFACERI NETĂ* ÎN 2016: 10 MIL. LEI

    NUMĂR DE ANGAJAŢI**: 120

    *VALOAREA CUMULATĂ A VENITURILOR GENERATE DE FRANCIZE ŞI DE MAGAZINELE PROPRII

    **NUMĂRUL TOTAL, ÎN CADRUL GRUPULUI

     

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 12-a ediţie.

     

  • INS: Aproape 19.000 de autorizaţii de construcţii au fost eliberate în primele şase luni din 2017

    În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2017 s-au eliberat 18.908 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 2,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2016, creştere reflectată în regiunile de dezvoltare Nord-Est (394 de autorizaţii), Centru (208), Bucureşti-Ilfov (142), Sud-Est (26) şi Sud-Vest Oltenia (16). Scăderi s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Vest (199 de autorizaţii), Sud-Muntenia (65) şi Nord-Vest (61).

    În luna iunie 2017 s-au eliberat 3.822 de autorizaţii pentru construirea de clădiri rezidenţiale, din care 65,1% sunt pentru zona rurală.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reţeta nemţească în construcţii

    A cincea generaţie Hornbach se află acum implicată în afacerea care poartă numele familiei. În acest  moment,  grupul, înfiinţat în 1877, operează 156 de magazine mixte de materiale de construcţii şi grădinărit, în nouă ţări din Europa (Germania, Austria, Olanda, Cehia, Luxemburg, Elveţia, Suedia, Slovacia şi România). Investiţiile companiei în România totalizează aproximativ 145 de milioane de euro; suma a fost direcţionată către achiziţia de terenuri, construirea şi dotarea celor şase magazine pe care Hornbach le operează local: trei în Bucureşti (Berceni, Militari şi Baloteşti), câte unul la Braşov, Timişoara şi Sibiu, cât şi în construirea sediului central. De menţionat este faptul că Hornbach deţine în România cele mai mari magazine de materiale de construcţii ca suprafaţă, în condiţiile în care competitorii au suprafeţe sub 20.000 de metri pătraţi per unitate. Magazinele Hornbach au o suprafaţă de 23.000 de metri pătraţi fiecare, cu excepţia celui din Sibiu, care se întinde pe 12.000 de metri pătraţi.

    În cei 10 ani pe piaţa locală, Hornbach a ajuns la peste 730 de angajaţi, atât în magazinele pe care le deţine, cât şi în sediul central. În plus, investiţiile companiei în şcolarizările personalului nou angajat sau ale celui deja existent în companie au depăşit 3 milioane de euro. Potrivit afirmaţiilor lui Mugurel-Horia Rusu, directorul general al Hornbach România, compania are o rată de fluctuaţie a personalului de sub 4%; peste 59% dintre angajaţi se află în firmă de mai mult de trei ani şi jumătate.

    ”Am venit în România într-o perioadă în care toată lumea se grăbea să ajungă aici“, spune Albrecht Hornbach, preşedintele consiliului de administraţie al companiei. ”A venit apoi criza financiară şi a trebuit să fim extrem de atenţi cu spaţiile pe care le alegem pentru magazine. Criza nu ne-a lovit atât de rău, aşa că am putut continua dezvoltarea aici într-un ritm ceva mai scăzut.“ Faţă de aşteptările sale iniţiale, evoluţia nu a fost superioară, pentru că atunci când a venit în România acele aşteptări erau foarte ridicate. Dar, completează Albrecht Hornbach, ”în ultimii doi ani am văzut semne pozitive în ceea ce priveşte economia României, mai ales faptul că puterea de cumpărare a oamenilor creşte. România este una dintre cele mai performante pieţe pentru afacerea noastră din punctul de vedere al creşterii vânzărilor. Putem astfel continua planurile de expansiune pe care le-am avut iniţial; acum suntem prezenţi doar în patru oraşe mari, avantajul este însă că mai există multe locuri unde putem merge.“

    Şeful Hornbach spune că nu are în prezent planuri să investească în alte state din regiune, pentru că important e să continue dezvoltarea pe pieţele pe care compania e deja prezentă, aşa cum ar fi Elveţia, Olanda sau România. ”Suntem o companie care creşte, iar asta aduce multe avantaje“, spune Albrecht Hornbach. ”Ne interesează expansiunea şi deschiderea unor noi magazine, dar nu cu aceeaşi forţă cu care am făcut-o în trecut. Era mult mai simplu să construieşti noi magazine, dar trebuie să fim foarte atenţi cu selectarea acestora, pentru că preţul la imobiliare a crescut, costurile de construcţie de asemenea, competiţia e mult mai puternică, iar toţi aceşti parametri trebuie luaţi în calcul. Astfel, probabilitatea de a găsi noi spaţii potrivite pentru un magazin este mult mai mică decât în trecut. Recordul a fost deschiderea a douăsprezece noi magazine într-un an, iar acum deschidem între două şi şase noi magazine anual.“

    În ceea ce priveşte instabilitatea politică din Europa, executivul german spune că afacerea pe care o conduce a fost în mare măsură ferită; cu toate acestea, el crede că situaţia este una incertă. ”Ceea ce vedem acum e doar o parte din ce se va întâmpla; spre exemplu, Brexitul va veni, dar nu ştim exact în ce condiţii va avea loc. În Franţa alegerile au avut un deznodământ fericit, dar situaţia ar fi putut fi cu totul alta. Sper că Europa se va dezvolta într-un mod sănătos, pozitiv. Nu doar pentru binele mediului de business, ci şi pentru binele oamenilor.“ Din punctul de vedere al investiţiilor, Albert Hornbach spune că se va concentra în primul rând pe achiziţia de terenuri pentru noi magazine. ”O parte consistentă a investiţiilor va fi dedicată renovării magazinelor, pentru că e nevoie ca acestea să fie modernizate.“

    Unul dintre cele mai importante proiecte ale concernului este acela de a deveni un retailer digitalizat, explică Albert Hornbach. ”Clientul trebuie să ştie, în orice moment al procesului de achiziţie, care e cea mai bună variantă pe care o are la dispoziţie: digital, online, offline. Sunt deja mai multe combinaţii disponibile clienţilor: ei pot spre exemplu să meargă la magazin, să discute cu specialiştii de acolo şi apoi să comande materialele la magazin sau acasă. Alţi clienţi dau comenzile de acasă şi vor să plătească fizic în magazin; sună ciudat, dar chiar aşa se întâmplă.“

  • Vinovaţii pentru lipsa drumurilor din România sunt nucii bătrâni sau peşterile cu lilieci

    Cel mai nou caz este cel al centurii ocolitoare de la Mihăileşti, Giurgiu. Proiectul a demarat în 2011 când a fost organizată prima licitaţie, însă la acea vreme constructorul nici măcar nu a venit pe şantier pentru a construi ce promisese. La 6 ani de la prima tentativă de a construi drumul de 3 km noul constructor, a demarat lucrările cu doar câteva săptămâni înainte de expirarea deadlineului – iulie 2017, moment în care s-au descoperit arbori din specia nuc, „vinovaţii” de întârzierea lucrărilor.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Satul unde casele nu au uşă la intrare, iar magazinele nu se încuie pe timpul nopţii – GALERIE FOTO

    Cei care locuiesc aici au ales să renunţe la orice formă de securitate pentru că sunt convinşi că Lord Shani, zeul planetei Saturn, veghează asupra lor şi îi apără de rele.

    Datorită legendei create în jurul satului, peste 40.000 de oameni vin zilnic să îl viziteze.

    Chiar şi noile construcţii sunt obligate să respecte tradiţia; secţia de poliţie, deschisă în septembrie 2015, nu are uşă la intrare. United Commercial Bank (UCB) a deschis prima agenţie “descuiată” din India, instalând un geam de sticlă în locul uşii, din respect pentru credinţa sătenilor.

  • Marea Neagră va da în clocot şi va deveni cel mai mare şantier al României

    Marea Neagră are toa­te şansele ca până la fi­nalul acestui de­ce­niu să devină cel mai mare „şantier“ de lu­crări al României pe fondul re­zer­velor de gaze identificate, iar Gabriel Co­mănescu, unul dintre cei mai im­portanţi antreprenori locali, a început de­ja pre­gătirile pentru viitoarele contracte.

    Comănescu nu a precizat numele com­paniei pentru care va realiza pro­iectul, dar acesta are toate şansele să de­vină unul de referinţă pentru por­tofoliul Grup Servicii Petroliere. În 2009, GSP a câştigat un contract în va­loare de 270 de milioane de dolari cu con­tractorul general al gigantului rus Gazprom, obiectul contractului fiind construcţia unei conducte offshore de 159 de kilometri.

    GALERII FOTO

    Podul din munţii Avatar, cel mai mare pod de sticlă din lume, s-a deschis pentru public

    Cum arată vilele fabuloase din satul cunoscut în lume drept capitala neoficială a romilor

    Ce poţi mânca la cea mai scumpă cină din lume! Costă 2 milioane de dolari

    Cum arată viaţa pe cel mai mare vas de croazieră din lume. Cum se distrează cele 8.800 de persoane aflate la bord

    Cum s-a transformat această cameră de hotel într-o atracţie turistică

     

  • De ce lumea rămâne fără nisip şi ce implicaţii ar putea avea asta

    Fraser Cain, publisherul web-siteului Universe Today, unul dintre cele mai cunoscute în nişa publicaţiilor online de astronomie, a făcut un calcul cu foarte multe zerouri şi estimări şi a ajuns la concluzia că ar putea fi de cinci până la zece ori mai multe stele în Univers decât fire de nisip pe plajele lumii.

    Un calcul hazardat. Dar nu atât din cauza incertitudinilor de ordin ştiinţific ce privesc dimensiunile Universului, cât a unei certitudini pământene. Umanitatea consumă resurse; nisip mai mult decât orice în afară de apă. Stelele mor pentru ca altele să se nască, dar nu în ritmul în care omenirea consumă nisipul. Plajele lumii rămân rapid fără nisip. Şi albiile râurilor, şi luncile, locurile uşor de explorat. Prin definiţie, deşertul înseamnă nisip. Dar nu este din acel tip folositor omenirii.

    Nisipul din deşert este modelat de vânt, prea neted pentru a fi bun în construcţii, aşa cum sunt nisipul şi pietrişul modelate de valurile oceanelor sau de curenţii râurilor. Ironic, ţările a căror principală formă de relief este deşertul simt cel mai dur penuria de nisip. În India, o economie emergentă în dezvoltare accelerată, există o mafie a nisipului care nu ezită să recurgă la violenţă, la crime, pentru a-şi proteja afacerea. Râul Gange are un traseu de 2.300 de kilometri prin India, din Himalaya spre Bangladesh şi Golful Bengal. Trece prin oraşe indiene precum Calcutta şi Kanpur, care cresc rapid şi au un apetit vorace pentru nisip.

    ”Tot ce mai ajunge în Bangladesh e mâlul şi nămolul“, povesteşte pentru revista Spiegel geologul Dill. ”Oamenii pescuiesc pietre acolo.“ Pietrele au ajuns o resursă atât de rară în Bangladesh încât constructorii fac ciment din cărămidă pisată, notează The New Yorker. În Maroc şi Caraibe hoţii lasă plajele despuiate. În Senegal, oamenii îşi riscă viaţa recoltând nisip direct din mare cu unelte rudimentare. Germania importă nisip pentru construcţii.

    Pascal Peduzzi, om de ştiinţă elveţian şi directorul unuia dintre grupurile de mediu ale ONU, a explicat pentru BBC în luna mai că dezvoltarea rapidă a Chinei a consumat mai mult nisip în ultimii patru ani decât au folosit Statele Unite în tot secolul trecut. În Statele Unite, utilizările cu cea mai rapidă creştere includ consolidarea liniilor ţărmurilor erodate de creşterea nivelului mării şi de furtuni din ce în ce mai puternice – eforturi care, ca multe încercări de a răspunde provocărilor legate de mediu, creează probleme de mediu proprii.

    În 2012, organizaţia de mediu Global Witness a demonstrat cu imagini din satelit că Singapore şi-a extins teritoriul cu 22% în ultima jumătate de secol.

    Cum activitatea din construcţii din vest mai are până să-şi revină complet după criza financiară din 2007-2008, Asia este de departe cea mai mare sursă de cerere de nisip. Cifre ale Freedonia Group, firmă de cercetare a pieţei, sugerează că din cele 13,7 miliarde de tone de nisip extrase la nivel mondial pentru construcţii anul trecut, 70% au fost utilizate în Asia. Jumătate au fost folosite în China, unde guvernul estimează că a construit 32,3 milioane de locuinţe şi 4,5 milioane de kilometri de drumuri între 2011 şi 2015, notează The Economist. Ca şi Singapore, China şi Japonia şi-au extins teritoriul cu ajutorul nisipului. China a scandalizat opinia publică construind insule artificiale pe stânci contestate din Marea Chinei de Sud.

    Emiratele Arabe vor să continue să crească – atât pe verticală, cu zgârie-norii lor uriaşi, cât şi în suprafaţă. Constructorii din Dubai, Qatar şi Bahrain sunt ocupaţi cu ridicarea celor mai înalte clădiri rezidenţiale şi a celor mai mari aeroporturi din lume. Dubaiul a cucerit teren din mare folosind 385 de milioane de tone de nisip pentru proiectul său îndrăzneţ Palm Island. Acum se lucrează la proiectul unui alt arhipelag artificial numit The World (Lumea). Aceste eforturi au epuizat toate resursele de nisip ale acestei ţări. Nisipul de pe terenurile de golf din Dubai este importat. Cel din deşert este atât de fin, încât mingea de golf s-ar scufunda pur şi simplu în el. Cea mai înaltă structură făcută de om, clădirea Burj Khalifa din Dubai, este construită cu nisip cumpărat din Australia.

    Arabia Saudită deţine rezerve de nisip, dar a restrâns în mod repetat livrările pentru ţările învecinate, forţând macaralele de acolo să se oprească.

    În Europa, în 2012 doar Germania a extras 235 de milioane de tone de nisip şi pietriş, 95% din această cantitate ducându-se în sectorul construcţiilor. Această ţară, brăzdată de râuri şi cu ieşire la mare, are nisip, dar importă acest tip de resurse naturale. Reprezentanţi ai Institutului Federal pentru Geoştiinţe şi Resurse Naturale din Hanovra spun că Germania are suficiente rezerve de nisip pentru a acoperi mii de ani de consum. Problema este că nisipul folositor nu este întotdeauna disponibil – ar putea fi într-o zonă de conservare, în păduri sau în apropierea oraşelor. ”Este într-un fel ca în cazul turbinelor eoliene: nimeni nu vrea o groapă de pietriş în curtea sa“, spune geologul Dill.

    Pe măsură ce nivelurile mărilor vor creşte şi populaţiile urbane vor exploda – ONU prezice o creştere de aproape 1 miliard de persoane până în 2030 – nisipul va fi şi mai căutat.

    ONU estimează consumul global la 40 de miliarde de tone pe an, dintre care 30 de miliarde de tone sunt folosite la prepararea betonului. Cantitatea ar fi suficientă pentru construirea unui zid înalt de 27 de metri şi la fel de gros care să înconjoare Pământul.

    ”Nisipurile sunt acum extrase într-un ritm mult mai rapid decât rata de înlocuire“, se arată într-un studiu din 2014 al ONU. Organizaţia a calculat că nisipul şi pietrişul reprezintă 85% din toate resursele naturale exploatate la nivel mondial.
    ”Nisipul este ca petrolul. Este limitat“, spune şi Klaus Schwarzer, geolog la Universitatea din Kiel. ”Dacă nu suntem atenţi, vom rămâne fără nisip“, avertizează şi specialiştii de la Western Carolina University.

  • Podul de la Cernavodă- construcţia care a uimit Europa

    Începând din secolul al XIX-lea, toate podurile din lemn executate pe teritoriul ţării noastre, destul de numeroase, au avut un caracter provizoriu, ele urmând a fi inlocuite, mai devreme sau mai tarziu, cu poduri metalice sau din beton.

     Construirea unui pod de cale ferată peste Dunare care să lege Ţara Românească de Marea Neagră devenise necesară încă din timpul domniei lui Barbu Ştirbei. În anul răscumpărării liniei Cernavodă-Constanţa (mai precis, la 10 decembrie 1882), guvernul român lansează un concurs internaţional pentru proiectarea a doua poduri mari peste Dunăre şi peste braţul Borcea, pe linia Cernavodă-Feteşti. Dar nici unul dintre cele opt proiecte prezentate comisiei de examinare, în anul 1883, de firme din Franţa, Germania, Elveţia şi Belgia nu a fost acceptat. După trei ani, in 1886, are loc un al doilea concurs, la care participă cinci firme, dar rezultatul rămâne acelaşi.

    Într-un moment de stralucită inspiraţie, comisia îi propune lui Anghel Saligny să prezinte un proiect. În decembrie 1887, guvernul, prin Ministerul Lucrărilor Publice, îl însărcinează oficial pe Saligny cu elaborarea proiectului liniei Feteşti – Cernavodă. E o decizie surprinzătoare, ţinând seama de faptul că numai cu câţiva ani în urmă acelaşi minister refuzase să ia asupra să răspunderea executării unor tabliere mici, lucrarea fiind preluată de firme particulare.

    Inainte de a începe proiectarea, Anghel Saligny îşi formează o echipă de ingineri specialişti de la Şcoala Natională de Poduri şi Şosele, printre care Ion Băiulescu, N. Herjeu, Şt. Gheorghiu, Alex. Bădescu, V. Christescu, Gr. Cazimir, P. Zahariade şi alţii, aduşi mai tarziu. O data rezolvate toate problemele de ordin tehnic şi economic, echipa de specialişti îşi începe practic activitatea de proiectare, reuşind, după o munca intensă, să termine, la 1 decembrie 1889, elaborarea formei finale a proiectului.

    După numai un an (la 9 octombrie 1890), timp în care au fost repartizate şi demarate lucrările de pregătire, a început şi lupta pentru învingerea greutăţilor apărute în execuţie. Un lucru care nu trebuie omis ar fi faptul că terasamentele liniei ferate Feteşti – Cernavodă, care leagă între ele podurile lui Anghel Saligny, au constituit la vremea lor cea mai mare şi cea mai importantă lucrare de terasamente realizată în ţara noastră. Una peste alta, lucrările la podurile dunărene au durat cinci ani. Ziarul Times scria: “o realizare surprinzatoare la Cerna-voda”, iar Ilustrazione Italia afirma: “e o lucrare care poate fi luată ca model chiar şi de alte ţări, cu mijloace tehnice mai înaintate”.

    Cititi mai multe pe identitatea.ro