BusinessMagazin

Tag: condamnare

  • Nicuşor Constantinescu, condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare în dosarul Centrului Militar

    Tribunalul Constanţa a decis, miercuri, condamnarea lui Nicuşor Constantinescu la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu, dar şi interzicerea mai multor drepturi, în dosarul în care preşedintele CJ Constanţa a fost judecat pentru subfinanţarea Centrului Militar Zonal, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Astfel, preşedintelui CJ Constanţa îi este interzis să îşi exercite dreptul de a ocupa o funcţie publică, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o durată de cinci ani după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

    Nicuşor Constantinescu a fost obligat la plata sumei de 72.642,7 lei, actualizată cu indicele inflaţiei la data efectuării plăţii, către partea civilă Ministerul Apărării Naţionale – Statul Major General, restul pretenţiilor civile formulate de MApN fiind respinse ca nefondate.

    De asemenea, Nicuşor Constantinescu este obligat la plata sumei de 8.000 de lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

    Decizia Tribunalului Constanţa nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel în termen de zece zile de la comunicare.

    Procesul de la Tribunalul Constanţa în care Nicuşor Constantinescu, care are interdicţie de a-şi exercita funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, a fost judecat pentru abuz în serviciu în formă continuată, fiind acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, s-a finalizat în 30 septembrie.

    Procurorul DNA a cerut, la acel termen, ca Nicuşor Constantinescu să fie condamnat la o pedeapsă privativă de libertate între 3 şi 15 ani, în timp ce acesta şi avocaţii săi au solicitat achitarea.

    “Am cerut achitarea clientului nostru pentru că am considerat că nu sunt întrunite faptele de abuz în serviciu în formă continuată, aşa cum s-a menţionat în actul de inculpare şi din aceste considerente am solicitat achitarea, însă, dacă s-ar considera că el se va face vinovat de vreo faptă incriminatorie, aceasta poate fi cel mult o contravenţie”, afirma avocatul Petre Buneci.

    Nicuşor Constantinescu declara că este dispus să achite prejudiciul către partea civilă, în cazul în care va exista o decizie definitivă şi irevocabilă care să îl confirme.

    “Am plătit în contul unui executor judecătoresc peste 80.000 de lei, sumă care reprezintă aşa-numitul prejudiciu pe care l-aş fi făcut Ministerului Apărării Naţionale, respectiv Centrului Militar Zonal. În situaţia în care, definitiv şi irevocabil, se va dovedi că există acest prejudiciu aceşti bani consemnaţi în contul executorului judecătoresc pentru acest dosar vor fi trecuţi în contul MApN. Dacă se va dovedi că există acest prejudiciu, pentru că ştiţi că în acest dosar nu a existat nicio expertiză, doar raportul specialistului DNA, deşi am cerut această expertiză”, spunea atunci Nicuşor Constantinescu.

    În acest dosar, Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată, la sfârşitul lunii aprilie 2014, de procurorii anticorupţie, pentru abuz în serviciu în formă continuată, el fiind acuzat că, în perioada 2009 – noiembrie 2013, nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa.

    În rechizitoriul procurorilor se arăta că, în perioada 2009 – 27 noiembrie 2013, Nicuşor Constantinescu nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit în mod defectuos, în mai multe rânduri, obligaţiile de preşedinte al CJ Constanţa, potrivit articolului 76 din Legea 446/2006. Conform acestui articol “consiliile judeţene/locale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti sunt obligate să asigure centrelor militare din raza lor de activitate terenurile, localurile, instalaţiile de telecomunicaţii, sistemele şi serviciile informatice, autoturismele, alte dotări şi materiale, precum şi fondurile necesare desfăşurării activităţii specifice, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului”. Astfel, în raport de funcţia publică deţinută, Nicuşor Constantinescu nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, neefectuând reparaţiile necesare la sediul acestuia, şi a dispus rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilităţi şi servicii de pază necesare funcţionării în condiţii normale a acestei instituţii, potrivit DNA.

    Procurorii îl acuzau pe Nicuşor Constantinescu şi că a încercat de mai multe ori să evacueze instituţia din sediul pe care îl ocupa, fapte care au provocat vătămări ale drepturilor şi intereselor legale ale Ministerului Apărării Naţionale, precum şi pagube acestei instituţii.

    Potrivit anchetatorilor, tot din anul 2009, Nicuşor Constantinescu nu ar mai fi asigurat piese de schimb şi consumabile pentru sistemele informatice din dotarea Centrului Militar Zonal şi, la cererea Consiliului Judeţean Constanţa, au fost întrerupte şi serviciile de telefonie prestate de diverşi operatori, “posibilităţile de comunicare ale unităţii militare fiind paralizate”.

    În aceeaşi perioadă, Consiliul Judeţean Constanţa ar fi adoptat două hotărâri prin care s-ar fi dispus evacuarea Centrului Militar Zonal din sediul pe care îl ocupa, însă ambele au fost anulate ca urmare a unor acţiuni în justiţie.

    În 2010, Nicuşor Constantinescu ar fi dispus rezilierea contractului de pază a sediului Centrului Militar Zonal, motiv pentru care paza clădirii a fost asigurată de către personalul unităţii, deşi în interior se află armament şi muniţie de război, precum şi documente clasificate, preciza DNA.

    Activitatea Centrului Militar Zonal Constanţa a fost serios tulburată din cauza lipsei mijloacelor de comunicare, a utilităţilor şi a serviciilor de pază, după rezilierea de către Nicuşor Constantinescu a contractelor prin care acestea erau asigurate. În anul 2011, Consiliul Judeţean Constanţa a finanţat Centrul Militar Zonal cu 1.705 lei, în anul 2012 suma alocată unităţii a fost zero lei, iar în anul 2013 a fost achitată suma de 255.792 de lei, pentru servicii prestate de unii furnizori, în anii precedenţi, preciza DNA.

    Sumele repartizate de Consiliul Judeţean Constanţa Centrului Militar Zonal au fost însă insuficiente, unitatea militară înregistrând debite importante la furnizorii de utilităţi care au formulat acţiuni în justiţie pentru recuperarea acestor sume.

    Aceste demersuri reţinute în sarcina lui Nicuşor Constantinescu au provocat un prejudiciu material patrimoniului Ministerului Apărării Naţionale în cuantum de 67.211,32 de lei, au stabilit procurorii.

    În acest dosar, Nicuşor Constantinescu se află sub control judiciar şi are interdicţia de a-şi exercita funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, dar şi să ia legătura cu angajaţi ai CJ Constanţa sau consilieri judeţeni.

    În 16 aprilie 2015, Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată de către procurorii DNA Constanţa într-un dosar în care ar fi prejudiciat cu peste 8 milioane de euro judeţul Constanţa, el fiind acuzat de abuz în serviciu (trei infracţiuni, din care două în formă continuată, constituire a unui grup infracţional organizat şi conflict de interese (nouă infracţiuni, din care cinci în formă continuată).

    Constantinescu a mai fost trimis în judecată de către procurorii anticorupţie într-un dosar în care este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi şi în altul pentru că a atribuit nelegal terenuri.

  • Ţara din Europa care a condamnat 26 de bancheri responsabili pentru criza din 2008

    În urma unor decizii luate săptămâna trecută de judecători din Islanda, trei manageri ai Landsnankinn, doi manageri ai Kaupking şi un investitor privat au fost condamnaţi la închisoare pentru crime financiare comise înaintea crizei din 2008. Astfel, numărul total al celor condamnaţi pentru evenimentele ce au dus la grava criză financiară a ajuns la 26. Aceştia au primit pedepse cuprinse între doi şi cinci ani, pentru un total de 74 de ani de detenţie.

    Mai multe bănci şi fonduri de investiţii au luat împrumuturi externe uriaşe în numele poporului islandez, iar acestea au dus în cele din urmă la prăbuşirea sistemului financiar. Acţionând diferit faţă de Statele Unite, Islanda a decis să judece şi, ulterior, să condamne pe cei responsabili de colapsul economiei islandeze.

    Olafur Ragnar Grimmson, preşedintele Islandei, a explicat cum ţara sa a reuşit să treacă peste momentele dificile: “Am fost destul de înţelepţi încât să nu urmăm obiceiurile economiilor vestice în ultimii 30 de ani”, a declarat acesta. “Am introdus forme de control asupra valutei, am lăsat băncile să se prăbuşească, am acordat ajutor oamenilor şi nu am introdus măsuri de austeritate, aşa cum au făcut alte state europene.”

    În Statele Unite, niciun manager din sistem nu a fost condamnat pentru crime legate de criza din 2008. Dimpotrivă, Congresul a decis în 2008 să acorde un pachet de salvare de 700 de miliarde de dolari, bani veniţi din taxele plătite de cetăţeni.

  • Ţara din Europa care a condamnat 26 de bancheri responsabili pentru criza din 2008

    În urma unor decizii luate săptămâna trecută de judecători din Islanda, trei manageri ai Landsnankinn, doi manageri ai Kaupking şi un investitor privat au fost condamnaţi la închisoare pentru crime financiare comise înaintea crizei din 2008. Astfel, numărul total al celor condamnaţi pentru evenimentele ce au dus la grava criză financiară a ajuns la 26. Aceştia au primit pedepse cuprinse între doi şi cinci ani, pentru un total de 74 de ani de detenţie.

    Mai multe bănci şi fonduri de investiţii au luat împrumuturi externe uriaşe în numele poporului islandez, iar acestea au dus în cele din urmă la prăbuşirea sistemului financiar. Acţionând diferit faţă de Statele Unite, Islanda a decis să judece şi, ulterior, să condamne pe cei responsabili de colapsul economiei islandeze.

    Olafur Ragnar Grimmson, preşedintele Islandei, a explicat cum ţara sa a reuşit să treacă peste momentele dificile: “Am fost destul de înţelepţi încât să nu urmăm obiceiurile economiilor vestice în ultimii 30 de ani”, a declarat acesta. “Am introdus forme de control asupra valutei, am lăsat băncile să se prăbuşească, am acordat ajutor oamenilor şi nu am introdus măsuri de austeritate, aşa cum au făcut alte state europene.”

    În Statele Unite, niciun manager din sistem nu a fost condamnat pentru crime legate de criza din 2008. Dimpotrivă, Congresul a decis în 2008 să acorde un pachet de salvare de 700 de miliarde de dolari, bani veniţi din taxele plătite de cetăţeni.

  • Anunţul momentului în România: răsturnare incredibilă de situaţie! Coşmarul s-a terminat pentru Gică Popescu

    Pe 4 martie 2014, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Gheorghe Popescu în dosarul transferurilor din fotbal la trei ani, o lună şi zece zile de închisoare cu executare, pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani, el având şi interdicţia de a fi reprezentant al unui club de fotbal pe durata unui an după ce va fi eliberat din penitenciar. A fost cea mai neagră perioadă din viaţa marelui sportiv.

    Anunţul momentului în România: răsturnare incredibilă de situaţie! Coşmarul s-a terminat pentru Gică Popescu

     

  • Anunţul momentului în România: răsturnare incredibilă de situaţie! Coşmarul s-a terminat pentru Gică Popescu

    Pe 4 martie 2014, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Gheorghe Popescu în dosarul transferurilor din fotbal la trei ani, o lună şi zece zile de închisoare cu executare, pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani, el având şi interdicţia de a fi reprezentant al unui club de fotbal pe durata unui an după ce va fi eliberat din penitenciar. A fost cea mai neagră perioadă din viaţa marelui sportiv.

    Anunţul momentului în România: răsturnare incredibilă de situaţie! Coşmarul s-a terminat pentru Gică Popescu

     

  • Fostul director adjunct al APIA, condamnat definitiv la şapte ani şi şase luni de închisoare

    Curtea de Apel Bucureşti a respins ca nefondat apelul formulat de Aurel Pană împotriva sentinţei Tribunalului Bucureşti, din 30 decembrie 2014.

    Decizia dată, luni, de instanţă este definitivă.

    Fostul director general adjunct al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Aurel Pană a fost condamnat, pe 30 decembrie 2014, de Tribunalul Bucureşti, la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru luare de mită şi trafic de influenţă.

    Magistraţii Tribunalului Bucureşti au dedus din cei şapte ani şi şase luni perioada reţinerii, arestului preventiv şi arestului la domiciliu, de la 14 august 2013 la 17 mai 2014.

    Aurel Pană şi Mugur George Voinea, membru PC şi director al unei firme, acuzaţi de fapte de corupţie, au fost trimişi în judecată de procurorii anticorupţie, în 8 noiembrie 2013. Tribunalul Bucureşti a decis, însă, judecarea celor doi în dosare separate.

    Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au dispus trimiterea în judecată a lui Aurel Pană, pentru săvârşirea infracţiunilor luare de mită şi trafic de influenţă, şi a lui Mugur George Voinea, director la SC Evalserv Standard SRL, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită.

    În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că, în perioada mai – august 2013, Aurel Pană, în calitate de director general adjunct la APIA şi de preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor pentru achiziţia de ulei în cadrul programului PEAD 2013, împreună cu Mugur Voinea, în baza unei înţelegeri prealabile, a pretins de la denunţător un comision de 10 la sută din valoarea contractelor adjudecate de societatea administrată de denunţător, circa 5.200.000 lei (aprox. 1.200.000 de euro) şi externalizarea serviciilor de transport, în scopul de a-şi îndeplini sau de a nu întârzia îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu în legătura cu procedura de achiziţie pentru ulei organizată de APIA.

    În schimb, inculpaţii urmau să-şi exercite influenţa asupra celorlalţi membri ai comisiei de licitaţie astfel încât ofertele formulate de către societatea denunţătorului să fie declarate câştigătoare şi pentru a asigura societăţii susţinere în ceea ce priveşte derularea contractelor (plăţi în avans, modificarea favorabilă a graficului de livrări, confirmarea unor livrări neefectuate).

    Totodată, Pană a cerut, în 8 aprilie 2013, de la reprezentanţii unei societăţi comerciale suma de 1.000.000 euro şi subcontractarea serviciilor de transport către o firmă indicată de acesta, în scopul de a-şi îndeplini atribuţiile de serviciu în sensul favorizării câştigării licitaţiei şi pentru a-şi exercita influenţa asupra membrilor comisiei de licitaţie.

    În aceeaşi perioadă, Mugur Voinea a obţinut foloase necuvenite constând într-un contract de lucrări prin care firma denunţătorului se obliga să plătească către SC Evalserv Standard SRL suma de 516.871,00 lei la care se adaugă TVA de 124.049,04 lei şi i-a înlesnit lui Aurel Pană semnarea unui contract de transport încheiat de către o societatea comercială cu societatea denunţătorului, mai arată sursa citată.

     

  • Pedepse între 5 ani şi 8 luni şi 8 ani şi 4 luni de închisoare pentru tinerii acuzaţi de viol

    Astfel, cea mai mare pedeapsă a primit-o Ovidiu Silviu Burada, cel care a racolat-o pe fata de 18 ani din staţia de autobuz din municipiul Vaslui, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    El a fost condamnat la şapte ani de închisoare pentru viol în formă agravantă şi patru ani pentru lipsire de libertate în mod ilegal, astfel că va executa pedeapsa cea mai grea, de şapte ani, cu un spor de un an şi patru luni, rezultând opt ani şi patru luni de închisoare.

    Paul Andrei Burlacu, Silviu Avădanei şi Petrică Ionuţ Bolboceanu au fost condamnat la şase ani de închisoare pentru viol în formă agravantă şi trei ani pentru lipsire de libertate în mod ilegal, astfel că se aplică pedeapsa cea mai grea, de şase ani, cu un spor de un an, astfel că vor avea de executat şapte ani de închisoare.

    Ionuţ Boicu, Alin Rotaru şi Ioan Surleac, care au încheiat acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, au primit cele mai mici pedepse, adică 5 ani de închisoare pentru viol în formă agravantă şi doi ani pentru lipsire de libertate, rezultând o pedeapsă de cinci ani şi opt luni de închisoare.

    Cei şapte tineri nu au fost prezenţi în sala de judecată, însă instanţa a decis înlocuirea controlului judiciar în cazul lor cu măsura arestării preventive pentru 30 de zile, decizia fiind executorie şi urmând a fi pusă în aplicare de poliţişti.

    Totodată, instanţa a stabilit ca cei şapte tineri să plătească în solidar daune morale de 50.000 de lei tinerei violate.

    La pronunţarea sentinţei nu a fost prezentă nici tânăra violată, care susţine luni examenul de bacalaureat.

    În schimb, câteva zeci de persoane au fost prezente în faţa Judecătoriei în aşteptarea sentinţei.

    Decizia Judecătoriei Vaslui nu este definitivă, putând fi atacată cu apel în termen de 10 zile atât de către procurori, cât şi de cei şapte tineri.

    Procesul celor şapte tineri acuzaţi de violarea unei fete de 18 ani s-a încheiat vineri seară, după mai bine de opt ore de dezbateri, timp în care şedinţa de judecată a fost suspendată de trei ori.

    Procesul s-a desfăşurat cu uşile închise, în sală având acces doar cei şapte tineri acuzaţi de viol, victima acestora şi avocaţii celor două părţi.

    Vineri, înainte de începerea procesului, în faţa sediului instanţei s-au adunat aproximativ 300 de persoane, susţinători ai acuzaţilor, dar şi ai victimei. În momentul în care cei şapte tineri au ajuns la sediul Judecătoriei Vaslui, cele două grupuri au început să se huiduie şi să-şi aducă jigniri, fiind nevoie de intervenţia jandarmilor. Câţiva dintre susţinătorii celor acuzaţi de viol au fost ridicaţi de forţele de ordine şi duşi la sediul Poliţiei Judeţene Vaslui.

    Cei şapte tineri, cu vârste cuprinse între 18 şi 27 de ani, din localitatea vasluiană Văleni, au fost judecaţi sub control judiciar, fiind acuzaţi că au sechestrat şi violat, timp de mai multe ore, în noiembrie 2014, o fată de 18 ani, care ulterior a fost transportată la spital. Potrivit cercetărilor făcute de către anchetatori, adolescenta a fost abuzată sexual în două rânduri, în aceeaşi seară, de către cei şapte tineri.

    Reţinuţi iniţial de către poliţişti, cei şapte tineri au fost arestaţi preventiv de Judecătoria Vaslui la trei zile după viol. La începutul lunii aprilie, aceeaşi instanţă a decis eliberarea, pe rând, din arest a celor şapte vasluieni acuzaţi de viol, fiind plasaţi în arest la domiciliu. În 19 iunie, Judecătoria Vaslui a înlocuit măsura arestului la domiciliu cu cea a controlului judiciar în cazul celor şapte. Prin acea decizie, instanţa i-a obligat pe aceştia să se prezinte la IPJ Vaslui în zilele stabilite prin programul de supraveghere.

    De asemenea, cei şapte tineri au primit interdicţia de a părăsi satul Văleni, de a merge în baruri, la adunări publice şi în locuri de agrement, de a participa la manifestări sportive, culturale sau alte adunări publice şi de a deţine, folosi sau purta arme. Aceştia sunt obligaţi, de asemenea, să nu ia legătura cu tânăra, cu părinţii acesteia şi cu martorii din dosar.

    În 23 iunie, în urma unei sesizări făcute de Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei (AID), CSM a sesizat Inspecţia Judiciară să facă verificări privind eliberarea din arest a celor şapte tineri.

    PIICJ a dispus, în 25 iunie, efectuarea unor verificări cu privire la modalitatea în care procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui şi Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui au asigurat reprezentarea Ministerului Public în dosarul în care cei şapte tineri sunt judecaţi pentru viol în formă agravantă şi lipsire de libertate în mod ilegal, cauză aflată pe rolul Judecătoriei Vaslui. Verificările au fost iniţiate în urma eliberării din arest a inculpaţilor.

    Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a trimis Inspecţiei Judiciare, în 27 iulie, raportul privind verificările în cazul fetei din judeţul Vaslui violate de şapte tineri, pentru a fi avut în vedere la cercetarea disciplinară a magistraţilor, dispusă de inspectorii judiciari.

    “Ca urmare a finalizării verificărilor efectuate, la data de 27 iulie 2015 a fost trimis la Inspecţia Judiciară documentul conţinând concluziile acestor verificări, pentru a fi avut în vedere la cercetarea disciplinară a magistraţilor dispusă de către inspectorii din cadrul Inspecţiei”, precizau reprezentanţii PICCJ.

  • După un an de la intrarea în închisoare, Dan Voiculescu face un ANUNŢ TULBURĂTOR. „Mai rea nu e decât MOARTEA”

    Faptul că a intrat în închisoare, fiind condamnat la 10 cu executare în dosarul ICA, nu l-a împiedicat pe Dan Voiculescu să lanseze atacuri dure. De această dată, din spatele gratiilor, fostul lider al PC fac un anunţ tulburător.

    După un an de la intrarea în închisoare, Dan Voiculescu face un ANUNŢ TULBURĂTOR. „Mai rea nu e decât MOARTEA”

  • Naomi Campbell, condamnată la şase luni de închisoare cu suspendare

    Modelul în vârstă de 45 de ani a fost găsită vinovată de o instanţă din Sicilia, pentru atac asupra lui Gaetano Di Giovanni, cel care s-a ales cu o zgârietură la nivelul ochilor, după ce Campbell l-a lovit cu geanta, informează site-ul femalefirst.co.uk.

    Se pare că Naomi Campbell a încercat, prin avocatul său, Guido Carlo Alleva, să oprească acest proces, invocând faptul că legea s-a schimbat, din 2009.

    Deşi starul ajunsese la o înţelegere cu fotograful, iar acesta îşi retrăsese acuzaţiile, judecătorul Francesco Massara a dispus ca procesul să continue, din cauza acuzaţiilor grave, potrivit agenţiei de presă Ansa.

    Aceasta nu este pentru prima dată când Naomi Campbell este implicată în incidente de acest fel, ea are în spate un şir lung de probleme cauzate de temperamentul vulcanic, fiind acuzată de multe ori de agresiune de fostele ei angajate şi asistente. În 2008, top-modelul britanic şi-a recunoscut vinovăţia după ce a agresat doi poliţişti, într-un incident în urma căruia modelul a primit, pe viaţă, interdicţia de a urca la bordul aeronavelor companiei British Airways.

    Naomi Campbell este unul dintre cele mai cunoscute şi mai bine plătite top modele din lume şi a lucrat pentru mari creatori de modă precum Ralph Lauren, Versace şi Dolce & Gabbana. Ea s-a născut pe 22 mai 1970, la Londra. Naomi Campbell este de origine jamaicană cu rădăcini chineze, bunica ei din partea tatălui purtând numele de familie Ming.

    Prima ei apariţie publică a avut loc la vârsta de şapte ani, în videoclipul “Is This Love?” al lui Bob Marley. La 15 ani, când studia la Italia Conti Academy, Naomi Campbell a realizat un spot pentru marca de automobile Ford. La puţin timp după aceea, s-a hotărât să îşi încerce norocul ca model, dând o probă la Elite Model Management. A fost primul manechin de culoare care a apărut pe coperta revistei Time şi în ediţiile franceze şi britanice ale revistei Vogue.

     

  • S-a terminat! După un an de închisoare, Dan Voiculescu a primit vestea pe care nimeni nu o anticipa

    Condamnat în urmă cu aproape un an la închisoare în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare, Dan Voiculescu a primit o veste pe care nimeni nu o anticipa. DNA a făcut anunţul oficial, despre decizia pe care a luat-o într-unul dintre cele mai răsunătoare dosare din România.

    S-a terminat! După un an de închisoare, Dan Voiculescu a primit vestea pe care nimeni nu o anticipa