Tag: comuna

  • Cinci tineri din Baia Mare câştigă 20.000 de euro pentru că rezolvă problema pe care şoferii din România o urăsc

    “ÎŢI FACI UN CONT, DESCRII PROBLEMELE MAŞINII ÎNTR-UN FORMULAR, DATELE TEHNICE ALE ACESTEIA, ORAŞUL ŞI PERIOADA ÎN CARE DOREŞTI SĂ REPARI MAŞINA, IAR APOI AŞTEPŢI OFERTELE DE LA SERVICE-URI“, descrie băimăreanul Tudor Cioltea modul cum funcţionează platforma Autoeconom.ro, subiectul tezei sale de licenţă şi al primei afaceri în care s-a lansat, alături de patru colegi de liceu.

    Potrivit antreprenorului, acesta este un loc de întâlnire între proprietarii de maşini şi service-urile auto, prin care şoferii pot să găsească cele mai bune oferte de reparaţii, în funcţie de argumente ce ţin de preţ, proximitate, garanţia pieselor necesare sau recenziile celorlalţi clienţi. La un după lansarea pe piaţa autohtonă, site-ul lor centralizează 210 service-uri din toate judeţele ţării şi le va aduce tinerilor până la sfârşitul anului venituri cuprinse între 15.000 şi 20.000 de euro, potrivit estimărilor lui Cioltea, care conduce afacerea împreună cu prietenii săi. Ideea unei astfel de afaceri i-a venit în perioada când era student în Danemarca.

    După absolvirea liceului, a plecat împreună cu Cristina Pop, în prezent una dintre colegele sale de afaceri, să studieze marketingul la Lillebaelt Academy din oraşul danez Odense. Au ales academia pe seama recomandărilor colegilor care plecaseră în anii anteriori, pentru varietatea de studii de business, dar şi pentru posibilitatea de a lucra în paralel cu acestea. Costurile de întreţinere i-au determinat pe el şi pe colega sa să îşi caute un loc de muncă imediat ce au ajuns acolo. Astfel, prima experienţă de muncă pe care au avut-o a fost înfiinţarea unei firme de curăţenie. ”Am învăţat să ne organizăm, să găsim nişte clienţi şi să furnizăm servicii de calitate„, îşi aminteşte el.

    După doi ani de studiu în marketing management, li s-a oferit posibilitatea de a intra într-un program pilot de un an şi jumătate pe specializarea ”Inovaţia în afaceri şi educaţia antreprenorială„. ”Era o consecinţă a perioadei de după criză, când toată lumea voia să facă ceva diferit„, explică Cioltea motivul danezilor de a lansa un astfel de program. În cadrul acestuia, au avut posibilitatea de a lucra cu profesori ce veneau din mediul de afaceri şi care nu aveau neapărat foarte multă experienţă în a preda. Iar modul cum se desfăşurau cursurile era, de cele mai multe ori, inedit.

    ”Am ajuns într-o clasă goală, în care nu se aflau mese sau scaune, ci doar o tablă interactivă foarte mare. Ni s-a spus să luăm loc şi să fim creativi în găsirea acestuia„, explică Tudor Cioltea modul cum a decurs primul curs de inovaţie în afaceri. Ultimul an de studiu avea ca obiectiv realizarea unei lucrări practice de licenţă, iar programul de inovaţie şi educaţie antreprenorială le oferea posibilitatea de a-şi face firma fie virtual, fie să se lanseze în afaceri în mod real.

    Au început Autoeconom.ro, ca urmare a unei experienţe pe care au avut-o la danezi. ”Aveam o maşină şi, fiind într-o ţară străină, orice vizită la service era foarte scumpă. Dat fiind că, spre deosebire de România, nu aveam niciun prieten care să îmi recomande service-ul potrivit, am găsit o platformă online care să ne ofere acest lucru.„ Site-ul danez centraliza o serie de service-uri şi furniza oferte utilizatorilor în funcţie de nevoile acestora.

    Pentru că o astfel de platformă nu exista în România, tinerii au preluat ideea şi au aplicat-o pe piaţa autohtonă, având astfel şi pretextul pentru a se întoarce în oraşul de origine, aşa cum îşi doreau de la început. ”Ştiam că nu putem să ne întoarcem şi să ne luăm un job obişnuit, cel puţin în Maramureş, aşa că trebuia să facem ceva pe cont propriu.„

    Li s-au alăturat Norbert Kolozsvari, care a studiat programare, Marius Crişan, specializat în web design tot în Danemarca, şi o altă colegă de liceu, Ioana Pop, care a studiat tehnologia informaţiei la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Şi-au împărţit responsabilităţile în funcţie de competenţe: Marius se ocupă de partea tehnică şi de modul cum arată platforma, Cristina, de partea de promovare şi de marketing online, Ioana, de project management, iar Tudor, de partea de service-uri partenere şi relaţii cu media.

    Investiţia iniţială – economiile celor patru tineri – a fost de 10.000 de euro, iar ulterior au mai fost necesari 5.000 de euro pentru promovare. Utilizatorii folosesc serviciul gratuit şi o pot face doar în scop informativ, fără să facă neapărat programarea la service. Site-ul se monetizează în schimb prin intermediul service-urilor partenere, care au trei opţiuni de plată a abonamentului: un abonament anual de 600 de lei, la care se adaugă un comision între 10-15% din valoarea reparaţiilor intermediate, un altul de 1.000 de lei şi unul de 2.000 de lei, care permite şi accesul service-urilor la companiile cu flote de maşini. 

  • Cel mai tare şomer din România. Era disperat că nu îşi găseşte serviciu, acum face profit de 220.000 de euro cu firma lui

    Cel mai profitabil SRL-D, conform datelor furnizate de Ministerul de Finanţe pentru anul 2013, este firma Power Medycar din Satu Mare, cu un profit de aproape 220.000 de euro, iar în top 10 jumătate sunt firme din Ardeal, scrie Vocea Transilvaniei.

    Între primele zece se mai regăsesc firmele Daleo Ilari din judeţul Maramureş, aflată în insolvenţă (96.000 de euro), Tawnie Spark, din judeţul Bistriţa-Năsăud (94.000 euro), Take Off Labs din judeţul Cluj (89.000 de euro) şi Artify Media, din Judeţul Cluj (61.000 euro), potrivit datelor ONRC.

    Povestea de succes din Medieşu Aurit a soţilor Cristian şi Carmen Pop a început într-un moment în care se aflau într-o situaţie dificilă. Cristian Pop era şomer şi nu mai ştia încotro să o apuce. Spălătoria auto şi vulcanizarea au construit-o pe locul fostului CAP din Medieşu Aurit, folosit până atunci doar pe post de locuinţe sociale pentru rromii din comună. Soţii Pop şi-au pus la bătaie economiile de câţiva ani: 20.000 de euro.

    “Văzând la ştiri informaţii despre program, studiind puţin pe internet ca să aflăm mai multe informaţii despre programul de finantare şi stimulare a SRL-D-urilor, am decis să înfiinţăm această societate. Domeniul de activitate a fost ales în ideea de a oferi servicii într-o zonă în care nu exista aşa ceva. În comuna Medieşu Aurit, o comună cu peste 3.000 de locuitori şi asfaltată în proporţie de 40%, nu exista o vulcanizare. Cea mai apropiată e la 10 km. Având în vedere bugetul subvenţiei, am zis că ne încadrăm, şi astfel am decis să aplicăm”, a declarat Cristian Pop pentru sursa citată.

    După un an complet de funcţionare, afacerea reuseşte să se susţină singură. Anul trecut, profitul realizat de societate a fost de aproape 220.000 de euro, iar cifra de afaceri s-a situat la 267.000 de euro, firma având trei angajaţi.

    Societatea mai are ca obiect de activitate şi instalarea maşinilor şi echipamentelor industriale, servicii de inginerie, consultanţă tehnică, adăugate pentru ca tânărul Cristi Pop să îşi poată practica meseria.

     

  • Atanasiu: Avem şapte prim-vicepreşedinţi asimilaţi din partea PNL în structura de conducere cu PDL

     Atanasiu a confirmat că se află între prim-vicepreşedinţii asimilaţi, deoarece în conducerea PNL s-a decis ca primii şase vicepreşedinţi în ordinea descrescătooare a numărului de voturi obţinute la congresul să obţină acest Statut.

    Aceştia sunt Ludovic Orban, Teodor Atanasiu, Dan Motreanu, Marin Almăjanu, Alina Gorghiu şi Cristian Buşoi.

    Celor şase li se adaugă vicepreşedintele PNL Răducu Filipescu, lider al organizaţiei Călăraşi, care a obţinut acest statut pentru rezultatele obţinute la alegerile europarlamentare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Senatorul PSD Sorin Lazăr, urmărit penal pentru abuz în serviciu

     Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Iaşi au început urmărirea penală în cazul senatorului Sorin Constantin Lazăr, primar al comunei Strunga la data faptelor, pentru abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.

    Potrivit procurorilor, în perioada 2008-2009, Sorin-Constantin Lazăr, în calitate de primar şi ordonator principal de credite, a dispus, deşi nu avea un angajament legal, aprobarea sumei de 10.160 de lei, cu titlul de “onorariu participare la licitaţie” către trei persoane, precum şi a sumei de 16.550 de lei către alte trei persoane, reprezentând “plată lunară zilieri” (12 rate).

    “De asemenea, în aceeaşi perioadă a mai aprobat, tot nelegal premii anuale, în cuantum de 2.638 lei pentru sine şi 2.291 lei pentru viceprimarul comunei, sume achitate la data de 14.01.2009”, se arată în comunicatul DNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prima comună din România care intră în insolvenţă: are datorii de peste un milion de euro

    Comuna Ardeoani din judeţul Bacău este prima din România care intră în insolvenţă, după ce Tribunalul Bacău a hotărât deschiderea procedurii generale a insolvenţei, numind un administrator judiciar.

    Conform datelor furnizate de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, aceasta este prima comună din România în cazul căreia s-a pronunţat intrarea în insolvenţă, însă pe rolul unor instanţe din ţară se mai află şi alte solicitări de acest gen. Cauza insolvenţei este, conform administratorului judiciar, neonorarea obligaţiilor de finanţare a comunei de către Guvern şi CJ Bacău. Pentru acoperirea datoriilor de peste şase milioane de lei, comuna Ardeoani a primit de la CJ Bacău suma de 5 lei.

    Aninoasa, primul oraş intrat în insolvenţă

    Tribunalul Hunedoara a dispus, în iunie anul trecut, deschiderea procedurii de insolvenţă solicitată de Primăria Aninoasa, numind ca administrator judiciar SCP Tudor & Asociaţii SPRL, care va avea onorariu egal cu indemnizaţia lunară a primarului, majorată cu 30 la sută, potrivit Hunedoreanul.

    Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 46/2013 privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale obligă primarii să ceară Tribunalului să declare insolvenţa, dacă autoritatea locală are datorii neplătite mai vechi de 120 de zile şi care depăşesc 50% din bugetul general. Cei care nu sesizează instanţa în timpul prevăzut de lege pot fi amendaţi sau condamnaţi la închisoare. Oraşul Aninoasa este situat în partea de sud a judeţului Hunedoara, în bazinul carbonifer Valea Jiului. Oraşul a fost declarat zonă defavorizată prin Hotărârea Guvernului nr. 992/29.12.1998.

    Potrivit statisticilor, doar 5% din procedurile de insolvenţă nu se termină în faliment.

  • Dosar penal în cazul agresării unei femei în timpul unei vizite a Elenei Udrea în comuna Nana

     “Poliţişti din cadrul Secţiei 3 Poliţie Rurală Curcani s-au sesizat din oficiu, în seara de 07 mai a.c., cu privire la faptul că, în aceeaşi zi, pe raza comunei Nana, judeţul Călăraşi, în timpul unei vizite efectuate de lideri ai unui partid politic, în parcul din localitate, a avut loc o agresiune”, se arată într-un comunicat de presă al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Călăraşi.

    Potrivit unor surse apropiate anchetei, incidentul a avut loc în timpul vizitei făcute de Elena Udrea în parcul din comuna Nana, în campania electorală a PMP.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un director şi doi şefi de formaţie de la EON Moldova, precum şi un primar, arestaţi pentru corupţie

     Judecătoria Bacău a admis patru din cele cinci cereri ale procurorilor băcăuani în dosarul de corupţie în care sunt urmărite penal 17 persoane şi a emis mandate de arestare preventivă pentru 30 de zile pe numele unui director şi doi şefi de formaţie din cadrul E.ON Moldova, precum şi a primarului comunei băcăuane Sascut, Cristian Bostan, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Pe lângă edilul din Sascut, au mai primit mandate de arestare preventivă directorul Departamentului de Investigaţii Antifraudă a E.ON Moldova, Bogdan Marius Chiţescu, şi doi şefi de Formaţii Măsură Bacău din cadrul aceleiaşi companii de electricitate, Ciprian Constantin Anisei şi Claudiu Popovici.

    Cea de-a cincea persoană propusă pentru arestare preventivă, omul de afaceri Ştefan Corneliu Andrieş, va fi cercetată sub control judiciar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GDF Suez Energy România a avut afaceri de 4 miliarde de lei în 2013

    In 2012, cifra de afaceri a companiei a fost de 4,04 miliarde lei. Anul trecut, cifra de afaceri aferentă vânzărilor de gaze ale GDF SUEZ Energy România a stagnat la 3,7 miliarde lei, în timp ce afacerile generate de sectorul de energie electrică au urcat cu 13%, la 209,6 milioane lei. În 2013, compania a obţinut un profit net de 447,1 milioane lei (101,3 milioane euro), cu 24% mai mare comparativ cu 360,1 milioane lei în 2012, potrivit datelor GDF SUEZ Energy România.

    Compania menţioneză că livrările în creştere de electricitate s-au datorat celor două parcuri eoliene ale companiei. Compania are un parc eolian de 50 MW în comuna Băleni, judeţul Galaţi, şi un altul, de 48 MW, în comuna Gemenele, judeţul Brăila.

    Compania a primit anul trecut subvenţii sub formă de certificate verzi în valoare de 42 milioane lei (9,5 milioane euro) pentru energia regenerabilă produsă şi livrată de cele două parcuri eoliene. Prin sistemul certificatelor verzi, Guvernul sprijină producţia de energie din surse regenerabile. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.
    Compania a primit anul trecut aproximativ 198.000 certificate verzi, echivalentul a 42 milioane lei, potrivit datelor producătorului de energie. În acelasi timp, companiei i-au fost amânate aproape 49.000 de certificate verzi, a căror valoare este de 9,2 milioane lei.

    GDF Suez Energy România, fosta Distrigaz Sud, are 1,44 milioane de clienţi în Bucureşti şi 18 judeţe

  • GDF Suez Energy România a avut afaceri de 4 miliarde de lei în 2013

    In 2012, cifra de afaceri a companiei a fost de 4,04 miliarde lei. Anul trecut, cifra de afaceri aferentă vânzărilor de gaze ale GDF SUEZ Energy România a stagnat la 3,7 miliarde lei, în timp ce afacerile generate de sectorul de energie electrică au urcat cu 13%, la 209,6 milioane lei. În 2013, compania a obţinut un profit net de 447,1 milioane lei (101,3 milioane euro), cu 24% mai mare comparativ cu 360,1 milioane lei în 2012, potrivit datelor GDF SUEZ Energy România.

    Compania menţioneză că livrările în creştere de electricitate s-au datorat celor două parcuri eoliene ale companiei. Compania are un parc eolian de 50 MW în comuna Băleni, judeţul Galaţi, şi un altul, de 48 MW, în comuna Gemenele, judeţul Brăila.

    Compania a primit anul trecut subvenţii sub formă de certificate verzi în valoare de 42 milioane lei (9,5 milioane euro) pentru energia regenerabilă produsă şi livrată de cele două parcuri eoliene. Prin sistemul certificatelor verzi, Guvernul sprijină producţia de energie din surse regenerabile. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.
    Compania a primit anul trecut aproximativ 198.000 certificate verzi, echivalentul a 42 milioane lei, potrivit datelor producătorului de energie. În acelasi timp, companiei i-au fost amânate aproape 49.000 de certificate verzi, a căror valoare este de 9,2 milioane lei.

    GDF Suez Energy România, fosta Distrigaz Sud, are 1,44 milioane de clienţi în Bucureşti şi 18 judeţe

  • Ministru suedez: România nu are voinţă politică în problema romilor. Trebuie monitorizare comună UE

     “Suedia a negociat mai multe luni cu România în privinţa folosirii fondurilor europene pentru romi, astfel încât aceştia să nu mai emigreze. Sunt dezamăgită de faptul că Guvernul român nu a dorit să coopereze la nivel european. Avem nevoie de alţi actori pentru aceste negocieri”, a precizat ministrul suedez pentru Afaceri Europene, Birgitta Ohlsson, într-un interviu acordat cotidianului austriac Der Standard.

    Întrebată de ce a blocat România crearea unui “taskforce” (un ajutor extern pentru cheltuirea fondurilor europene destinate integrării romilor – n.r.), Birgitta Ohlsson spus că sunt mai multe motive, printre care şi mândria.

    “Cred că există mai multe motive. În România lipseşte voinţa politică. În acelaşi timp nu există capacitatea administrativă pentru utilizarea eficientă a banilor UE. Este una dintre cele mai sărace ţări din Uniune. Probabil că şi mândria joacă un rol – România nu doreşte să aibă observatori din alte ţări”, a declarat oficialul suedez.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro