BusinessMagazin

Tag: competitie

  • Totul sau nimic. De unde a pornit lupta intre Nokia, Microsoft, Apple si Google

    sunt un cal troian”, a fost raspunsul dat la inceputul
    saptamanii trecute de canadianul Stephen Elop, primul sef
    non-finlandez al Nokia, unui jurnalist prezent la conferinta de
    presa sustinuta de producator la Mobile World Congress sau 3GSM,
    cum este mai degraba cunoscut in industrie cel mai mare targ de
    telefonie mobila din lume desfasurat anual la Barcelona, in Spania.
    Intrebarea era insa cat se poate de legitima.
    Pana in toamna anului trecut manager la Microsoft, Elop tocmai a
    batut palma cu fostul angajator pentru a pune pe telefoanele
    inteligente Nokia sistemul de operare Windows Phone 7, urmand sa
    renunte astfel treptat la Symbian, platforma proprietara a Nokia
    care avea in 2008 o cota de peste 50% din cele 139 de milioane de
    smartphone-uri vandute in lume.

    O alianta incheiata in incercarea de a nu ramane in urma in
    competitia cu Google si Apple, care musca tot mai mult in ultima
    vreme din piata telefoanelor mobile inteligente si cea a sistemelor
    de operare pentru dispozitive mobile, dar care a pus pe ganduri
    analistii si a nemultumit investitorii, cu atat mai mult cu cat
    Stephen Elop ar fi unul dintre cei mai mari zece actionari ai
    Microsoft, cu 130.000 de titluri in valoare de 2,35 milioane de
    euro. Iar compania a discutat si cu Google pentru a introduce
    sistemul Android pe telefoane, un parteneriat despre care
    specialistii spun ca ar fi fost mult mai inspirat.

    Regizata sau nu, decizia lui Elop a facut valuri in industrie si
    a generat tot soiul de speculatii cu privire la viitorul Nokia.
    “Toata echipa de management a fost implicata in procesul de
    negociere. Doar consiliul director poate lua insa deciziile majore
    cu privire la companie si a avut votul final”, s-a aparat seful
    companiei cu aceeasi ocazie. Cert este ca Nokia va avea enorm de
    castigat de pe urma acestei intelegeri si nu e vorba despre sute de
    milioane de dolari, cum s-a speculat intial, ci de miliarde, dupa
    cum a spus chiar Elop saptamana trecuta pentru a clarifica
    lucrurile. Ca o paranteza, Microsoft n-ar fi insa singurul
    producator care practica astfel de tactici, analistii din industrie
    fiind convinsi ca si Google plateste producatorii de telefoane
    mobile ca sa foloseasca platforma Android.

    Cifre exacte n-au fost niciodata vehiculate, dar cu siguranta
    Microsoft a avut motivatii puternice sa pluseze eventualele oferte
    ale Google pentru a pune Windows Phone 7 pe dispozitivele Nokia, in
    conditiile in care parteneriatele de pana acum cu producatori
    precum LG sau HTC n-au reusit sa-i castige mai mult de cateva
    procente din piata. Declinul din ultimii doi ani al Nokia, care a
    pierdut teren nu doar in zona telefoanelor mobile, unde mai detine
    astazi doar putin sub 29% din numarul de bucati vandute la nivel
    mondial, fata de varful de 38% de acum doi ani, conform Gartner, ci
    si pe piata sistemelor de operare mobile, Symbian avand acum o cota
    de 37,6% din piata, impunea insa o schimbare radicala a abordarii
    pietei.

  • Club BM: Cine mai economiseste?

    Invitatii Clubului BUSINESS Magazin:

    Theodor Alexandrescu, director general, Alico Romania
    Eliza Erhan, director de dezvoltare a produselor de retail,
    Millennium Bank Romania
    Dragos Neacsu, director general Erste Asset Management
    Marius Popescu, director general, ING Pensii
    Bogdan Spuza, marketing&segments director, UniCredit Tiriac
    Bank
    Rozaura Stanescu, director executiv delegat, BRD
    Radu Topliceanu, executive director mass customers area retail
    division, Raiffeisen Bank Romania
    Otilia Ungureanu, director al directiei de asigurari de viata si
    sanatate, Astra Asigurari
    Eugen Voicu, director general, Certinvest

    BUSINESS MAGAZIN: La ultima intalnire a G20, presedintele
    american Obama a trimis o scrisoare in care vorbea despre faptul ca
    o revenire economica durabila nu este posibila daca populatia nu
    economiseste. Presupunand prin absurd ca presedintele Basescu ar
    trimite o scrisoare catre G20, ar avea ce sa spuna, din acest punct
    de vedere? Cum sta Romania la capitolul economiilor
    populatiei?
    ELIZA ERHAN: In piata din Romania, s-a inversat tendinta – dintr-o
    tara care mergea mai mult pe creditare, acum suntem o tara care
    merge pe economisire, dar si economisirea are o limita. Acum am
    inlocuit ratele la credit cu banii pusi deoparte, dar daca salariul
    mediu pe economie nu va creste, nici oamenii nu vor mai avea din ce
    sa economiseasca.

    BUSINESS MAGAZIN: In momentul acesta, depozitele in lei sunt
    depasite de inflatie, deci nu mai ofera un avantaj clar, iar cele
    in valuta isi pastreaza o oarecare atractivitate, dar nu foarte
    importanta. Alte instrumente?
    ELIZA ERHAN: Alte optiuni ar fi fondurile de investitii, care au
    avut o crestere spectaculoasa, procentual, daca ne uitam din
    septembrie 2009 pana in septembrie 2010. Activele lor s-au dublat,
    de la 2,5 miliarde euro pana la 5 miliarde de euro, dar gradul de
    penetrare este inca foarte mic in Romania, iar clientii din retail
    sunt foarte reticenti. In banca noastra, economisirea merge tot pe
    zona traditionala – depozite de la o luna la trei luni, cu
    prelungire automata, cu capitalizarea dobanzii. Bineinteles,
    dobanzile la lei trebuie sa fie peste nivelul inflatiei pentru ca
    lumea sa economiseasca in continuare, dar sunt foarte multi care
    merg acum pe economisirea in valuta.


    BUSINESS MAGAZIN: Fac bancile eforturi reale ca sa atraga
    economii?
    RADU TOPLICEANU: Cred ca toate bancile in momentul de fata fac
    eforturi ca sa atraga economii si vedem o plaja destul de larga de
    oferte, super-oferte specializate pe diverse segmente, dar problema
    este ca la un moment dat nu prea mai sunt bani din care sa
    economisim. Ultimul raport al Bancii Nationale arata ca volumul
    economiilor stagneaza si, incet-incet, o sa inceapa sa o ia in jos,
    pentru ca lumea consuma din ce apuca sa economiseasca. Asa ca sume
    noi mie mi-e greu sa vad.
    EUGEN VOICU: Industria fondurilor de investitii ramane o
    alternativa si activele chiar au crescut foarte mult in zona
    aceasta.
    DRAGOS NEACSU: Noi suntem un sector foarte dinamic, care incepe sa
    recupereze si cu siguranta ca evolutia din ultimii doi ani in
    industria fondurilor de investitii este una din putinele zone
    luminoase ale evolutiilor din piata financiara romaneasca. De fapt,
    este valabil nu numai in Romania, ci chiar in context regional.
    Sigur, ritmul de crestere este foarte mare, comparativ cu volumele
    si numarul de investitori existente anterior. Noi am crescut de 15
    ori in mai putin de trei ani de zile, ca volum, in conditiile in
    care colegii nostri din tarile din jur au pierdut din active sau,
    cel mult, le-au conservat. Din punctul de vedere al penetrarii la
    nivelul investitorilor, vorbim, in sfarsit, in industria fondurilor
    de investitii din Romania, de sute de mii de investitori.
    Comparativ cu milioanele de deponenti in depozitele bancare,
    diferenta este inca foarte mare, dar volumele vazute in dinamica ne
    indeamna sa credem ca in urmatorii cinci ani de zile vom putea
    vorbi de o recuperare in industria fondurilor undeva spre zona de
    4,5-5% din PIB, care este nivelul actual in tarile mai avansate din
    regiune. Cred ca vom reusi sa recuperam mult mai rapid comparativ
    cu alte segmente ale pietei financiare.
    Problemele sunt mult mai reduse comparativ cu masa depozitelor
    bancare, unde exista o canibalizare a ofertelor intre diversele
    grupuri si un fenomen de migrare si slabire a loialitatii
    deponentilor. In ceea ce ne priveste, cel putin in 2010, in
    fondurile noastre, intre 15 si 30% din volumele intrate lunar
    reprezinta sume care nu provin din conturile bancare. Vorbim despre
    acele zone de economia informala, depozite la saltea, sume nou
    intrate in circuitul oficial. Sumele sunt de ordinul milioanelor de
    euro, spre 10 milioane de euro lunar, dar incep sa se adune.


    BUSINESS MAGAZIN: N-ar trebui ca marile grupuri financiare sa
    isi creeze piata? Daca ar ajuta mai mult dezvoltarea si incurajarea
    antreprenoriatului, asta nu inseamna ca in cativa ani ar putea
    aparea noi potentiali clienti in zona de economisire?
    ELIZA ERHAN: Daca va referiti la sprijinire prin creditare, piata
    este intr-un moment in care indicatorii de risc nu ne permit sa
    mergem prea mult pe creditare de genul asta. Daca va referiti la
    partea tranzactionala, cred ca exista mai multe programe de
    sprijinire a acestui segment.

    BUSINESS MAGAZIN: Si atunci de ce nu se vad efectele?
    EUGEN VOICU: Pentru ca Guvernul nu a facut ce trebuia si atunci
    degeaba le cerem bancilor sa faca mai mult, daca riscurile sunt
    inca mari si Guvernul nu merge pe calea cea buna.

  • Bucurestiul intra pe harta maratoanelor mondiale

    Testeaza limitele, rezistenta si puterea fizica, atrage milioane
    de oameni obisnuiti si celebritati, inspira mii de carti, aduna
    bani pentru cauze umanitare si nu in ultimul rand este o afacere.
    Conceptul de maraton, care a pornit de la cursa mesagerului atenian
    Pheidippides de 42,195 kilometri de la campul de lupta din orasul
    Marathon pana la Atena pentru a anunta victoria asupra Persiei, a
    fost actualizat si cosmetizat dupa toate regulile
    marketingului.

    Dincolo de competitiile destinate exclusiv atletilor
    profesionisti, s-a dezvoltat un calendar de maratoane stradale, cu
    sute de evenimente in fiecare luna, unde zeci de mii de pasionati
    de alergat platesc peste 50 de euro pentru o cursa citadina de
    42,195 kilometri. Maratoanele de la New York, Londra, Paris sau
    Boston sunt deja mega-evenimente, promovate de vedete
    internationale precum Tom Cruise, Katie Holmes sau Gordon Ramsay,
    care alearga pentru o cauza caritabila, si transmise in direct de
    televiziune. Inscrierile se fac cu multe luni inainte – de exemplu,
    pentru maratonul de la Paris, care are loc in aprilie 2010, s-au
    inscris deja 20.000 de participanti, fiind disponibile 37.000 de
    locuri).

    Atractiv este si intregul concept din jurul evenimentului. In
    fiecare an, inainte de cursa, sunt organizate petreceri pentru
    concurenti. La Madrid, Pasta Party este deja un eveniment faimos, o
    petrecere cu paste unde 5.000 de concurenti, alaturi de familie si
    prieteni, vin sa isi ia energia pentru cursa. In plus, turismul la
    maraton este o nisa din care castiga si agentiile de turism. De
    exemplu, Marathon Travel din Boston (gazda celui mai vechi maraton
    din lume) s-a specializat pe acest segment inca din 1979.

    Incepand din 2009 si Bucurestiul, o capitala care nu avea un
    maraton stradal oficial, a fost inclus pe lista Asociatiei
    Internationale a Maratoanelor si a Crosurilor Stradale. Bucharest
    City Marathon, organizat de Asociatia Bucharest Running Club, a
    fost ideea Valeriei Racila van Groningen, campioana olimpica si
    mondiala la canotaj, care a participat la 20 de maratoane si
    semimaratoane. Maratonul are cinci probe, iar anul acesta a inclus
    in premiera si o proba de stafeta pentru angajatii din marile
    companii. Startul se da la 18 octombrie in Piata Constitutiei, la
    ora 9,30, iar organizatorii spuneau la inceputul lunii ca s-au
    inscris 600 de alergatori pentru probele de maraton, semimaraton si
    stafeta.

  • Doua bauturi spirtoase romanesti, medaliate international

    Vodka Stalinskaya a primit medalia de argint in cadrul competitiei, iar ginul Wembley a primit distinctia "Silver Best in Class", in urma punctajului cumulat dupa probele de concurs.

    Stalinskaya Vodka si Wembley Dry Gin sunt lideri de piata in Romania cu o cota valorica de 37%, respectiv de 47%, iar numeroasele premii obtinute anul acesta ne atesta la nivel international aprecierea de care produsele deja se bucura pe plan local”, a subliniat Florin Radulescu, directorul general al Grupului Prodal.

    Prodal a fost infiintata in 1994 si are ca obiect de activitate producerea si distributia bauturilor spirtoase. In iulie a anuntat infiintarea unei divizii de import a bauturilor alcoolice, care va aduce in 2010 venituri estimate la 10 milioane euro. Anul trecut compania a inregistrat afaceri de 28,2 milioane euro si un profit net de 1,8 milioane euro.

     

  • Ce planuri are Air France-KLM

     

    “Daca scazi toate taxele si costurile cu operarea din veniturile unui operator aerian de linie, iti raman suficienti bani incat sa-ti cumperi un pahar de bere. Si acela de 0,33 litri.” Comparatia ii apartine lui Alexandru Dobrescu, Country Managerul Air France-KLM pe Romania, si subliniaza plastic motivele din spatele uneia dintrre cele mai recente mutari de business ale operatorului aerian franco-olandez. Pe 20 mai, Air France-KLM a semnat un joint venture la nivel global cu Delta Air Lines, prin care cele trei companii vor opera in comun curse in toata lumea. Acordul prevede, in primul rand, impartirea strategiilor, a costurilor si a veniturilor pe toate rutele dintre Europa si America de Nord, in timp ce pe rutele dintre America de Nord si Africa, Orientul Mijlociu si India, respectiv Europa si America Latina, vor fi impartite doar profiturile, iar deciziile de business si strategiile vor fi luate separat.
     
    “Scopul e sa avem cat mai mult profit in Europa si America de Nord”, declara saptamana trecuta, cu ocazia semnarii acordului la Paris, Richard Anderson, CEO-ul Delta Air Lines. Anderson motiva saptamana trecuta ca pentru aceste doua zone (cu cel mai mare trafic inter-regional de pasageri, 27% din totalul mondial), luarea deciziilor se va face prin consens si in plus, partenerii vor imparti costurile si veniturile “pana la ultimul dolar”.
     
    In schimb, deciziile privind capacitatea suplimentara pe rutele catre celelalte continente – Africa, Asia sau America Latina – se vor lua independent. Scopul principal al joint-venture-ului ramane maximizarea sau insasi existenta profitului, una dintre problemele stringente pe 2008 atat pentru operatorul american, cat si pentru cel franco-olandez. Anul trecut, de exemplu, Delta Air Lines a intrerupt mai multe curse directe catre Statele Unite (printre ele fiind si cursa directa Bucuresti-New York), pentru ca nu erau profitabile. La randul sau, Air France-KLM a inregistrat o pierdere neta de 814 milioane de euro in anul fiscal 2008-2009, la o cifra de afaceri globala de 23,97 mld. euro.
     
    Crearea unui joint-venture care sa duca la sinergii de costuri (300 de milioane de dolari pana la finele lui 2010) a fost, asadar, o oferta de nerefuzat pentru cele doua companii. Luand in calcul ca distributia costurilor si a veniturilor se va face in mod egal intre Air France-KLM si Delta, masura ar putea creste practic profiturile celor doi operatori cu cate 150 de milioane de dolari.
     
    Pe de alta parte, un aspect deloc neglijabil luat in calcul este competitia puternica din partea germanilor de la Lufthansa, cu care are de-a face Air France-KLM, liderul actual al pietei europene de transport aerian. La nivel global, parteneriatul semnat pe 20 mai la Paris vizeaza oferirea a peste 200 de zboruri transatlantice (circa 50.000 de locuri zilnic) de catre cele trei companii. In Romania, joint-venture-ul cuprinde 60 de zboruri saptamanale, din care 4 sunt reprezentate de cursele directe Bucuresti-New York pe care Delta Air Lines le-a reluat din 2 iunie 2009.
     
    Joint-venture-ul nu a presupus schimb de actiuni, dar partile actioneaza deja ca o singura companie. In sediul Air France-KLM din Bucuresti, Alexandru Dobrescu, country manager-ul Air France-KLM pe Romania, are din acest an o noua colega de top management: Corina Enciu, director general al Delta Air Lines in Romania, Moldova, Polonia, Croatia si Slovacia.
     
    “Batalia va fi sa ne mentinem cota de piata”, spune Alexandru Dobrescu, “dar daca as fi Lufthansa, m-as teme.” Pe plan local, Lufthansa, cu 114 zboruri saptamanale si o cota de piata estimata la circa 22% (dupa preluarea Austrian Airlines in decembrie 2008), este principalul competitor al aliantei Air France-KLM-Delta (joint-venture-ul va detine o cota de piata de aproximativ 20%). Mai trebuie pusa la socoteala si intrarea TAROM in Sky Team (aceeasi alianta din care fac parte si Delta, si Air France-KLM), asteptata in luna septembrie a acestui an, care va creste forta Air France-KLM-Delta in fata rivalului Lufthansa. TAROM, liderul pietei locale de transport aerian (cu o cota de piata de peste 30%), a semnat deja un acord cu KLM, prin care va opera, incepand cu data de 6 iunie, o cursa zilnica spre Amsterdam, in code share cu transportatorul olandez.
     
    Romania ramane insa o piata vulnerabila pentru Air France-KLM, dupa cum spune Peter Hartman, presedintele KLM: “Pozitia noastra in Europa Centrala si de Est este mai slaba decat a competitorului Lufthansa, prin urmare, Romania, ca fiecare alta piata din aceasta regiune, are importanta majora pentru noi”.
     
    Lufthansa a lansat pe plan local o strategie agresiva de dezvoltare: Romania a fost printre primele destinatii catre care operatorul a lansat zboruri dinspre Milano, odata cu infiintarea primei filiale externe a Lufthansa, in Italia.
     
    Lupta nu este usoara, asadar, cu atat mai mult cu cat industria aviatiei a fost printre primele afectate de criza internationala. Razboiul preturilor, aflat in plina desfasurare pe piata aeriana din Romania inca de la inceputul anului, a fost de altfel si motivul care a determinat trio-ul proaspat format sa vina cu preturi atragatoare pentru pri­mele zboruri transatlantice din acest an: aproximativ 500 de euro un zbor dus-intors Bucuresti-New York.
     
    “Vom veni si cu alte oferte”, spune si Corina Enciu, “mai ales ca primul feedback din piata a fost suficient de bun incat sa pornim cu incredere operarea”.Totusi, doza de incredere nu a fost suficienta pentru ca Delta sa decida operarea pe toata durata anului a zborurilor directe catre New York, asa cum face deja in Ungaria sau Cehia. “Pentru moment vom opera pe perioada sezo­nului de vara, dar urmeaza sa evaluam posibilitatea prelungirii zborurilor pe tot parcursul anului”, a declarat Kate Hulme, Communication Manager Delta Air Lines, cu ocazia semnarii acordului de joint-venture la Paris.

     

  • Cursa de la Bucuresti








    “Cursa FIA GT din cadrul Bucharest Challenge de anul trecut a fost televizata in peste 130 de tari si vizionata de 800 de milioane de telespectatori la nivel mondial, in conditiile in care la eveniment au fost prezenti aproape 70.000 de spectatori”, declara recent Hartmut Beyer, CEO al Bucharest Ring, cel care a venit cu ideea de a organiza un circuit stradal in Bucuresti.

     

    Daca in Ungaria exista Hungaroring (unde este organizata si o cursa anuala de Formula 1), Cehia are circuitul de la Byrno, in Romania s-a adoptat solutia unui circuit stradal. Este mai ieftina, iar spectatorii pot utiliza fara probleme mijloacele de transport in comun.

     

    Dintre cei 70.0000 de spectatori prezenti in cele trei zile ale evenimentului de anul trecut, aproximativ 4.000 au fost straini – care au stat la hotelurile din Capitala si care impreuna cu staff-ul echipelor au generat orasului, in cele trei zile, afaceri de 7 milioane de euro, dupa estimarile organizatorilor. Anul acesta, spune Beyer, premisele sunt si mai bune.

     

    La doua saptamani de la punerea in vanzare, 8.000 de bilete au fost deja vandute, pentru editia de anul acesta a Bucharest Challenge, care se va desfasura pe un circuit special amenajat in jurul Palatului Parlamentului intre 24 si 27 august. “Incasarile din acest an vor ajunge la aproximativ 1,2 milioane de euro in cazul in care vom vinde toate cele 120.000 de bilete. Trebuie subliniat ca in acest an exista bilete individuale pentru fiecare zi si nu unul pentru toate trei, cum a fost anul trecut”, a spus Hartmut Beyer.

     

    “In 2008 estimam ca la eveniment sa fie prezenti intre 6.000 si 7.000 de straini, la care se adauga staff-ul echipelor, adica un total de aproximativ 800-1.000 de persoane. Spre exemplu, hotelul Ibis din apropierea Parlamentului este deja rezervat in intregime in acea saptamana, in timp ce Marriott este in curs de ocupare”, a completat acesta. In comparatie cu un circuit stradal, realizat in interiorul unui oras, care necesita investitii de aproximativ 13 milioane de euro, realizarea unui circuit permanent poate ajunge chiar si la 500 de milioane de euro.

     

    “Construirea unui circuit care sa respecte cerintele unei competitii precum Formula 1 necesita investitii cuprinse intre 150 si 250 de milioane de euro, la care se adauga costurile legate de infrastructura, care duc investitia la o valoare intre 300 si 500 de milioane de euro, plus cheltuielile cu intretinerea, de aproximativ 50 de milioane de euro anual. Din acest motiv, toate noile circuite de Formula 1 care s-au construit in ultimii ani au fost realizate in tari precum Emiratele Arabe Unite sau Bahrain.

     

    O alta problema pentru piata romaneasca este, potrivit organizatorilor, costul ridicat de constructie si amenajare a circuitului. “In 2007 costurile legate de constructia si amenajarea circuitului stradal au fost cu 40% mai ridicate decat cele din Germania. Este mai ieftin sa lucram cu muncitori si firme din Germania si Austria decat din Romania, chiar si atunci cand luam in calcul costurile legate de transport si cazare”, a subliniat Beyer.

     

    Chiar si costurile de inchiriere a echipamentelor sunt mai mari in Romania fata de restul Europei. “Ecranele gigant pe care vor fi difuzate imagini din timpul curselor sunt inchiriate din Marea Britanie. Compania din Romania a cerut un pret de doua ori mai ridicat decat firma din Anglia, cu toate ca transportul acestora nu este foarte ieftin”, a adaugat Beyer.

     

    Din acest motiv, anul acesta organizarea evenimentului este realizata aproape in exclusivitate cu personal si companii din Germania, Austria si Marea Britanie, care implica niste cheltuieli mai reduse decat in cazul in care s-ar fi utilizat firme locale. “Anul trecut am vrut sa folosesc forta de munca locala, precum si serviciile companiilor romanesti, dar acestea au implicat costuri mult prea ridicate in comparatie cu cele din Germania. Din acest motiv anul acesta doar trei din cele 55 de companii furnizoare sunt din Romania”, spune Beyer. Astfel, pentru organizarea evenimentului vor fi angajati peste 1.200 de oameni, dintre care mai putin de o treime vor fi romani.

     

    Bucharest Challenge este cel de-al treilea circuit stradal amenajat in Europa, dupa celebrul circuit de la Monte Carlo si cel de la Valencia si singurul de acest gen unde se desfasoara o etapa de FIA GT, competitie aflata pe locul patru ca importanta in lumea motorsport dupa Formula 1, MotoGP si WRC – Campionatul Mondial de Raliuri. Daca privim situatia la nivel mondial, circuitele stradale sunt tot mai gustate de public, deoarece sunt mai spectaculoase – chiar si cea mai mica eroare a unui pilot il trimite pe acesta impreuna cu bolidul a carui valoare depaseste lejer 1 milion de euro in parapetul de beton. Pe un circuit normal, aceasta pur si simplu iese pe iarba sau in cel mai rau caz se loveste de un perete de cauciuc.

     

    Daca anul trecut amenajarea traseului s-a realizat in timpul orelor de varf intr-una dintre cele mai aglomerate zone ale Capitalei – traficul fiind puternic perturbat -, anul acesta lucrarile vor fi efectuate noaptea.

     

    Tot in plus fata de anul trecut, in parcul Izvor va fi amenajata o zona de divertisment, cu o zona speciala cu simulatoare de Formula 1 si o zona destinata tuningului auto.

     

  • Raftul cu calculatoare

    Din totalul de peste un miliard de euro, cat va atinge anul acesta intreaga piata de retail de echipamente electronice, electrocasnice si IT&C, aproximativ un sfert provine strict din vanzarea pe acest din urma segment, potrivit specialistilor din domeniu. Mizand pe potentialul pietei, Octavian Radu, presedintele grupului RTC, a adaugat in 2003 lantului de retail Diverta si componenta IT&C, trei ani mai tarziu dupa infiintarea companiei. Numai ca, in umbra jucatorilor puternici din piata, Diverta a avut in 2004 o cota de piata de numai 2-3% si venituri din vanzarea de echipamente IT&C de 2,6 milioane de euro, cifra care ar putea parea mica in comparatie cu piata, dar in fond normala pentru o companie aflata la inceput pe acest segment.

    „Pe atunci, pozitionarea lantului de retail pe partea de IT&C era dificil de realizat, in lipsa unui brand puternic, motiv pentru care s-au luat in calcul modalitatile de crestere organica a vanzarilor“, explica Radu. Compania a avut doua posibilitati in acest sens. Pe de-o parte, ar fi putut construi de la zero un subbrand Diverta care sa comercializeze produsele IT&C, specializandu-se strict pe acest segment, insa timpul necesar unui brand nou pentru a ajunge la maturitate poate insemna o intarziere importanta in procesul de dezvoltare a unei companii. Pe de alta parte, exista varianta achizitionarii unui brand deja consolidat in zona de retail IT&C, brand care sa fie asimilat de catre Diverta. Octavian Radu a considerat ca aceasta a doua solutie este fezabila si, prin urmare, a investit cinci milioane de euro pentru a cumpara Best Computers, un brand cu notorietate pe piata de retail IT&C.

    Interesul RTC pentru Diverta este lesne de inteles. Zona de IT a lantului de retail nu era cunoscuta aproape deloc ca brand si, dupa cum spunea Octavian Radu la scurt timp dupa tranzactie, „pe un spatiu de 400 de metri patrati in care vindem carte nu aveam performantele Best pe spatii de 200 de metri patrati“. „Aveam deja experienta vanzarilor de carte, film, muzica si jocuri, segment unde suntem numarul unu dupa cifra de afaceri, numai ca voiam sa castigam teren si pe partea vanzarilor de IT“, explica Radu decizia.

    Tranzactia a fost finalizata la sfarsitul anului 2005, dar efectele au inceput sa se vada anul trecut, dupa ce Diverta a investit o parte din cele 5 milioane de euro cheltuite pentru aceasta tranzactie pentru a crea raioane separate, sub brandul Best Computers, in toate cele 77 de magazine. Oricum, dupa cum spune presedintele RTC, intreaga investitie a fost amortizata in mai putin de un an de la finalizarea tranzactiei.

    „Pe baza know-how-ului pe care il aduce Best Computers, vanzarile Diverta pe segmentul IT&C au explodat in ultimii doi ani“, spune Radu, avand in vedere rezultatele financiare ale lantului de magazine strict din vanzarea de echipamente IT&C. In primul an de prezenta Best Computers in Diverta, vanzarile au crescut cu peste 100%, de la 4,5 milioane de euro in 2005 la peste 9,9 milioane de euro anul trecut. Comparand tot cu anul in care a fost facuta tranzactia, cifra de afaceri a Diverta pe segmentul echipamentelor IT&C aproape ca se va tripla anul acesta. In primul semestru din 2007, raionul de produse IT&C a avut vanzari de 4,7 milioane de euro, iar pentru intregul an, Dan Rosu, directorul general al Diverta, estimeaza vanzari de peste 11 milioane de euro, in crestere cu 30% fata de anul precedent.

    Prin urmare, si-a atins Radu obiectivele de crestere organica in cadrul Diverta? Avand in vedere evolutia vanzarilor, presedintele RTC afirma convins ca da. Mai este, de altfel, si un alt aspect care trebuie luat in considerare. In 2006, compania a inchis opt magazine Best Computers, considerate neprofitabile, si a renuntat in medie la 30% din personalul pe magazin, strategie care a dus la cresterea profitabilitatii operatiunilor in ansamblu. „Chiar si in urma acestor inchideri de magazine, se ajunge in fapt la o crestere organica mai mare fata de evaluarea sintetica a businessului, in cifre“, sustine Radu.