BusinessMagazin

Tag: cladiri

  • De ce acest oraş din Germania a interzis capsulele de cafea

    Capsulele de cafea pentru espressor au fost interzise în clădirile autorităţilor din oraşul Hamburg din Germania. Decizia a fost luată pentru că aceste produse nu îndeplinesc standardele de sustenabilitate. Capsulele de cafea, precum cele vândute de Nestle sau Keurig, au fost interzise deoarece se crează deşeuri inutile şi conţin şi aluminiu, informează CNN. Un reprezentant al autorităţilor din Hamburg a declarat că acele capsule conţin 3 grame de deşeu pentru fiecare 6 grame de cafea.

    Autorităţile nu au luat în vizor doar capsulele ci şi farfuriile din plastic, sticlele de apă de plastic, cutiile de bere sau suc, anumite produse de curăţenie şi chiar anumite tipuri de vopsele. “Obiectivul nostru este să creştem cota de piaţă a produselor prietenoase cu mediul în încercarea de a combate schimbările climatice”, a declarat senatorul Jens Kerstan.

    Capsulele de cafea au câştigat foarte mult în popularitate în rândul populaţiei. Euromonitor a spus că aceste produse au înregistrat “o creştere colosală” şi, de asemenea, rămân un factor de creştere important pe piaţa din SUA. Mai mult de un sfert din gospodăriile din Statele au un espressor care funcţionează cu capsule de cafea.

  • De ce acest oraş din Germania a interzis capsulele de cafea

    Capsulele de cafea pentru espressor au fost interzise în clădirile autorităţilor din oraşul Hamburg din Germania. Decizia a fost luată pentru că aceste produse nu îndeplinesc standardele de sustenabilitate. Capsulele de cafea, precum cele vândute de Nestle sau Keurig, au fost interzise deoarece se crează deşeuri inutile şi conţin şi aluminiu, informează CNN. Un reprezentant al autorităţilor din Hamburg a declarat că acele capsule conţin 3 grame de deşeu pentru fiecare 6 grame de cafea.

    Autorităţile nu au luat în vizor doar capsulele ci şi farfuriile din plastic, sticlele de apă de plastic, cutiile de bere sau suc, anumite produse de curăţenie şi chiar anumite tipuri de vopsele. “Obiectivul nostru este să creştem cota de piaţă a produselor prietenoase cu mediul în încercarea de a combate schimbările climatice”, a declarat senatorul Jens Kerstan.

    Capsulele de cafea au câştigat foarte mult în popularitate în rândul populaţiei. Euromonitor a spus că aceste produse au înregistrat “o creştere colosală” şi, de asemenea, rămân un factor de creştere important pe piaţa din SUA. Mai mult de un sfert din gospodăriile din Statele au un espressor care funcţionează cu capsule de cafea.

  • De ce acest oraş din Germania a interzis capsulele de cafea

    Capsulele de cafea pentru espressor au fost interzise în clădirile autorităţilor din oraşul Hamburg din Germania. Decizia a fost luată pentru că aceste produse nu îndeplinesc standardele de sustenabilitate. Capsulele de cafea, precum cele vândute de Nestle sau Keurig, au fost interzise deoarece se crează deşeuri inutile şi conţin şi aluminiu, informează CNN. Un reprezentant al autorităţilor din Hamburg a declarat că acele capsule conţin 3 grame de deşeu pentru fiecare 6 grame de cafea.

    Autorităţile nu au luat în vizor doar capsulele ci şi farfuriile din plastic, sticlele de apă de plastic, cutiile de bere sau suc, anumite produse de curăţenie şi chiar anumite tipuri de vopsele. “Obiectivul nostru este să creştem cota de piaţă a produselor prietenoase cu mediul în încercarea de a combate schimbările climatice”, a declarat senatorul Jens Kerstan.

    Capsulele de cafea au câştigat foarte mult în popularitate în rândul populaţiei. Euromonitor a spus că aceste produse au înregistrat “o creştere colosală” şi, de asemenea, rămân un factor de creştere important pe piaţa din SUA. Mai mult de un sfert din gospodăriile din Statele au un espressor care funcţionează cu capsule de cafea.

  • AFI Europe România şi-a crescut veniturile operaţionale la peste 34 mil. euro în primele 9 luni ale anului

    AFI Europe România a publicat rezultatele financiare obţinute în T3 şi primele 9 luni din 2016, înregistrând un venit operaţional net (NOI) din activele sale generatoare de venit din România de 12 milioane de euro în T3 2016 şi de peste 34 de milioane de euro în primele 9 luni ale anului, reprezentând o creştere cu 17%, respectiv 14% în comparaţie cu cifrele din aceleaşi perioade din 2015, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Proprietăţile comerciale ale AFI Europe România şi cele aflate în curs de dezvoltare au fost evaluate la peste 800 de milioane de euro la 30 septembrie 2016, înregistrându-se astfel o creştere de 10% faţă de anul trecut.

    AFI Cotroceni, cel mai mare centru comercial din România, a avut un venit operaţional net de peste 25 milioane de euro în primele 9 luni din 2016, rezultate mai mari cu 10% faţă de cele înregistrate în aceeaşi perioadă din 2015. Centrul comercial a fost evaluat, la 30 septembrie, la 467 de milioane de euro, o creştere de 7,6% în comparaţie cu anul trecut.

    În prezent, mallul trece printr-un proces de extindere, care va adăuga suprafeţei închiriabile 6.500 de mp adiţionali, iar apoi va fi realizat un nou proces de evaluare.

    Vânzările retailerilor (cifra de afaceri) din AFI Cotroceni au crescut cu 12% în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, înregistrând peste 170 de milioane de euro în primele 9 luni ale anului 2016. Numărul vizitatorilor din mall a crescut cu 5,5%, cu o rată de ocupare a centrului comercial de 99%. 

    AFI Ploieşti continuă să raporteze rezultate în creştere pentru toţi parametrii. Vânzările retailerilor (cifra de afaceri) au crescut cu 16% în primele 9 luni din 2016 şi venitul operaţional net (NOI) s-a apreciat cu 4% faţă de cifrele de anul trecut, ajungând la peste 3,3 milioane de euro. Gradul de ocupare al centrului comercial din Ploieşti este de 99%. În mallul AFI Ploieşti sunt finalizate, zilele acestea, lucrările de extindere, recent fiind deschise noile locaţii ale Deichmann şi Starbucks. Centrul comercial şi-a păstrat valoarea la 67,5 milioane de euro.

    Pe segmentul birouri, proiectul AFI Park, cu o suprafaţă închiriabilă totală de 70.000 de metri pătraţi în cele 5 clădiri, se apropie de o rată de ocupare de 100%.

    “Creşterea valorii activelor se datorează nu numai îmbunătăţirii economiei din România, ci mai ales activităţii echipei AFI Europe România în gestionarea diferitelor proiecte, atât în dezvoltarea construcţiilor noi, cât şi în modul în care coordonează portofoliul curent. Pentru a menţine şi chiar pentru a intensifica această creştere a AFI Europe România, am început anul acesta dezvoltarea AFI TECH PARK, un proiect de birouri cu o suprafaţă de 50.000 mp, care se va afla pe Bulevardul Progresului din Bucureşti, şi plănuim să demarăm lucrările la AFI Braşov, care constă într-un centru comercial de 40.000 mp şi 25.000 mp de spaţii de birouri. Mai mult, ne aşteptăm să începem anul viitor primul nostru proiect rezidenţial din România, AFI City, în Bucureştii Noi. Suntem în continuare în căutare de noi oportunităţi similare celei din Braşov”, a menţionat David Hay, CEO AFI Europe România.

    AFI Properties, compania mamă a AFI Europe, a publicat rezultatele financiare pentru T3 2016 şi primele 9 luni ale anului, înregistrând un NOI de 57 de milioane de euro, similar cu rezultatele înregistrate anul trecut, inclusiv din vânzărea mai multor active şi a unui NOI performant al proiectele noi şi existente. De asemenea, AFI Properties a înregistrat un profit de 60 de milioane de euro, reprezentând o creştere de 30% şi o apreciere cu 8% a veniturilor, la 122 de miloane de euro, în comparaţie cu primele 9 luni din 2015.

    De la începutul anului, AFI Properties a vândut peste 600 de unităţi rezidenţiale, în timp ce alte 200 de unităţi adiţionale au fost închiriate pe termen lung. Compania a finalizat, în 2016, clădirile de birouri AFI Park 4&5 din Bucureşti (32.000 mp), faza a patra a Airport City Belgrade (12.000 mp) şi faza a treia Classic 7 din Praga, toate având o rată de ocupare de aproape 100%.

    În prezent, AFI Properties, prin subsidiarele sale, dezvoltă 20 de proiecte, inclusiv 9 clădiri de birouri, cu o suprafaţă de 200.000 mp, un nou centru comercial de 40.000 de mp în Braşov şi 1.800 de unităţi rezidenşiale în Serbia, Polonia, Letonia şi Cehia. 

  • Diorama turismului

    În ciuda tehnologiei care uşurează orientarea printr-un oraş, hărţile tipărite mai sunt încă utile, după cum o arată expoziţia unui fotograf japonez, Sohei Nishino, scrie LA Times. Acesta a creat o serie de colaje intitulate ”Diorama Maps“ (hărţi-diorame) – hărţi ale unor oraşe, care prezintă nu numai dispunerea în teren a diferitelor puncte de interes, ci îi arată privitorului imagini de la nivelul străzilor, ajutându-l să-şi dea seama cum ar fi să se plimbe pe acolo.

    După ce alege un oraş, Nishino se plimbă timp de trei luni prin el fotografiind alb-negru clădiri şi oameni, artistul preferând să se caţăre pe acoperişuri sau la etajele de sus ale clădirilor pentru a obţine cele mai bune imagini. |ntors în studio, realizează un colaj, după care tipăreşte o copie a acestuia, care-i împărtăşeşte privitorului experienţa fotografului în oraşul respectiv.

  • Vlad Voiculescu, ministrul Sănătăţii: 30% din spitalele din România funcţionează în clădiri cu risc seismic I sau II

    La începutul mandatului, ministrul Sănătăţii declara că aproape 80% din spitale ar trebui să fie închise, dacă s-ar aplica toate regulile, afirmaţie pe care ministrul o susţine şi în momentul de faţă.

    „A fost o declaraţie care i-a şocat pe mulţi. Cred, însă, că trebuie să spunem lucrurilor pe nume. Coafând realitatea nu facem un serviciu nimănui, nici medicilor, nici decidenţilor şi, cu siguranţă, nici pacienţilor”, a susţinut ministrul Vlad Voiculescu, în cadrul unei dezbateri.

    Vlad Voiculescu a mai afirmat că 30% din spitalele naţionale din România funcţionează în clădiri cu risc seismic I sau II.

    „Nu avem bani în România pentru a clădi toate spitalele de care această ţară are nevoie. Avem un studiu pe care îl vom prezenta săptămâna viitoare, cel mai probabil, un studiu al stării infrastructurii naţionale de sănătate. Circa 30% din spitalele naţionale din România funcţionează în clădiri cu risc seismic unu sau doi. Deci, avem nevoie de investiţii masive în infrastructura de sănătate în România, iar, în opinia noastră, fondurile pot veni foarte bine şi de la sectorul privat, iar eficienţa pe care o poate aduce sectorul privat este esenţială”, a precizat ministrul Sănătăţii.

    Lucrurile esenţiale pentru investiţii sunt reprezentate de maparea serviciilor de sănătate din România şi pregătirea proiectului, a mai declarat ministrul, pregătirea proiectului implicând stabilirea locului unde vor fi făcute proiectele şi realizarea studiilor de fezabilitate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a ajuns un vânzător de alune unul dintre cei mai mari miliardari din Asia

    Lui Che Woo este un magnat de 87 de ani cu afaceri în domeniul imobiliarelor, jocurilor de noroc şi ospitalităţii. Numele său apare pe clădiri universitare, a primit onoruri din partea Reginei Elisabeta şi, pentru un timp, a fost al doilea cel mai bogat om din Asia. Miliardarul care în adolescenţă vindea alune pentru a se întreţine îşi dezvăluie povestea într-un interviu pentru publicaţia Fortune.

    Che Woo a renunţat la şcoală în clasa a şasea, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, perioadă în care era obişnuit să vadă cum oamenii „mureau de foame”. Mai mult, nu îşi poate scoate din minte ziua în care a văzut un act de canibalism, a declarat el într-un interviu pentru Fortune. „Îmi amintesc cu exactitate cu ce se confruntau oamenii din jurul meu în tot acest timp”, povesteşte miliardarul. Printre altele, a fost o primă lecţie de responsabilizare economică  pentru cel care avea să devină preşedintele K. Wah Group şi Galaxy Entertainment. „<<Voi, chinezii, sunteţi săraci şi analfabeţi>> ne spuneau pe atunci japonezii”, povesteşte Che Woo în interviu.

    La sfârşitul războiului, Lui a lucrat alături de unchiul său într-o companie de comercializare a pieselor auto. Când a plecat din firmă, pe la aproximativ 20 de ani, a auzit despre echipamentul miliar scos la licitaţie în Japonia şi cu banii strânşi şi-a cumpărat buldozere. Cu noile maşinării achiziţionate a câştigat bani profitând de stadiul precar, de muncă manuală, în care se afla Hong Kong-ul după război. Afacerea s-a extins treptat, ocupându-se iniţial de revendicarea zonelor afectate de lupte. Ulterior, a pus în vânzare materiale de construcţii şi a avansat, încet-încet, spre industria hotelieră. „Totul a ţinut de oportunitate. Am avut noroc”, spune el în mod repetat despre perioada în care a început să facă bani, acum şase decenii. 

  • Oraşul din România care scade taxele şi impozitele pentru locuitori

    Primarul oraşului de pe Bega, Nicolae Robu, a anunţat, marţi, scăderi de impozite şi taxe locale pentru anul 2017. Astfel, impozitele pentru clădiri rezidenţiale în proprietatea persoanelor fizice vor scădea de la 0,1 la sută din valoarea de impozitare cât a fost în acest an, la 0,08 la sută, minimul prevăzut de lege, scrie renasterea.ro

    Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul va scădea de la 0,6 la sută în 2016, la 0,2 la sută în 2017. Pentru persoanele juridice, impozitul pe clădiri rezidenţiale va scădea anul viitor de la 0,1 la sută, la 0,08 la sută, în timp ce pentru clădirile nerezidenţiale va rămâne tot de la unu la sută.

    Taxa pentru reclamă şi publicitate se va menţine la aceeaşi valoare. În schimb, impozitul pe spectacole, care s-a situat între doi şi cinci la sută în acest an, va deveni zero în 2017. Va fi menţinută bonificaţia de zece la sută pentru plata anticipată integrală a impozitelor până la 31 martie şi va exista o scutire de impozit pentru clădirile la care s-au efectuat lucrări de creştere a calităţii arhitectural-ambientale.

    Mijloacele de transport hibride au avut o scutire de 95 la sută din impozit şi vor plăti zero lei anul viitor. Impozitul pentru navele de transport şi agrement va sădea de la 1.190 la 500 de lei. De asemenea, vor exista unele scăderi la costurile certificatelor de urbanism şi pentru racordarea la reţelele de utilităţi.

    Vor fi micşorate taxele pentru restaurante, cluburi şi alte activităţi asemănătoare, fiind favorizate cele cu suprafeţe mari, de peste 500 mp, care plăteau 4.000 de lei. Astfel, pentru suprafeţe între 501 şi 700 mp, taxa va fi de 1.000 de lei, între 701 şi 900 mp, va fi 1.500 de lei, iar peste 900 mp, taxa va fi de 2.000 de lei.

  • Oraşul din România care scade taxele şi impozitele pentru locuitori

    Primarul oraşului de pe Bega, Nicolae Robu, a anunţat, marţi, scăderi de impozite şi taxe locale pentru anul 2017. Astfel, impozitele pentru clădiri rezidenţiale în proprietatea persoanelor fizice vor scădea de la 0,1 la sută din valoarea de impozitare cât a fost în acest an, la 0,08 la sută, minimul prevăzut de lege, scrie renasterea.ro

    Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul va scădea de la 0,6 la sută în 2016, la 0,2 la sută în 2017. Pentru persoanele juridice, impozitul pe clădiri rezidenţiale va scădea anul viitor de la 0,1 la sută, la 0,08 la sută, în timp ce pentru clădirile nerezidenţiale va rămâne tot de la unu la sută.

    Taxa pentru reclamă şi publicitate se va menţine la aceeaşi valoare. În schimb, impozitul pe spectacole, care s-a situat între doi şi cinci la sută în acest an, va deveni zero în 2017. Va fi menţinută bonificaţia de zece la sută pentru plata anticipată integrală a impozitelor până la 31 martie şi va exista o scutire de impozit pentru clădirile la care s-au efectuat lucrări de creştere a calităţii arhitectural-ambientale.

    Mijloacele de transport hibride au avut o scutire de 95 la sută din impozit şi vor plăti zero lei anul viitor. Impozitul pentru navele de transport şi agrement va sădea de la 1.190 la 500 de lei. De asemenea, vor exista unele scăderi la costurile certificatelor de urbanism şi pentru racordarea la reţelele de utilităţi.

    Vor fi micşorate taxele pentru restaurante, cluburi şi alte activităţi asemănătoare, fiind favorizate cele cu suprafeţe mari, de peste 500 mp, care plăteau 4.000 de lei. Astfel, pentru suprafeţe între 501 şi 700 mp, taxa va fi de 1.000 de lei, între 701 şi 900 mp, va fi 1.500 de lei, iar peste 900 mp, taxa va fi de 2.000 de lei.

  • Coresi Business Park Braşov ţinteşte să ajungă la 100.000 mp de birouri de clasă A

    Complexul de afaceri Coresi Business Park Braşov, dezvoltat de compania Ascenta Management, a finalizat prima clădire din cea de-a doua fază a proiectului, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Clădirea L1 are o suprafaţă de 8.300 mp, a fost dată în folosinţă în luna septembrie 2016. Sunt în curs lucrările de construcţie la cea de-a doua clădire nouă, N1, de 8.500 mp, ce urmează a fi livrată în trimestrul al doilea din 2017. Coresi Business Park totalizează în prezent peste 30.000 mp de birouri de clasă A şi ţinteşte să ajungă la 100.000 mp în următorii ani.

    Cea de-a doua fază a proiectului Coresi Business Park cuprinde trei clădiri moderne de birouri clasa A, cu regim mic de înălţime (P+3E/4E), totalizând 25.000 mp construiţi. “Remarcăm mult mai multă atenţie din partea viitorilor chiriaşi în ceea ce priveşte calitatea amenajării interioare şi a partiţiilor, inclusiv a materialelor şi a componentelor folosite, precum şi respectarea normelor PSI, cât şi a altor aspecte de sănătate şi securitate la locul de muncă.” comentează Silviu Savin, Partener Ascenta Management, dezvoltator al Coresi Business Park.

    Prima fază a Coresi Business Park cuprinde aproximativ 26.000 mp construiţi de spaţii de birouri neconvenţionale, cu elemente arhitecturale industriale. Clădirile restaurate şi transformate oferă toate facilităţile de clasă A şi înregistrează un grad de ocupare de 100% pentru spaţiile de birouri restaurate şi 100% grad de retenţie a chiriaşilor, majoritatea trecând deja printr-un proces de expansiune.

    Parcul de afaceri dezvoltat pe fosta platformă industrială Tractorul din Braşov găzduieşte chiriaşi internaţionali precum CGS, Raiffeisen, IBM, Tata Technologies, companii ce ocupă suprafeţe între 3.000 şi 5.000 mp. Coresi Business Park este o parte integranta a noului cartier Coresi, ce constituie una dintre cele mai ample iniţiative de regenerare urbană din Romania. Coresi Business Park transformă 12 hectare din fosta platforma industriala într-o zonă de afaceri cu aspect contemporan.

    “Am observat în ultimul an un interes crescut din partea companiilor din domeniul IT şi engineering, fie că vorbim de chiriaşi noi, cum este cazul companiilor iQuest şi Tata Technologies, sau de chiriaşi care activează deja în cadrul Coresi Business Park şi care îşi extind activitatea, cum este cazul IBM. În prezent, companiile de software şi engineering au o pondere aproape egală între chiriaşii noştri cu cele de outsourcing (BPO) şi centrele de servicii (SSC) iar tendinţa lor este de creştere. Din punct de vedere economic, acest fenomen se reflectă pozitiv în valoarea adăugată pe care companiile o generează, dar şi în atragerea de personal calificat, bine plătit.” adaugă Silviu Savin, Partener Ascenta Management, dezvoltator al Coresi Business Park.

    Ascenta Management, dezvoltatorul parcului de afaceri, planifică un ritm constant al livrărilor de noi spaţii de birouri, urmând ca în următorii 8-10 ani, prin construcţia a 10 clădiri noi de birouri, să atingă o suprafată totală de 100.000 mp construiţi în Coresi Business Park.