BusinessMagazin

Tag: CÎŢU

  • Un lucru este cert, de aceasta dată reacţia autorităţilor a fost eficientă şi rapidă, afirmă premierul Florin Cîţu, după incendiul de la Institutul Matei Balş din Capitală

    Un lucru este cert, de aceasta dată reacţia autorităţilor a fost eficientă şi rapidă, afirmă premierul Florin Cîţu, după incendiul de la Institutul Matei Balş din Capitală: „În aceasta dimineaţă o tragedie a lovit Bucureştiul.  Din păcate, cu victime”.

    „În aceasta dimineaţă o tragedie a lovit Bucureştiul. Din păcate, cu victime. În primul rând transmit sincere condoleanţe familiilor îndoliate”, scrie, vineri, pe Facebook, Florin Cîţu.

    El menţionează că „din primul moment” am activat Planul Roşu şi împreună cu Ministerul de Interne şi prefectul municipiului Bucureşti a luat toate măsurile ca situaţia să fie stabilizată rapid.

    „În acelaşi timp au fost identificate locuri în alte spitale din Bucureşti unde au fost transferaţi imediat mai mulţi pacienţi. M-am asigurat că transferul s-a făcut în condiţii sigure. Un lucru este cert, de această dată reacţia autorităţilor a fost eficientă şi rapidă. Despre cauze şi responsabili discutăm după ce avem toate informaţiile”, conchide premierul.

    Un incendiu a izbucnit în vineri dimineaţă într-un corp de clădire al spitalului Matei Balş. Au fost evacuaţi în jur de 120 de pacienţi. Iniţial autorităţile au anunţat trei victime, iar un pacient în stare gravă a fost intubat, dar a murit şi el.

  • România, un câmp de bombe bugetare: În anul crizei, guvernul Orban a lăsat moştenire un deficit bugetar de 102 mld. lei, adică 21 mld. euro, cu 10 mld. lei peste estimări

    Ministerul Finanţelor a publicat miercuri seară închiderea bugetară pentru anul 2020, an de pandemie şi an în care economia s-a confruntat cu una dintre cele mai violente crize economice într-un termen atât de scurt.

    Căderea economică de 5%, plus necesarul de finanţare de aproape 50 mld. lei pentru ţinerea economiei pe linia de plutire a dus deficitul bugetar la 102 mld. lei, adică aproape 10% din PIB, cu mult peste aşteptări.

    Veniturile totale au fost de 322 mld. lei, din care veniturile fiscale  (TVA, impozit pe venit, accize etc.) au fost de 151 mld. lei, iar veniturile din contribuţiile de asigurări sociale (25% din salariul brut pentru pensie) au fost de 112 mld. lei.

    Cheltuielile totale au fost de 424 mld. lei, din care cheltuielile de personal pentru cei 1,24 de milioane de bugetari au fost de 109 mld. lei, cheltuielile pentru plata pensiilor pentru 5 milioane de români au fost de 138 mld. lei, iar cheltuielile pentru plata dobânzilor pentru creşterea accelerată a datoriei publice au fost de 14,5 mld. lei.

    Nu cred că un alt guvern ar fi putut să obţină rezultate bugetare mai bune, având înv edere violenţa crizei economice, fragilitatea businessului din România, unde primele 1.000 de companii realizează 49% din cifra de afaceri totală din economie, iar restul de 599.000 de companii se bat pe ce a rămas, dependenţa de piaţa europeană, în special de Germania, necesitatea susţinerii şomajului tehnic pentru cei peste 1 milion de angajaţi care au fost nevoiţi să fie trimişi acasă din cauza închiderii economiei, plus cheltuielile sanitare venite peste noapte.  Că multe dintre aceste cheltuieli s-au făcut aiurea, asta-i altă problemă.

    Guvernul Orban a lăsat în economie venituri fiscale de peste 20 mld. lei prin amânarea plăţii unor taxe şi impozite.  Câte se vor recupera în 2021 vom vedea.

    Problema este că structura bugetară a României este foarte proastă, având în vedere că cheltuielile pentru plata salariilor bugetarilor şi a pensiilor, în sumă de 247 mld. lei, reprezintă nu mai puţin de 93% din veniturile fiscale, ceea ce este o situaţie nemaiîntâlnită.

    Dacă mai punem la socoteală necesarul pentru plata dobânzilor la datoria publică, de 14,5 mld. lei, rezultă că toate veniturile fiscale sunt mâncate. Nu mai rămâne nimic pentru altceva.

    Acum guvernul Cîţu încearcă să închidă, cel puţin pe hârtie, bugetul pe 2021 care, în varianta cea mai optimistă, indică o creştere economică de 4,3% şi o creştere a veniturilor totale bugetare cu 31 mld. lei, respectiv de la 322 mld. lei în 2020, la 353 mld. lei în 2021.

    Pe hârtie avem o creştere de 7%, dar această majorare, respectiv această strângere de taxe şi impozite depinde de foarte multe lucruri: ritmul de vaccinare, revenirea Germaniei şi a Europei, posibilitatea şi dorinţa companiilor care şi-au amânat taxele şi impozitele de a avea bani pentru a le plăti în 2021, şi nu în ultimul rând creşterea businessurilor.

    Economia României este extrem de polarizată, iar companiile mici depind de ce fac companiile mari şi de creşterea economică.

    Guvernul Cîţu mizează pe o creştere economică de 4,3%, în timp ce analiştii şi-au pus în previziuni o creştere economică mai redusă, estimările mergând între 2,7% şi 4%.

    Dacă anul agricol va fi bun, economia va indica o creştere de 4%, dar asta nu înseamnă că statul va avea venituri mai mari la buget.

    Pentru că nu mai poate susţine un deficit bugetar de 10% din PIB ca în 2020, guvernul Cîţu trebuie să reducă acest deficit la 7% în 2021, ceea ce înseamnă o reducere în valoare nominală de 24 mld. lei faţă de anul trecut. O ajustare extrem de dificilă, având în vedere că se bazează pe o speranţă a creşterii veniturilor cu 31 mld. lei şi o creştere a cheltuielilor bugetare cu numai 7 mld. lei, în condiţiile în care sindicaliştii din sistemul bugetar se pregătesc să rupă gardurile de la Palatul Victoria din cauza îngheţării salariilor, iar cei 5 milioane de pensionari sunt la rândul lor nemulţumiţi că nu ştiu cu cât le va mai creşte pensia. Şi oricum, speranţele pentru o creştere de 40% sunt irealizabile.

    BNR, care susţine guvernul prin scăderea dobânzii de referinţă astfel încât Ministerul Finanţelor să se poată împrumuta mai ieftin, a avertizat public asupra incertitudinilor bugetare legate de consolidarea fiscală , un termen extrem de preţios folosit de economişti pentru a justifica necesitatea reducerii deficitului bugetar, scăderii cheltuielilor şi creşterii veniturilor.

    România, ca de altfel toată Europa, se va confrunta în primul trimestru cu o recesiune economică intervenită ca urmare a reînchiderii economiilor Europene şi a semnelor de întrebare legate de rapiditatea vaccinării populaţiilor.

    În cazul României, companiile pierd 200 mil. euro pe zi din cauza încetinirii revenirii economice. Dacă guvernul ar accelera vaccinarea, care costă 2 mil. euro pe zi, businessul ar putea să-şi revină mult mai repede.

    Temerea cea mai mare este că îngheţarea salariilor la buget s-ar putea să nu fie de ajuns pentru obţinerea deficitului bugetar de numai 7% din PIB, adică de 78 mld. lei , dacă cele 31 mld. lei în plus la venituri nu se vor realiza.

    Este bine să reamintim că preşedintele Băsescu şi guvernul Boc au tăiat salariile la buget cu 25% în mai 2010, când bugetul nu se închidea cu 4 mld. lei.

    În următoarele zile vom vedea bugetul pe 2021 pe care îl va prezenta guvernul Cîţu, pentru a vedea cât de realist este făcut.

    PSD, în opoziţie, a prezentat propriul buget pe 2021, o însăilare de date frumos prezentate într-un Power Point, dar care arată mai optimist decât şi optimismul guvernului Cîţu.

    Niciun guvern nu va putea să închidă într-un mod rezonabil bugetul pe 2021 având în vedere situaţia economică, datele din piaţă, modul de construcţie bugetară, unde cheltuielile fixe mănâncă toate veniturile fiscale.

    Să nu ne amăgim că altcineva ar putea obţine rezultate bugetare mai bune sau ar putea strânge mai multe venituri din economie. Doar dacă nu vrea să majoreze taxele şi impozitele sau să reducă salariile şi pensiile, sau să vândă la foc automat companiile de stat, licenţele 5G etc.

    Ca să încheiem anul 2020, mai trebuie să vină situaţia datoriei publice, ca să vedem cum a arătat explozia.

    În ultimii 5 ani, guvernele Grindeanu, Tudose, Dăncilă, Orban şi acum Cîţu au lăsat câte o bombă bugetară în economie.

    Să vedem în capul cărui guvern vor exploda.

    Oricum, victimele vor fi companiile şi noi.

  • Veşti bune pentru pensionari. Ce spune Florin Cîţu că se întâmplă cu pensiile anul acesta

    Premierul Florin Cîţu dă asigurări că pensiile vor fi în acest an mai mari decât anul trecut, însă nu precizează clar, deocamdată, cu cât va creşte punctul de pensie: „pensiile trebuie  bazate pe contributivitate. Vom vedea care va fi forma finală”.

    Cheltuielile cu pensiile cresc în acest an cu aproape 8 miliarde de lei, a spus premierul, miercuri.

    „Până să începem orice anul acesta deja cresc cheltuielile cu opt miliarde de lei de la majorarea punctului de pensie din septembrie şi alocaţiile cu încă 2,3 milioane de lei. Deci suplimentăm bugetul din anul acesta fără să facem nimic cu aproape 11 miliarde de lei, adică 1,1% din PIB”, afirmă Florin Cîţu.

    Pensiile de anul acesta vor fi mai mari decât pensiile de anul trecut, este cert, iar bugetul se construieşte pe legislaţia în vigoare.

    Întrebat cu cât se va majora punctul de pensie, până la urmă, dacă a fost stabilit un prag până la care creşte punctul de pensie, premierul a răspuns: „Noi am anunţat că vom face o legislaţie în ceea ce priveşte pensiile, o să fie modificată pentru că sunt multe probleme acolo. Noi, ca şi coaliţie, avem obiective foarte clare: pensiile să fie bazate pe contributivitate. Vom vedea care va fi forma finală, dar repet, anul acesta pensiile vor fi mai mari decât anul trecut”.

    Chestionat dacă susţine punctul de vedere al lui Ludovic Orban, care spunea că pensiile ar trebui să crească cu inflaţia de anul trecut plus jumătate din creşterea salariului mediu pe economie, Cîţu a spus că susţine propriul său punct meu de vedere: „Acela în care spun foarte clar că pensiile anul acesta sunt mai mari decât anul trecut”.

    „Bineînţeles că ne uităm la mai multe variante când discutăm despre pensii, ne uităm mai mult la o dimensiune pe termen lung pentru că orice se întâmplă anul acesta are implicaţii pentru anii următori şi de aceea trebuie să trecem la o bugetare multianuală”, a afirmat premierul.

  • Ce spune Cîţu, despre relaxarea din Capitală

    „Dacă ar fi după mine, toată România ar fi redeschisă mâine. Avem nevoie de o economie deschisă, avem nevoie de investiţii pentru a putea plăti salarii şi pensii mai mari. În acelaşi timp, trebuie să ţinem cont şi de recomandările medicilor. Ei trebuie să se pună de acord. Nu este decizia mea. În acest moment, din ce înţeleg eu, aceste decizii în ceea ce priveşte Bucureştiul au fost luate pe legislaţia în vigoare”, spune premierul Florin Cîţu.

    El precizează că experţii pot recomanda modificarea pragului de trei la mie.

    „Pe ceea ce se întâmplă azi eu nu pot să am o altă opinie decât cea bazată pe legislaţia în vigoare. (…) Dacă indicatorii se modifică şi suntem iar peste ttrei la mie, vom reveni”, subliniază Cîţu.

    MInisterul Sănătăţii a recomandat, vineri, amânarea relaxării restricţiilor din Capitală, în contextul apariţiei de cazuri de persoane infectate cu noua tulpină a virusului SARS-COv-2.

  • PSD: Fiecare român are de pătit 1.300 de euro pentru prostia şi ticăloşia lui Cîţu

    „Cîţu se face că nu înţelege în ce gaură a adus România. Dincolo de glumiţe puerile, realitatea este că actualul premier a crescut datoria publică a României cu 24 de miliarde de euro anul trecut. Negru pe alb! Asta îi interesează pe români! Că fiecare are de plătit 1.300 de euro pentru prostia şi ticăloşia lui Cîţu”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a PSD.

    Social-democraţii afirmă că pandemia a costat România 3 miliarde de euro.

    „Ce a făcut Cîţu cu cele 21 de miliarde de euro cu care ne-a îndatorat suplimentar pe trei generaţii?! Unde sunt banii? Pentru că aceşti bani nu au ajuns nici la salariaţi – de la stat sau privat, nici la pensionari, nici la copii şi nici la firmele româneşti! Cu asta ar trebui să înceapă actualul premier: să le spună românilor ce a făcut cu banii! De ce ne-a îndatorat într-un singur an, cât în primii 20 de ani de după Revoluţie?!”, se menţionează în finalul postării.

  • Ce spune Cîţu, despre redeschiderea restaurantelor

    Întrebat când s-ar putea redeschide restaurantele în interior, premierul Florin Cîţu a spus că asta depinde „de noi toţi”.

    „Din punctul meu de vedere, am spus că eu aş vrea să deschid toată economia mâine. Ca să ne permitem şi să avem o economie puternică trebuie să avem o economie deschisă. Totul depinde de noi toţi”, a spus premierul.

    Cîţu a precizat că atunci când toate regulile vor fi respectate, purtarea măştii, igienă şi distanţare, s-ar putea redeschide şi restaurantele.

  • Florin Cîţu, prima convorbire în calitate de prim-ministru

    „În cursul zilei de azi (luni – n.r.) am avut prima convorbire în calitate de prim-ministru cu omologul meu francez, Jean Castex. M-am bucurat să constat continuitatea relaţiilor bilaterale dintre Franţa şi România, relaţii care au o istorie lungă şi de succes în mai multe domenii”,transmite Florin Cîţu.

    El precizează că discuţia a vizat pandemia şi vaccinarea, dar şi rolul companiilor franceze în procesul de relansare economică a României.

    „Dincolo de discuţiile referitoare la evoluţia pandemiei şi al procesului de vaccinare din cele două ţări, am reiterat cât de importante sunt companiile franceze în procesul de relansare economică a României. Totodată, premierul Castex a exprimat sprijinul deplin pe care Franţa îl va da în continuare României în toate proiectele noastre în plan extern şi nu numai”, conchide Cîţu.

  • Reacţia premierului Florin Cîţu după decizia CCR asupra majorării pensiilor

    „România nu şi-a permis anul trecut, nu-şi permite nici în 2021 acest lucru”, spune premierul Florin Cîţu după ce CCR a decis că legea care permite majorarea pensiilor cu 40% este constituţională.

    „România nu şi-a permis anul trecut, nu-şi permite nici în 2021 acest lucru. Dar legea merge în acest moment la promulgare. Preşedintele are două variante – reexaminare în Parlament sau să o promulge”, spune premierul Florin Cîţu cu privire la decizia CCR care a stabilit că legea care permitea creşterea pensiilor cu 40% este constituţională.

    Premierul a reamintit că în 2020 valoarea punctului de pensie a fost majorată cu 14%, ceea ce înseamnă un efort suplimentar anul acesta de nouă miliarde de lei.

    „Eforturile făcute anul trecut au fost foarte mari şi se văd şi anul acesta. Creşterile de anul trecut se susţin şi anul acesta, mai ales având în vedere că inflaţia a scăzut constant din 2019, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare a crescut”, adaugă Cîţu.

    Judecătorii CCR au respins, miercuri, sesizarea Guvernului cu privire la legea pentru aprobarea rectificării bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, care prevăd, printre altele, majorarea cu 40% a punctului de pensie, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale.

  • Când se vaccinează premierul Florin Cîţu

    Premierul Florin Cîţu anunţă că se va vaccina împotriva COVID-19 sâmbătă, după ce preşedintele Klaus Iohannis spunea, marţi, că va face acelaşi lucru vineri.

    „Sâmbătă mă vaccinez. Şi va fi public”, anunţă premierul Florin Cîţu.

    El a transmis că obiectivul său este ca în luna septembrie să fie vaccinaţi 10,4 milioane de români.

    Anunţul premierului vine după ce preşedintele Klaus Iohannis spunea marţi că se va vaccina public vineri, 15 ianuarie, pentru a marca debutul celei de-a doua etape a campaniei de vaccinare. El declara că ar fi dat un mesaj greşit dacă „s-ar fi băgat în faţă”.

    „Vineri, 15 ianuarie, începe a doua etapă, în care e prevăzută vaccinarea, de exemplu, a personalului din învăţământ, a persoanelor peste 65 de ani, a persoanelor cu comorbidităţi, a celor peste 65 de ani şi a personalului numit esenţial, de exemplu Administraţia Prezidenţială, Guvernului aşa mai departe. Pentru a marca debutul, eu mă voi vaccina public vineri, pe 15 ianuarie”, preciza preşedintele Klaus Iohannis.

  • PSD: Cîţu, tu minţi non-stop pe banii ţării, iar contribuabilii şi firmele româneşti plătesc

    „Cîţu, tu minţi non-stop pe banii ţării, iar contribuabilii şi firmele româneşti plătesc! Cîţu, nu ţi-a ajuns că le-ai tăiat românilor veniturile în plină iarnă, acum condamni şi companiile cu capital local la dispariţie! Cîţu, opreşte-te din minţit şi plăteşte ajutoarele financiare promise antreprenorilor români! Nu din vorbe, ca până acum, ci firmele să-şi vadă odată banii în cont! Cîţu, degeaba împrumuţi zilnic miliarde dacă susţinerea financiară pentru firmele româneşti afectate de pandemie rămâne cea mai anemică din Europa”, se arată într-o postare de pe pagina de Facebook a PSD.

    Social-democraţii afirmă că „mediul economic privat nu-şi poate plăti angajaţii şi furnizorii cu sloganuri”.

    „Dă urgent bani economiei, altfel pui în pericol viitorul României! Cîţu, tu minţi non-stop pe banii ţării, iar contribuabilii şi firmele româneşti plătesc”, se menţionează în finalul postării.