BusinessMagazin

Tag: carte

  • Cum să obţii o MĂRIRE de SALARIU fără să ceri una

    Potrivit Huffington Post, există câţiva paşi simpli ce trebuie urmaţi dacă vrei să ai succes în viaţa profesională.

    Primul Pas: Dincolo de dezvoltarea abilităţilor necesare pentru slujbă, învaţă despre industria companiei, concurenţi, ultimele evoluţii şi provocări din domeniu

    Dezvoltarea profesională este importantă, dar de ce să te opreşti acolo? Dacă vrei cu adevărat să îţi impresionezi şeful, învaţă tot ce poţi despre domeniul şi industria în care activezi. Astfel, îţi poţi transfera cunoştinţele de pe hârtie în viaţa reală şi este o modalitate foarte bună de a adăuga valoare muncii tale.

    Pasul 2: În loc să ai întotdeauna un răspuns, împiedică apariţia întrebării

    Ai un sentiment bun atunci când poţi să răspunzi la întrebările şefului tău, pe loc, fără să apelezi la hârtii, dar dacă vrei cu adevărat să-l impresionezi, fă în aşa fel încât întrebarea să nu apară. Anticipează ceea ce vrea să ştie şi dă-i tu update-uri fără să-ţi ceară acest lucru. O să îi salvezi timp şi energie, iar şeful îţi va aprecia entuziasmul.

    Pasul 3: În loc să îţi asumi greşelile atunci când sunt descoperite, fii tu cel care le dezvăluie

    Prea mulă lume încearcă să îşi acopere greşelile atunci când le comite, din frica consecinţelor. Fii diferit. Da, toată lumea greşeşte, dar tu vei ieşi în evidenţă dacă eşti cel care recunoaşte primul. În acest mod, îi arăţi şefului tău că eşti de încredere şi proactiv.

    Pasul 4: În loc să ceri instruire, ocupă-te singur de asta

    Fă-ţi training singur, în timpul liber. Nu trebuie să fie ceva scump, există cursuri online gratuite sau foarte ieftine. În timp ce restul coelgilor îl roagă pe şef să le asigure instruiri, tu îi poţi spune ce ai făcut deja singur, iar iniţiativa ta va fi cu siguranţă răsplătită. Vei economisi banii companiei şi vei continua să îţi extinzi competenţele în acelaşi timp.

    Pasul 5: În loc să faci ce ţi se spune să faci, fii proactiv

    Aproapte toată lumea poate face ceea ce li se cere. Pentru a-ţi impresiona superiorul, trebuie să fii proactiv. Dacă întâmpini o problemă, rezolv-o. Vezi dacă cineva are nevoie de ajutor, oferă-te. Fă un ghid pentru noii angajaţi, orice poţi pentru a face diferenţa.

    Pasul 6: Cosntruieşte-ţi relaţii cu celelalte departamente

    La un moment dat, sarcinile jobului se vor extinde şi cel mai probabil vei avea nevoie şi de alt departament. Interacţiunile de la persoană la persoană sunt mai de efect, decât cele dintre departamente. Poţi să-ţi ajuţi enorm şeful dacă îi spui: ”Mă ocup eu de asta. Cunosc pe cineva care ne poate ajuta imediat”.

    Pasul 7: Fii cel calm într-o criză

    Puţine lucruri atrag cu adevărat atenţia şefului, iar capacitatea de a rămâne calm în timpul unei crize este unul dintre ele. În orice situaţie neplăcută, care are tendinţa de a agita spiritele, încearcă să îţi păstrezi calmul şi emoţiile stăpânite.

  • Şase cărţi de citit după vacanţă, perfecte pentru vremea ploioasă

    1. Keith Ferrazzi şi Tahl Raz vă învaţă să ”Nu mâncaţi niciodată singuri„ (Editura Publica), o carte care pune punctul pe i: la baza succesului se află relaţiile semnificative, dar şi modul în care împărtăşim succesul cu ceilalţi. Keith Ferrazzi este fondatorul şi CEO-ul Ferrazzi Greenlight,  un institut de cercetare şi consultanţă strategică care se concentrează pe ştiinţa comportamentului şi pe analiza relaţiilor şi colaborării. ”Nu mâncaţi niciodată singuri„ analizează ceea ce se numeşte acum în limbaj corporatist networking, dar face un pas înainte: a relaţiona înseamnă mult mai mult decât a face cunoştinţă, a strânge mâini şi a aduna cărţi de vizită, înseamnă apropiere pe plan uman, altruism, răbdare şi înţelegere. O carte care limpezeşte.

    2. Pasul de la networking la comportament îl face Dov Seidman în ”Află cum: de ce modul în care facem ceva decide rezultatul acţiunii„, apărută în colecţia ”CEO must read„ a editurii Litera. Cartea, bestseller New York Times şi cu o prefaţă scrisă de fostul preşedinte american Bill Clinton, este o carte despre ”cum„ şi nu, după cum insistă chiar autorul, despre ”cum să„ – o nuanţă care de regulă trece neobservată. ”Organizaţiile şi managerii care înţeleg că modul cum alegem să acţionăm contează în prezent mai mult ca niciodată vor progresa„, ne spune Bill Clinton şi, prin prisma anilor de criză şi a mutaţiilor pe care aceasta le-a adus în societate, nu pot decât să-i dau dreptate. O carte cu o perspectivă aparte.

    3. Daniel J. Levitin, psiholog, expert în neurologie, dar şi scriitor şi muzician, semnează ”Mintea organizată„ (Editura Publica), carte care explică modul în care putem stăpâni, înţelege şi folosi uluitoarea cantitate de informaţii pe care le primim. Autorul explică de ce acordăm atenţie anumitor chestiuni şi ignorăm altele, de ce ne amintim ceva şi uităm altceva, sau despre modul în care ne putem organiza locuinţele sau spaţiul de muncă, timpul personal sau agenda socială prin perspectiva datelor pe care le primim. Levitin spune că omenirea a produs circa 300 de exabutes de date, adică 300 de miliarde de gigabytes de date; cum poţi administra măcar o câtime din aşa ceva? ”Cea mai bună soluţie de a ne perfecţiona creierul pe care ni l-a dăruit natura este să învăţăm să ne adaptăm într-un mod plăcut noilor împrejurări. Propria mea experienţă mi-a arătat că atunci când am pierdut ceva ce mi se părea de neînlocuit, de regulă i-a luat locul ceva mult mai bun. Cheia schimbării este să avem încredere că atunci când ne descotorosim de cele vechi, ceva sau cineva şi mai grozav le va lua locul„, ne spune Levitin. O carte despre a înţelege.

     

  • O băutură stimulează creierul mai mult decât matematica

    Degustarea vinului stimulează creierul uman mai mult decât orice alt comportament, susţin oamenii de ştiinţă americani, scrie Gustarte.

     De la prima vedere a sticlei de vin şi până la degustarea acestuia, creierul declanşează un întreg sistem complex în toate aceste procese, spune neurologul Gordon Shepherd, de la Universitatea Yale. Iar asta înseamnă mai multă activitate din partea ceierului decât atunci când asculţi muzică sau rezolvi probleme de matematică, susţine Shepard în cartea sa, “Neuroenology: How the Brain Creates the Taste of Wine”, notează decanter.com.

    Cartea explorează toate procesele neuronale implicate în degustarea şi aprecierea vinului, inclusiv evaluarea vizuală a băuturii din sticlă şi pahar, dar şi interacţiunea dintre lichid, oxigen şi salivă şi toate mişcările complexe ale maxilarului, limbii, diafragmei şi gâtului, scrie Gustarte.

  • O băutură stimulează creierul mai mult decât matematica

    Degustarea vinului stimulează creierul uman mai mult decât orice alt comportament, susţin oamenii de ştiinţă americani, scrie Gustarte.

     De la prima vedere a sticlei de vin şi până la degustarea acestuia, creierul declanşează un întreg sistem complex în toate aceste procese, spune neurologul Gordon Shepherd, de la Universitatea Yale. Iar asta înseamnă mai multă activitate din partea ceierului decât atunci când asculţi muzică sau rezolvi probleme de matematică, susţine Shepard în cartea sa, “Neuroenology: How the Brain Creates the Taste of Wine”, notează decanter.com.

    Cartea explorează toate procesele neuronale implicate în degustarea şi aprecierea vinului, inclusiv evaluarea vizuală a băuturii din sticlă şi pahar, dar şi interacţiunea dintre lichid, oxigen şi salivă şi toate mişcările complexe ale maxilarului, limbii, diafragmei şi gâtului, scrie Gustarte.

  • Oraşul unde poţi cumpăra o casă cu mai puţini bani decât ai da pe un smart TV

     El face parte dintr-o nouă generaţie de  rezidenţi, una educată, cu un simţ al comunităţii puternic, care se bazează pe  cartea lui Drew Philip, ”A 500 $ house in Detroit” (O casă de 500 de dolari în Detroit). El a mărturisit că a cumpărat casa la licitaţie pentru doar 500 de dolari, “mai puţin decât ai da pe un televizor decent”

    ”Când am cumpărat casa, în 2009, venirea mea în Detroit părea ciudată”, povesteşte tânărul; pe vremea aceea lumea avea tendinţa să părăsească acest oraş, ca urmare a crizei imobiliare. Între 2005 şi 2007, 67.000 de case au intrat în executare silită în Detroit. Între 2011 şi 2015, Wayne Country a executat silit aproape una din fiecare patru case din Detroit pentru neplata taxelor de proprietate. Când şi-a căutat casă, în afară de cele abandonate, care arătau ca şi cum ar fi trecut printr-un război; Philip a găsit şi alte case, care aveau nevoie de mai puţine renovări şi în care s-ar fi putut muta, multe dintre acestea puteau fi cumpărate cu mai puţin 3.000 de dolari. ”Nu am putut să profit de nefericirea altora. Singurul lucru la care mă puteam gândi erau familiile care trăiau în aceste case şi ziua în care băncile i-au aruncat în stradă.”

    Casa în care s-a mutat el fusese abandonată de câţiva ani; a îndepărat gunoiul, a adăugat ferestre, electricitate şi a început să devină familiar cu locul şi cu vecinii. În cei opt ani petrecuţi acolo – oraşul trecea printr-o schimbare majoră, se dezvolta. S-a mutat în Detroit fără prieteni, fără să aibă un loc de muncă şi bani. Era pe punctul de a absolvi Universitatea din Michigan, una dintre cele mai bune universităţi din lume. Şi-a vândut maşina şi a cumpărat o camionetă pentru 1.000 de dolari şi a decis să construiască singur casa – fără granturi sau împrumuturi. ”Mi-am propus să lucrez pentru tot ce făceam în casa respectivă, nu toată lumea are acces la împrumuturi sau granturi din partea unor fundaţii.” Pe parcursul anilor petrecuţi acolo, unul dintre vecinii săi era pe punctul de a-i fi vândută casa la licitaţie; a reuşit împreună cu un alt vecin să plaseze o contraofertă – ”Ne-am răspuns la întrebarea – cât valorează vecinul tău – şi am reuşit să cumpărăm casa astfel încât să poată locui în continuare în aceasta”, descrie el în cartea sa cum a ajutat familie cu copii să îşi păstreze locuinţa.

    El spune că exemplul său este relevant pentru noua mentalitate a rezidenţilor din Detroit. Între 2010 şi 2014, în Detroit au venit aproximativ 14.000 de noi rezidenţi, aceasta fiind prima creştere importantă a populaţiei din ultimii 60 de ani; numerele sunt în continuă creştere. Noi restaurante se deschid zilnic şi galerii de artă se nasc între zidurile de beton.

     

     

  • Profesori de la Princeton, Harvard şi Yale îţi spun ce cărţi ar trebui să citeşti

    Dascăli din cele mai importante 10 universităţi americane au împărtăşit celor de la Business Insider titlul cărţii pe care ei o consideră esenţială.

    Jill Abramson, Harvard: “Stilul paranoic în politica americană”, de Richard Hofstadter

    James Berger, Yale: “Orfeo”, de Richard Power

    Eric Maskin, Harvard şi Maurice Schweitzer, Universitatea din Pennsylvania: “Proiectul desfacerii”, de Michael Lewis

    David B. Carter, Princeton: “Strategia conflictului”, de Thomas Schelling

    WJT Mitchell, Universitatea Chicago: “O teorie a dronelor”, de Gregoire Chamayou

    Kenneth Warren, Universitatea Chicago: “Racecraft: Sufletul inegalităţii în viaţa americană”, de Karen E. Fields şi Barbara J. Fields

    Harold Bloom, Yale: Totul de Shakespeare

  • Profesori de la Princeton, Harvard şi Yale îţi spun ce cărţi ar trebui să citeşti

    Dascăli din cele mai importante 10 universităţi americane au împărtăşit celor de la Business Insider titlul cărţii pe care ei o consideră esenţială.

    Jill Abramson, Harvard: “Stilul paranoic în politica americană”, de Richard Hofstadter

    James Berger, Yale: “Orfeo”, de Richard Power

    Eric Maskin, Harvard şi Maurice Schweitzer, Universitatea din Pennsylvania: “Proiectul desfacerii”, de Michael Lewis

    David B. Carter, Princeton: “Strategia conflictului”, de Thomas Schelling

    WJT Mitchell, Universitatea Chicago: “O teorie a dronelor”, de Gregoire Chamayou

    Kenneth Warren, Universitatea Chicago: “Racecraft: Sufletul inegalităţii în viaţa americană”, de Karen E. Fields şi Barbara J. Fields

    Harold Bloom, Yale: Totul de Shakespeare

  • Povestea românului care a câştigat milioane de euro din foraje apoi a decis să-i investească într-un spital din Câmpina

    A ales pentru proiectul său Câmpina, oraş care numără doar 38.000 de persoane, iar spitalul său este cel mai mare din domeniul privat în tot judeţul Prahova. Mizează pe beneficiile apei sărate, pe turismul medical şi pe faptul că va convinge doctori români din străinătate să vină să lucreze la Câmpina. 

    “Am muncit toată viaţa deoarece aşa e firea mea; am înţeles, de tânăr, că atunci când nu ai pile şi nu eşti copil de bani gata, ai doar o singură şansă: munca”, sumarizează antreprenorul Ioan Simion filosofia după care s-a ghidat. Şi-a început activitatea ca inginer stagiar şi a evoluat pas cu pas până la căderea regimului comunist; la doi ani după Revoluţie, fără cunoştinţe despre economia capitalistă, s-a hotărât să se aventureze în domeniul necunoscut al antreprenoriatului.

    „În 1991 noi nu ştiam nici ce e o siglă, iar când au scos codurile CAEN, le-am luat pe toate, neştiind care va fi exact obiectul de activitate. Ştiam doar că vreau să lucrez pentru mine”, rememorează omul de afaceri. Confind, firma care produs banii pe care Simion i-a pompat în spital, a pornit la drum, în urmă cu 27 de ani, ca service auto pentru reparaţii de Dacii. A trecut apoi la construcţia de şuruburi şi elemente adiacente, iar de-a lungul timpului a ajuns la producerea de echipamente dedicate industriei de petrol, un domeniu fără prea multe necunoscute pentru fondator; lucrase tocmai în această zonă în perioada comunismului. Firma a crescut permanent, ajungând în 2008 la o cifră de afaceri de circa 70 de milioane de euro; un an mai târziu însă, criza economică a dus afacerile Confind cu 60% mai jos faţă de 2008. Pe de altă parte, spune Simion, 2015 a fost mult mai greu decât criza economică pentru industria petrolului, din pricina prăbuşirii preţului ţiţeiului. Spune că doar mulţumită contractelor avute deja în lucru afacerile i-au mers bine, de ajutor fiind şi creşterea ulterioară a preţurilor în industrie.

    Instabilitatea economică cu care s-a confruntat în mai multe rânduri l-a determinat să se întrebe: „Ce s-ar întâmpla cu noi, întreprinderile româneşti, dacă multinaţionalele se întind şi ocupă suprafeţe ca la război?”. Şi-a dat singur răspunsul: „Dacă ar vrea, ne-ar putea sufoca, ne-ar transforma în victime colaterale”. S-a gândit că, în cele din urmă, două domenii sunt vitale pentru oameni: hrana, aflată în strânsă legătură cu agricultura, şi sănătatea; în opinia sa, afacerile în aceste domenii „nu vor muri niciodată”. „Chiar dacă noi, românii, nu avem bani suficienţi pentru a plăti serviciile medicale la nivelul altora, chiar dacă sistemul de sănătate din România este prost organizat, de doctori, de sănătate are nevoie toată lumea”, explică antreprenorul. A luat în calcul şi că în toată zona Prahovei, de la Predeal la Ploieşti, nu existau servicii medicale private în spitale aproape deloc. Aşa că a hotărât să facă din temelii Centrul Medical SanConfind, un cuvânt compus din latinescul „sănătate”, alăturat la numele „investitorului” – Confind, după cum îi place antreprenorului să precizeze.

    Cabinetul stomatologic a fost primul pas în dezvoltarea acestui centru medical, pus în funcţiune pe etape. „Nu puteam să îmi permit să lucrez cinci ani pentru a termina complet spitalul, cu toate activităţile, cu toate dotările, şi abia apoi să îl pun la treabă”, povesteşe Simion. Aşadar, după cabinetul stomatologic, a deschis baza de tratament cu apă sărată, iar locul a fost ales cu un motiv special: în apropiere există izvoare cu apă sărată, foarte vechi, a căror apă a fost folosită încă din 1907 pentru efectele terapeutice. Conform cercetărilor realizate de Simion, până în al doilea război mondial în zonă era o staţiune balneară, dar după război aceasta a intrat în paragină.

    A concesionat un kilometru pătrat de subsol, a cărui apă o exploatează de aproape doi ani în scop terapeutic, prin intermediul SanConfind. „Apa sărată pe care o avem noi este foarte interesantă, pentru că este apă de izvor, nu am forat ca să o scoatem la un anumit nivel. Zona aceasta, de la Slănic la Moreni, ascunde în pământ acele cute diapire despre care am învăţat noi la geologie; sunt munţi de sare compactă, acoperiţi de pământ, de unde apa răzbate cu presiune proprie, prin fisurile acestora”, explică, încântat, fondatorul. Apa este extrem de sărată, cu o concentraţie de 321 de grame de sare la litru, aproape de etalonul mondial al Mării Moarte, de 400 de grame la litru. În general, apa de mare are de circa opt ori mai puţină sare, cam 40 de grame la litru.

    „În condiţiile acestea, ştiind caracteristicile şi beneficiile apei, am considerat esenţial să o folosim, să ne bucurăm de efectele ei”, mai spune antreprenorul. În medie, cu excepţia celor cărora le este interzis din motive medicale să folosească apa sărată, aproape toţi pacienţii o folosesc pentru diverse tratamente. În perioadele de vârf, SanConfind a avut circa 200 de pacienţi la tratament zilnic, dintre care 100‑150 au folosit sub o formă sau alta apa sărată, spune antreprenorul. Având în vedere că tratamentul sau cura celor care folosesc regulat apa sărată este de 10 zile, în total, în cei doi ani de când este dată în funcţiune, calculele arată că baza de tratament a fost folosită de aproximativ 10.000 de oameni. Există bazine în care intră de la 10 la 20 de oameni, căzi cu apă sărată, simplă sau cu tratament adiacent de nămol, toate încălzite după recomandările medicale. „Spun ortopezii că nu există nici în Bucureşti un loc mai bun decât al nostru unde cei cu probleme ortopedice pot face o recuperare mai bună. De ce? Cu cât densitatea apei este mai mare, cu atât efortul pe care omul îl face un pacient după operaţie este mai mic”, mai spune Simion. Pe de altă parte, cea mai veche divizie a spitalului are, pe lângă istoria bogată, efecte benefice de care lumea a început să audă şi care o transformă într-o atracţie, susţine el.

     

  • Oraş care oferă o slujbă şi două hectare de teren oricui acceptă să se mute acolo

    Cape Breton e o insulă mică aflată la capătul estic al regiunii Nova Scotia, în Canada. The Farmer’s Daughter Country Market, brutărie şi magazin general, este principalul busines din zonă şi încearcă să se extindă. În principiu, ei au toate lucrurile de care au nevoie, cu o singură excepţie: oamenii.

    Această insulă, cu natura sa unică şi un mediu înconjurător sănătos, are foarte multe de oferit: există multe locuri de interes turistic, cluburi de copii, biserici şi altele. Populaţia actuală este de 150.000 de oameni, dar este în scădere de ani buni.

    După ce au angajat toată forţa de muncă disponibilă local, cei de la The Farmer’s Daughter Country Market au postat pe pagina de Facebook un anunţ care pare prea bun pentru a fi adevărat: orice persoană dispusă să se mute în oraş va primi un loc de muncă şi două hectare de teren.

    Singura piedică pare a fi legea din Canada, care spune că doar rezidenţii statului nord-american pot aplica pentru o astfel de poziţie; sigur, o carte verde poate rezolva însă această problemă, iar pentru a obţine cartea verde rezidenţii au nevoie de două lucruri: o invitaţie de la un angajator canadian, aprobată de Ministerul Muncii, şi un permis temporar de muncă care se obţine după obţinerea vizei.

    Sursa: Brightside.me

  • Experienţa unică a unei jurnaliste pe aeroportul din Dubai.„Când intri în acest lounge te simţi ca şi cum te-ai afla într-o navă luxoasă a Star Trek” – GALERIE FOTO

    „Majordomul personal îmi spune că paharul din care beau este unul din cristal, realizat de Vera Wang, iar pe scaun se găseşte acelaşi tip de piele folosit de Ferrari pentru maşinile sale.  În curând, voi primi şi „o gustare”, mai exact din meniul unui restaurant a la carte, preparată de unul dintre chef-ii de top din Dubai”, povesteşte jurnalista Samantha Lewis.

    Lounge-ul, deschis anul trecut în mai, este dotat cu o armată de personal, printre care majordomi ce au absolvit cursuri în acest sens. De asemenea, locaţia dispune de 16 arii diferite, printre care un restaurant a la carte, spa, centru de fitness, loc special amenajat pentru fumat şi cameră de relaxare. Misiunea acestui loc este să ofere vizitatorilor săi o experienţă de cinci stele înainte de a se îmbarca în aeronavele companiei.

    „Când intri în acest lounge te simţi ca şi cum te-ai afla într-o navă luxoasă a Star Trek. Decorul prezintă un aer modern, cu accente futuriste, în special camerele de relaxare”, povesteşte jurnalista. „Ştii că primeşti un tratament regal atunci când, cerând doar un pahar cu apă, majordomul îţi oferă şase opţiuni: plată, minerală, la temperatura camerei, uşor călduţă, rece sau cu lămâie. Mă întreb câte ar fi fost dacă ceream un cocktail”, adaugă aceasta.