Tag: brand

  • Surpriză pe piaţa auto: Visual Fan Braşov, grupul care deţine brandul de electronice Allview, lansează un automobil electric, prezentarea noului model urmând să aibă loc pe 16 decembrie

    Visual Fan (simbol bursier ALW), compania care deţine brandul de dispozitive electronice Allview, controlată de Lucian Peticilă, îşi anunţă intrarea pe piaţa automobilelor electrice, conform unui document publicat la Bursa de Valori Bucureşti.

    „În ultimii ani, industria IT a cunoscut un grad de dezvoltare şi inovare din ce in ce mai accentuat, fapt constatat şi în cadrul industriei auto. Tot mai multe companii din domeniul tehnologiei s-au îndreptat spre piaţa maşinilor electrice, iar pe de altă parte, industria auto a manifestat o tendinţă de electrificare accentuată, maşinile devenind din ce in ce mai automatizate si tehnologizate”, reiese din document.

    Demararea proiectului se va realiza prin deschiderea unei noi companii, Visual EV SRL, al cărei principal obiect de activitate va fi distribuţia de maşini electrice, cu un capital deţinut în proporţie de 95% de Visual Fan.

    Prin lansarea acestei noi linii de business ne dorim să fim parte încă la început din tranziţia către o mobilitate mai curată şi mai durabilă, dintr-un viitor sustenabil, în care calitatea aerului va conta tot mai mult. În cei aproape 20 de ani de activitate, compania Visual Fan a anticipat tendinţele şi a înţeles nevoile consumatorilor, venind în întâmpinarea acestora cu produse adaptate solicitărilor primite din piaţă. În prezent, ne confruntăm cu această tendinţă de deplasare a companiilor din tehnologie către industria auto, ca urmare a gradului ridicat de inovare si tehnologizare a autovehiculelor”, spune Lucian Petricilă, CEO al Visual Fan şi Visual EV.

    Primul model de maşină va fi prezentat în cadrul evenimentului de lansare, programat pe 16 decembrie 2021 la showroom-ul Brady Auto Center din Bucureşti, primul dealer al Visual EV. Noul model va fi expus în cadrul showroom-ului începând cu data lansării.

    Acţiunile ALW s-au apreciat cu 1,1% în ultima lună, pe un rulaj de circa 520.000 de lei. Capitalizarea ajunge la 140 de milioane de lei. Compania este deţinută în proporţie de 82,8% de Lucian Petricilă.

     

  • La vârsta la care alţii habar nu au ce sa facă în viaţă, doi tineri români au deja propria lor afacere şi fac mii de euro

    Pe la 20 de ani, cei mai mulţi au făcut cunoştinţă cu facultatea sau au intrat deja în câmpul muncii. Sau le-au făcut pe ambele, dar într-un mod cu totul personal. Este şi cazul lui Dinu-Cristian Roşca şi Iustin Marian Mitrea care, la 18, respectiv 20 de ani, au decis să devină propriii lor profesori de afaceri luând calea antreprenoriatului. Au început cu Mr. Smuti, un concept conturat în jurul ideii de smoothie bowl, pentru aceia care au nevoie de gustări la îndemână şi gata în doi timpi şi trei mişcări.

    Mr. Smuti a fost fondat încă de la început pe ideea de a oferi produse sănătoase şi gustoase în regim «fast food», adică foarte rapid şi foarte uşor de preparat. Produsul-vedetă şi cel cu care am început totul a fost smoothie bowlul, un preparat din fructe congelate şi proaspete, combinat cu granola, un mix de seminţe şi nuci”, povesteşte Dinu Roşca.

    Poate părea ceva sofisticat, dar cei doi tineri din Bucureşti au vrut să-şi transforme ideea într-un concept simplificat, pe înţelesul tuturor, aşa că folosesc ingrediente cu care aproape oricine este familiar – căpşuni, zmeură, mango, caju, alune de pădure. Reţetele au fost concepute chiar de ei, de la zero, după numeroase încercări, unele reuşite, altele… nu.

    „Pe lângă conceptul de «healthy lifestyle», pentru noi a fost şi o dorinţă de a încerca, în primul rând, să fim antreprenori de la o vârstă fragedă. Ne dorim să inspirăm şi alţi tineri să se informeze mai mult cu privire la antreprenoriat şi apoi chiar să aibă curajul să-şi pună ideile şi visurile în practică.”

    Dinu este elev în clasa a douăsprezecea la Colegiul Naţional de Informatică Tudor Vianu din Bucureşti şi a urmat până acum câteva cursuri de business. Spune că are în vizor mulţi antreprenori pe care îi urmăreşte şi de la care se inspiră. Iustin, la rândul său, este student la Universitatea din Bucureşti, unde învaţă despre administrarea afacerilor. Cu atât de mult entuziasm la purtător, obiectivele celor doi tineri sunt mari.


    Preţurile sunt cuprinse între 19 lei – budinca de chia, şi 30 de lei – smoothie bowlul cu proteină vegană.


    „Planurile noastre pentru anul viitor sunt pentru dezvoltarea afacerii în noi direcţii. Vrem ca brandul Mr. Smuti să fie prezent în cât mai multe locuri. De asemenea, ne orientăm astfel încât să creăm noi legături şi colaborări.”

    Brandul Mr. Smuti stă în prezent pe un spaţiu aflat pe bulevardul Ficusului din Bucureşti, în clădirea INAV din zona Băneasa. Acolo sunt produse şi vândute smoothie-urile cu care Dinu-Cristian Roşca şi Iustin Marian Mitrea şi-au propus să atingă o cifră de afaceri de 40.000 de euro până la finalul acestui an.

    „Produsele pe care le avem acum sunt smoothie bowls, budinca de chia şi recent am introdus şi pachete detox, care conţin, la rândul lor, smoothie-uri. Preţurile sunt cuprinse între 19 lei – budinca de chia, şi 30 de lei – smoothie bowlul cu proteină vegană.”

    Pe la Mr. Smuti trec în general oamenii care apreciază mâncarea sănătoasă şi care vor să alterneze gustările clasice cu unele ceva mai altfel. Din gama de bowls, au de ales între choco bowl (cu alune, cacao, banană), sunrise bowl (mango, banană, miere), green bowl (spanac, ananas, avocado), acai bowl (căpşuni, zmeură, banană, pudră de acai), avo bowl (avocado, ananas, banană), dream bowl (ananas, mango, banană) sau kiss bowl (căpşuni, zmeură, banană).

    Dinu este elev în clasa a douăsprezecea la Colegiul Naţional de Informatică Tudor Vianu din Bucureşti şi a urmat până acum câteva cursuri de business. Iustin, la rândul său, este student la Universitatea din Bucureşti, unde învaţă despre administrarea afacerilor.



    Cinci idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Crearium – brand de terarii (jud. Cluj)

    Fondatoare: Alexandra Damian

    Investiţie iniţială: 3.000 de euro

    Prezenţă: online


    Mara and Tom – site de jucării (Bucureşti)

    Fondatoare: Iulia Mizgan

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Prezenţă: online


    Develo Consult – companie de consultanţă (jud. Harghita)

    Fondatori: Simó Csaba, Haider Csaba, Fleisz Zoltán, Ilyés Ferenc şi Orbán Árpád


    Cloud Nine Factory – fabrică de extracte pentru prăjituri (Bucureşti)

    Fondatori: Cristian şi Mihaela Andronie

    Investiţii: 100.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 250.000 de lei (51.000 de euro)

    Prezenţă: online, cafeneaua Grain Trip din Bucureşti, Dacia Plant


    Wizz for Kids – şcoală şi grădiniţă private (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Andra Ciorbă şi Cristina Bajdechi

    Prezenţă: Cluj-Napoca



    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

  • Brand Minds accesează o investiţie de la Early Game Ventures pentru a extinde brandul peste hotare

    Organizatorul român de conferinţe premium Brand Minds The global Thinkers Business Summit, va ajunge în 2022 la cea de-a zecea ediţie, ocazie cu care anunţă şi planificarea, în acelaşi an, a lansării unei platforme digitale. Cu ajutorul acesteia, businessul îşi propune să interconecteze comunitatea internaţională de business construită în jurul brandului, având ca obiectiv scalarea companiei la nivel global, cu membri din peste 50 ţări. Ca planuri de dezvoltare a brandului, fondatorii vizează şi extinderea pe alte pieţe internaţionale, pas pentru care vor beneficia de sprijinul companiei de venture capital Early Game Ventures, din rolul de partener, şi al altor investitori privaţi.

    „Cu fiecare eveniment, ne dorim să aducem inspiraţie antreprenorială şi educaţie de business valoroasă, de la cei mai influenţi gânditori globali”, declară Avi Cicirean, fondator Brand Minds.

    Early Game Ventures investeşte în startup-uri şi afaceri care creează noi industrii pe pieţele emergente din Europa. Partenerii care au contribuit la procesul de semnare au fost DLA Piper, JASILL – Accounting & Business si VD Law Group.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, la nivel internaţional, Brand Minds se integrează în top 5 cele mai mari conferinţe de business din Europa, însă brandul are la activ şi o ediţie organizată în Singapore, Asia, în 2017. Printre speakerii prezenţi la evenimentele Brand Minds se numără „autori de succes, profesori emeriţi şi oameni de business”.

  • Ce a început ca o joacă dintr-o autoprovocare s-a transformat într-o afacere în toată regula. De la o maşină de cusut împrumutată şi tutoriale de pe Youtube, a ajuns tocmai la Paris Fashion Week

    Povestea Bobar începea în urmă cu 12 ani, când Diana Bobar, studentă la pictură la Universitatea de Vest din Timişoara pe atunci, ţinea în viaţă un blog de modă ca un adevărat jurnal, unde îşi expunea tentativele creative, de la şedinţe de styling cu piese second-hand, la idei de transformare a hainelor vechi. La postările ei online a început să primească reacţii, iar curând a venit şi prima colecţie de haine.

    “A fost făcută în joacă, la începutul anului 2008, ca un fel de autoprovocare: «Dacă aş vrea să fac o colecţie de rochii pe gustul meu, cum ar arăta aceasta?» Colecţia a fost croită şi cusută de mine, fără să ştiu ce înseamnă croitorie, cu ajutorul tutorialelor de pe YouTube şi al tiparelor gratuite din Burda, la o maşină casnică, veche, împrumutată”, îşi aminteşte Diana Bobar.

    Piesele au fost probate şi ajustate, una câte una, pe Diana, apoi fotografiate tot de ea, cu ajutorul unui trepied. La scurt timp după publicarea colecţiei pe blog, au venit primele comenzi, iar Diana a profitat de scutirile de care beneficia ca student pentru înfiinţarea unei firme şi a pornit o mică afacere. „Această primă colecţie a fost produsă din ţesături textile cu diferite defecte, dintr-un depozit local, ţesături pe care am ales să le achiziţionez din banii de buzunar din studenţie.”

    Astăzi, Diana Bobar este administratorul Bobar, un brand de haine şi un business unde împarte munca administrativă cu sora ei, Florina Bobar, absolventă de ştiinţe economice. Spun că se echilibrează şi se completează, astfel încât să poată împleti partea creativă cu realitatea funcţionării unei afaceri.

    Atelierul în care funcţionează Bobar, aproape de centrul oraşului Timişoara, s-a transformat, în timp, într-un adevărat loc de întâlnire pentru o comunitate de care mai sunt responsabile trei mici afaceri – brandul de bijuterii Josephine, serviciile de make-up Adriana Unguraş şi decoraţiunile florale Peonies.

    În acelaşi loc, iau naştere toate piesele Bobar, spaţiul funcţionând şi ca loc de birou, şi ca showroom, cu cele mai recente colecţii expuse. „Faptul că avem producţie proprie ne ajută mult la ajustări, astfel încât clienta pleacă de la atelier cu o rochie care îi vine aşa cum îşi doreşte. Putem strâmta, scurta, ajusta orice rochie din atelier. Vindem online, prin site-ul nostru, şi direct din atelier. Deocamdată, colaborările cu partenerii de retail nu s-au reluat. Probabil toată lumea aşteaptă cu îngrijorare perioada ce urmează.”

    Ani de zile numără investiţia pe care Diana Bobar a făcut-o în businessul care îi poartă numele, un brand ce stă majoritar pe piese vestimentare, dar şi pe unele decoraţiuni şi accesorii.

    Pe lângă timp însă, a investit în materiale şi banii de buzunar primiţi pe vremea studenţiei, încă din ultimul an de facultate. Erau destinaţi pentru a-şi cumpăra de mâncare, însă a preferat să vâneze reducerile şi aşa şi-a cumpărat, într-o zi, o foarfecă profesională pentru croit, în alta – propria maşină casnică de cusut, în alta – o masă potrivită ca înălţime, ajungând astfel să nu mai croiască pe covor.

    „Acum sunt mândră de umeraşele şi de ambalajele noastre personalizate, deoarece am muncit mult pentru ele. Chiar şi la etichetele textile se vede progresiv evoluţia: primele comandate au fost cele mai înguste şi ieftine posibil, după care am dezvoltat şi identitatea de brand şi, după alţi câţiva ani, am reuşit să triplăm dimensiunea lor”, povesteşte Diana Bobar.


    Unele rochii Bobar necesită minimum opt ore doar pentru dezvoltarea tiparului, iar munca din atelier se face manual, clasic, cu centimetrul, liniarul, cu răbdare şi dexteritate.


    Pandemia a pus o frână dezvoltării, ţinând cont că mare parte din rochiile semnate de Bobar au ca destinaţie evenimentele, care au fost în scădere în ultimul an şi jumătate. Aşa că rochiile care erau în lucru la începutul pandemiei au fost depozitate, aşteptând vremuri mai bune, fără restricţii, iar unele sunt încă în huse şi aşteaptă să fie finalizate.

    „În plus, comenzile contractate în urma participărilor noastre la Paris Fashion Week, unde prezentam ultimele noastre colecţii de două ori pe an, într-un showroom colectiv cu alţi designeri români şi străini, au fost anulate. Încă avem în atelier rochii rămase din acele comenzi, deoarece sunt modele personalizate, pe măsuri specifice pieţei din Orientul Mijlociu.”

    De la şase angajate, Bobar a mai rămas doar cu trei, iar de la rochii de seară şi de mireasă, atelierul a trecut la a coase protecţii textile, costume pentru medici, lenjerii de pat, textile pentru casă, halate şi pijamale. Şi totuşi, Diana nu a renunţat şi nu a închis, văzând în toată această perioadă un test pentru exersarea rezilienţei. „În general, clientele noastre sunt doamne şi domnişoare care caută o rochie diferită, specială, produsă în serie mică sau ajustată după preferinţe. Clientele noastre sunt viitoare mirese sau participante la evenimente speciale – nunţi, botezuri, banchete. Colecţiile pe care le propunem sunt compuse din rochii, bluze, corsete şi fuste. Nu producem pantaloni şi nici haine bărbăteşti.”

    Unele rochii Bobar necesită minimum opt ore doar pentru dezvoltarea tiparului, iar munca din atelier se face manual, clasic, cu centimetrul, liniarul, cu răbdare şi dexteritate.

    Preţurile produselor se calculează în funcţie de model, de materiale, de timpul necesar pentru producţie sau detaliile aplicate manual. Timpul de producţie variază de la o comandă la alta, mai ales că sunt materiale care se lucrează mai greu, precum voalurile foarte fine de mătase, pentru care este nevoie de grijă la producţie, pentru că se agaţă foarte uşor. La rochiile de mireasă, de pildă, care sunt albe, este imperativ să fie de fiecare dată curăţenie în spaţiul de lucru, ceea ce face ca timpul de producţie să crească.

    „Anul acesta ne-am străduit să ne recalibrăm producţia cu echipa rămasă, acum având doar două angajate, deci producţie minimă. Am început anul cu un stoc copleşitor de mare de produse şi cu o echipă mult mai mică, astfel încât ne-am concentrat pe vânzarea produselor existente. Planuri măreţe nu îndrăznim să facem, nici măcar mental, deoarece ne afectează direct orice noi restricţii”, spune Diana Bobar.



    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Tazz by eMag (fosta EuCeMănânc) – platformă dedicată livrărilor de mâncare (Timişoara)

    Fondator: Horia Tisu, Laurenţiu Duţă şi Cristian Bojar

    Prezenţă: în peste 30 de oraşe din România


    Esho – furnizor de soluţii la cheie pentru locuinţe (Bucureşti)

    Fondator: Leonard Georgescu

    Investiţii: peste 1 mil. euro

    Cifră de afaceri în 2020: 1 mil. euro

    Prezenţă: predominant Bucureşti


    easySales – platformă de automatizare şi centralizare a activităţilor de e-commerce (Bucureşti)

    Fondatori: Ciprian şi Iulian Cazacu

    Investiţii: 80.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 310.000 de euro

    Prezenţă: online


    Ştefan & Lulu’s Garden – atelier floral (Chiajna)

    Fondatoare: Vladina Radu şi Mihaela Vardianu

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 130.000 de euro

    Prezenţă: Chiajna, lângă Bucureşti


    Zea et Sia – brand de bijuterii (Bucureşti)

    Fondatoare: Oana Bîrsescu

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 100.000 de euro

    Prezenţă: online



    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de
    70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Promovarea brandurilor româneşti la export ar putea genera întoarcerea în ţară a unui profit multiplicat de sute de ori

    Companiile au nevoie de sprijinul statului pentru a se extinde peste graniţe.

    Dezvoltarea brandurilor ro­mâ­neşti atât pe plan local, cât şi pe pieţele externe se traduce în final printr-un nivel de creştere mai ridicat pentru economie şi printr-un nivel de trai mai bun pentru consumatorii autohtoni. Aceasta este una dintre concluziile des­prin­se în urma videoconferinţei ZF Branduri ro­mâneşti – Valenţele pozitive ale lui „made in RO“, organizată marţi de Ziarul Financiar.

    „Este important să avem bran­duri şi pro­duse care să iasă în afara ţării, care să adu­că bună­sta­re Ro­mâniei. Promovarea brandu­rilor ro­mâneşti la export ar putea genera întoar­cerea în ţară a unui profit multiplicat de sute de ori“, a spus în cadrul eveni­mentului Eliodor Apostolescu, direc­tor general şi acţionar al Phoenix Y, producătorul pu­fuleţilor Gusto, unul dintre cei mai mari jucă­tori de pe piaţa de profil. Com­pa­nia e pre­zen­tă pe pa­tru con­tinente, în peste 35 de ţări, dar pentru a ajunge aici a fost nevoie de mulţi ani şi multe in­vestiţii. „Am in­vestit 12 ani până au început să apară primele rezultate.“

    Din perspectiva Rucsan­drei Hurezea­nu, proprietarul pro­ducă­to­rului de der­mato­cosmetice Ivatherm, cea mai im­por­tantă piaţă pentru fie­care brand este piaţa lo­cală. Aici se învaţă primele lec­ţii pe care orice business trebuie să şi le în­su­şească pentru a se dezvolta într-un mod să­nă­tos şi pentru a se putea extinde apoi în afara ţării.

    „Prezenţa pe piaţa locală reprezintă un proces de învăţare prin care orice brand tre­buie să treacă. Trebuie să vă concentraţi aten­ţia şi să cuceriţi piaţa locală şi apoi va fi uşor de replicat modelul şi în alte ţări“, con­sideră Rucsandra Hurezeanu.

    Brandul Ivatherm e prezent pe aproa­pe 20 de pieţe din toată lumea, din Orientul Mijlociu până în Asia.

    Principala provocare pe pieţele străine sunt banii necesari investi­ţii­lor, consideră Mircea Turdean, CEO al Farmec Cluj, cea mai mare com­panie din producţia locală de cosmetice.

    „Noi avem parteneri la export în 50 de ţări, dar nu sunt nume de notorietate mare. Am avea nevoie de zeci de milioane de euro ca să investim în aceste ţări. Dacă nu in­vestim în marketing în fiecare piaţă în par­te, e o mare problemă. Ţinând cont de bu­ge­tele noastre, investiţia noastră e graduală.“

    Potrivit lui Ionuţ Ilie, general manager Ice Cream în cadrul Unilever South Cen­tral Europe, companiile îşi construiesc sin­gure un drum local sau internaţional, cu mul­te sacrificii şi mulţi bani, dar dacă pro­dusul pus pe piaţă este unul corect, atunci oamenii îl vor cumpăra.

    Românii au început să perceapă produ­sele realizate local ca fiind mai calitative, mai gustoase decât orice altele care vin din import, potrivit celor mai recente studii.

    „Brandurile ro­mâneşti stau fără nicio problemă la acelaşi nivel cu cele inter­na­ţio­nale“, ex­plică Tiberiu Dăneţiu, di­rec­tor mar­ke­ting, Auchan Retail Româ­nia, unul din­tre cei mai importanţi ju­cători din co­mer­ţul local. Totuşi, pe pieţele externe „made in RO“ nu are ace­leaşi valenţe pozitive.

    „Din păcate «Made in Ro­ma­nia» nu este un brand ca ata­re, cum e când spui «Made in Germany». În acest caz, «Made in Ger­many» ridică nivelul brandului. Ro­mâ­nia încă nu este acolo. Dar sunt foarte multe com­panii româneşti şi industrii care au re­uşit să impună un brand“, adaugă Ionuţ Ilie.

    Pentru asta ar fi nevoie de un ajutor din par­tea statului şi de existenţa unor consuli pe probleme economice şi comerciale.

    Aceste funcţii au fost desfiinţate, potrivit lui Mircea Turdean, care propune ca aceşti an­ga­jaţi ai statului să fie plătiţi precum oa­me­nii de vânzări din companii, pe comision, ei fiind vitali în promovarea brandurilor ro­mâneşti peste hotare.

    „Ar fi foarte util dacă am avea echipe de consilieri economici pentru promovarea bran­durilor pe plan internaţional. E drept, baza nu trebuie s-o aşteptăm de la alţii, ci trebuie să vină de la noi. Trebuie să ne facem businessul. Nimeni nu ştie mai bine ca noi cum se vând produsele, cum ne putem adresa pieţelor externe“, conchide Eliodor Apostolescu.

  • Bursa de Valori Bucureşti are o nouă identitate de brand. Adrian Tănase, CEO: Dezvoltăm piaţa de capital atât pe orizontală, cât şi pe verticală, astfel încât investiţia la bursă să fie o obişnuinţă pentru români

    Bursa de Valori Bucureşti (BVB) are o nouă identitate de brand, menită să repoziţioneze bursa drept o alegere potrivită pentru investiţiile fiecărui român şi un catalizator pentru dezvoltarea companiilor din România. Odată cu rebrandingul, BVB îşi propune, printr-un stil şi un limbaj vizual modern şi actual, să atragă noi companii, parteneri şi investitori şi, în acelaşi timp, să-şi consolideze rolul de nucleu al pieţei de capital locale şi reper pentru evoluţia economiei.

    „Astăzi este o etapă importantă pentru comunicarea de brand a BVB. Împreună cu echipa internă, partenerii, soluţiile tehnice pe care le avem la dispoziţie şi noua comunicare de brand, care vine să întărească viziunea noastră, vom dezvolta o bursă reprezentativă pentru noua etapă în care se află piaţa de capital locală. Sunt mândru să conduc echipa care a făcut posibilă trecerea bursei într-o etapă fundamentală de dezvoltare. Noua identitate de brand a apărut din necesitatea de a actualiza imaginea bursei cu proiectele de dezvoltare ale pieţei, unul dintre cele mai importante fiind Contrapartea Centrală, care va deveni funcţională până la finalul anului viitor. În esenţă, dezvoltăm piaţa de capital atât pe orizontală, cât şi pe verticală, astfel încât investiţia la bursă să fie o obişnuinţă pentru români. Noul slogan al BVB urmăreşte să impulsioneze, să motiveze şi să inspire deoarece, în esenţă, bursa este pentru fiecare dintre noi şi doar investind ne putem asigura un viitor mai bun”, a declarat Adrian Tănase, Directorul General al BVB.

    Noua identitate plasează brandul BVB în contextul actual, guvernat de digitalizare, oferindu-i o formă minimalistă, scalabilă şi uşor recognoscibilă. Simbolul este o interpretare stilizată a celui anterior, având ca inspiraţie în execuţia lui elemente din iconografia românească. Prin noua sa formă, acesta integrează perfect ideea de trecut şi viitor şi transmite cu forţă valorile care au contribuit la dezvoltarea BVB de-a lungul timpului, transmite operatorul bursier.

    „Viitorul e al celor care investesc în el”, noul slogan al BVB care pune în lumină viziunea brandului

    Sloganul este inspiraţional şi sumarizează viziunea brandului – un catalizator al schimbării zilei de mâine, al viitorului – şi creează o legătură pentru viitor cu cei pe care îi vizează.

    Elementele care construiesc noua identitate de brand

    Noul simbol, parte din logoul BVB, se remarcă prin simplitate şi prestanţă şi reprezintă o interpretare stilizată a celui anterior, în care cei doi „B” erau întorşi unul spre celălalt. Noul simbol reinterpretează în acest fel un element identitar specific Bursei, conservând mesajul de responsabilitate şi stabilitate. Astfel, noul logo, prin forma sa iconică, integrează trecutul, făcând-l parte din ceea ce este Bursa, şi transmite, în acelaşi timp, agilitate, orientare către viitor şi viziune. Noua culoare conferă brandului o identitate îndrăzneaţă şi proaspătă, necesară pentru a construi imaginea unei platforme de investiţii dinamică, modernă şi accesibilă.

    Bursa de Valori Bucureşti, într-o etapă nouă şi dinamică de dezvoltare 

    „Prin noua identitate, ne respectăm istoria şi ne punem în valoare viitorul. Suntem într-un punct de inflexiune în care schimbarea la faţă a bursei a devenit o necesitate. România a primit statutul de Piaţă Emergentă, pe care şi-l consolidează şi pe care îl va extinde în rândul furnizorilor globali de indici. În tot acest timp, tot mai multe companii apelează la mecanismele pieţei de capital pentru finanţare şi dezvoltare. Totodată, în decembrie anul viitor, vom sărbători 140 de ani de existenţă a bursei în spaţiul românesc. Fructificăm oportunitatea pe care o avem în acest context şi anume de a dezvolta brandul BVB pentru a comunica mai bine ceea ce reprezintă acesta pentru antreprenorii români şi pentru investitori. Ne dorim să consolidăm poziţia bursei drept un mecanism fezabil pentru finanţarea şi creşterea companiilor, deoarece a devenit evident că nu se mai poate vorbi serios despre economie fără să se vorbească despre bursă. Cu alte cuvinte, ne dorim să devenim unul dintre pilonii principali ai ecosistemului de finanţare a companiilor locale”, a declarat Radu Hanga, Preşedintele Consiliului de Administraţie al BVB.

    Proiectul de rebranding a fost realizat împreună cu agenţia Propaganda Brand New, divizia de branding a grupului Propaganda.

    „Ne-am propus ca prin procesul de rebranding să punem brandul BVB pe radarul românilor pragmatici, activi, care ştiu că a gândi în perspectivă înseamnă să ai viziune şi capacitatea de a înţelege că ceea ce faci azi marchează ziua de mâine. Toate elementele dezvoltate, de la teritoriul strategic, la retorica şi vocabularul vizual, au avut ca scop construcţia unui brand dinamic, agil şi contemporan, având permanent în minte obiectivul ca, prin noua identitate, BVB să aibă un limbaj comun cu cei pe care îi vizează, să fie percepută ca fiind accesibilă şi să-i încurajeze pe oameni să o descopere şi să o ia în considerare ca opţiune de investiţii pe termen mediu şi lung”, a declarat Mădălina Oanţă, Branding Director – Propaganda Brand New.

    „Pentru noi, Propaganda, acest proiect este unul de referinţă în portofoliul nostru, pentru complexitatea acestuia şi pentru implicaţiile rebrandingului BVB la aproape 140 de ani de existenţă a bursei româneşti, implicaţii la nivel de percepţie şi declaraţie de intenţie pentru viitor”, a declarat Adrian Ţuluca, Preşedintele Grupului de Comunicare Propaganda.

    Noua identitate a BVB este aplicată începând cu data de 4 octombrie pe toate materialele şi mediile de comunicare: site-ul bvb.ro, aplicaţiile de mobil, canalele de comunicare online, semnalistică, materialele corporate. Noua identitate a BVB va fi adoptată în perioada următoare şi de partenerii care afişează identitatea bursei în mediile lor de comunicare.

  • Citatul săptămânii: Adrian Cocan, fondatorul businessului Agroserv Măriuţa, compania care deţine brandul Lăptăria cu caimac

    Stă pe picioare businessul pe care mi-l propun dacă reuşesc doar 20% din ceea ce mi-am propus? Este o întrebare esenţială. Dacă vând doar 20% din ce mi-am propus, am bani să plătesc salariile, utilităţile, furnizorii? De multe ori, antreprenorul îşi face calculele la 100%, dar adesea piaţa are un cuvânt de spus şi nu se întâmplă chiar aşa. Ce facem dacă avem succes doar parţial?

     

     

     


     

  • Producătorul apei Zizin, controlat de familia Lazăr din Braşov, a făcut profit de 6 milioane de lei. Apa minerală naturală Zizin îşi are originea în Munţii Ciucaş

    Apemin Zizin, producător de apă minerală naturală din judeţul Braşov, a raportat pentru 2020 o cifră de afaceri de 65,6 mil. lei (13,6 mil. euro), în creştere cu 4% faţă de anul anterior, potrivit calculului ZF pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor. Compania a avut anul trecut un profit net de peste 6 mil. lei (1,2 mil. euro), mai mult cu 24% faţă de anul precedent, când câştigul net al Apemin Zizin a fost de aproximativ 4,8 mil. lei (1 mil. euro), conform informaţii publice. Compania a ajuns în 2020 la un număr mediu de 132 de angajaţi.

    Apemin sa concentrat în ultimii ani pe creşterea brandului Zizin, pe care la susţinut prin campanii de promovare şi campanii promoţionale. În 2017, compania a renunţat la o parte dintre contracte pentru realizarea de mărci proprii pentru reţelele de magazin. Mărcile private au ajuns în unii ani chiar şi la mai mult de jumătate din vânzările anuale ale companiei, conform informaţiilor furnizate anterior de reprezentanţii îmbuteliatorului.

    Compania este deţinută de Laura şi Laurenţiu Lazăr, care au preluat pachetul majoritar al Apemin Zizin în 1997, la şase ani după ce societatea a fost înfiinţată. Cei doi au intrat în afaceri în 1992, activând iniţial în comerţ. În 1994 au pus bazele societăţilor Lazăr Group Prod, cu activităţi în producţia şi comercializarea ambalajelor PET (de plastic).

    În 1998, Apemin Zizin a fost compania care a introdus pentru prima dată pe piaţa locală varianta de sticlă de plastic (PET) de 5 litri pentru apa minerală plată.

    Acţionarii companiei din localitatea Zizin (jud. Braşov) au investit continuu în dezvoltarea afacerii, iar în 2017 au inaugurat un depozit lângă Bucureşti. În depozitul din Mogoşoaia compania a investit un milion de euro. Tot în acelaşi an, compania a achiziţionat două linii noi de îmbuteliere pentru brandul Zizin cu volum de 5 litri, respectiv, 19 litri, conform informaţiilor furnizate anterior de reprezentanţii companiei.

    Zizin, brandul companiei din Braşov, este unul dintre cele mai vândute de pe segmentul apei îmbuteliate, o piaţă unde se luptă cu nume precum Borsec, Aqua Carpatica sau Dorna.

    Apa minerală naturală Zizin îşi are originea în Munţii Ciucaş. Prima descriere a apelor minerale din localitatea Zizin a fost făcută de către doctorul Lucas Wagner, în 1773, potrivit datelor publicate pe site-ul producătorului de Apemin Zizin. Cu toate acestea, abia în 1936 a fost fondată staţia de îmbuteliere a apei minerale naturale Zizin extrasă din izvorul Ferdinand. Compania Apemin Zizin SA, societate cu capital privat autohton, a fost înfiinţată în anul 1991, la Braşov.

    Piaţa apelor minerale din România valorează circa un miliard de euro. Datele analizate de compania de cercetare de piaţă Market Vector arată că românii consumă anual în medie 87 de litri de ape minerale, sub media Uniunii Europene de 117 litri. Ţările cu cel mai mare consum de apă minerală din UE sunt Italia, Germania şi Belgia, conform aceleaşi surse.

    laurenţ iu.cotu@zf.ro

  • (P) Pantofi sport ieftini sau încălţăminte de brand – care este alegerea mai bună?

    În multe domenii, avem de făcut alegeri în momentul în care dorim să cumpărăm produse, inclusiv în segmentul fashion. O nişă aparte este cea a articolelor de încălţăminte. Dacă în cazul hainelor o potrivire aproximativă este acceptabilă, în cazul pantofilor avem nevoie de confort total, de o potrivire perfectă. Produsele de încălţăminte au un rol funcţional extrem de important pentru fiecare dintre noi, pentru activităţile noastre de zi cu zi. Cu cât avem un stil de viaţă mai dinamic, cu atât avem nevoie de pantofi de calitate mai bună, care să reziste din toate punctele de vedere, estetic şi funcţional, interior şi exterior.

    Pantofii sport reprezintă o alegere de încălţăminte pe placul celor mai mulţi români. Nu sunt folosiţi doar pentru practicarea de sporturi, ci şi pentru momente în care este nevoie de pantofi casual. Stilul sport este adoptat de multe persoane în diverse activităţi. Mulţi dintre noi purtăm pantofi sport chiar şi la locul de muncă, dacă acesta ne permite. De alegerea „adidaşilor” depinde inclusiv sănătatea noastră, confortul general. Pantofii inconfortabili ne afectează picioarele, iar senzaţia de oboseală sau durere are un impact asupra noastră, la nivel general.

    De ce trebuie să ţinem cont la alegerea pantofilor sport?

    Când alegem pantofi sport, avem varianta modelelor economy, de la mărci oarecare, precum şi varianta modelelor premium, încălţăminte de brand. Prima opţiune are, evident, costurile mai mici, însă merită o astfel de alegere, chiar şi financiar, pe termen lung?! În practică, adesea, modelele de încălţăminte sport „no name” se deteriorează rapid, fiind nevoie de înlocuire. Uneori deteriorarea se observă la nivel estetic, la exterior, dar adesea este vorba despre defecţiuni la interior, ce afectează nivelul de confort în mod puternic.

    Modelele de Puma adidasi cu garanţie de produse 100% originale oferă de cele mai multe ori avantaje semnificative în comparaţie cu modelele low cost. În primul rând, este vorba despre produse rezultate în urma unor cercetări riguroase – materiale de calitate ridicată, care rezistă în utilizare. Confortul este, de asemenea, un capitol relevant pentru branduri – tehnologii care nu se observă la o simplă privire, dar care sunt integrate în procesul de fabricaţie. Talpa, cusăturile, materialele la interior şi exterior – fiecare detaliu contează.

    Nike, Adidas şi Puma sunt cele mai populare alegeri în materie de pantofi sport şi în România. Astfel de companii de top au investit masiv pentru a concepe modele la modă la partea de design, dar care se simt excelent atunci când sunt utilizaţi. Se reduce inclusiv senzaţia de picioare obosite pentru mers şi alergat, nu doar în timpul practicării unor sporturi. De fapt, există modele variate cu diferite destinaţii: plimbare, mers sportiv, alergare, anumite sporturi, modele casual pentru viaţa de zi cu zi etc.

    Românii pot cumpăra produse originale de la mărci consacrate din magazine online sau offline. Astfel de modele au un cost mai ridicat, evident, decât variantele economy, însă, de obicei, nu doar că oferă mai multă satisfacţie utilizatorilor, ci şi rezistă mai mult, deci au un randament mai bun în timp, inclusiv pe partea financiară. Se poate merge astfel pe un raport calitate/preţ mai bun, în loc de a alege strict un preţ mic la momentul achiziţiei.

  • O altfel de poveste de dragoste. Cum a ajuns o mică localitate din Transilvania sursa unui business de succes

    Comuna Mica din judeţul Mureş, o localitate transilvăneană cu circa 4.000 de locuitori, este scenografia unei altfel de poveşti de dragoste: i-a plăcut atât de mult lui Heiner Oberrauch, un antreprenor sud-tirolez care deţine, printre altele, brandul de articole outdoor Salewa, încât a decis să cumpere aici un deal. Pasiunea lui pentru acest loc nu a fost deloc mică: a investit  3,5 milioane de euro pentru a cultiva vinurile Villa Vinèa şi nu s-a dat în lături de la nimic: a remodelat dealul pentru ca acesta să fie propice cultivării a peste 10 soiuri de struguri, dar a construit şi un turn în stilul secolelor XVI-XVII pentru a păstra arhitectura zonei. Mircea Matei, un fost executiv dintr-o multinaţională este acum mâna sa dreaptă: a fost mai întâi client al cramei, iar apoi s-a întors în locurile copilăriei pentru a dezvolta  businessul Villa Vinèa, după ce, la rândul său, a fost cucerit de Feteasca Neagră de Transilvania.

    „Priveliştea din turn este superbă – la stânga avem o deschidere de 180 km, la poalele munţilor se află Sovata, pe valea Târnavei Mici, iar în dreapta avem o deschidere până după Târnăveni, de aproximativ 120 km de vale ce poate fi văzută”, descrie Mircea Matei, directorul general al Villa Vinèa, spaţiul verde amplu ce poate fi observat din turnul cramei Villa Vinèa.

    Acesta reprezintă locul de unde strugurii proaspăt culeşi iau drumul vinificării, fiind turnaţi fără folosirea energiei electrice spre etajele inferioare, unde sunt apoi prelucraţi, vinificaţi şi stocaţi. „Zilierii culeg strugurii dimineaţa devreme, aceştia sunt aduşi cu lăzile aici, unde folosim gravitaţia în locul pompelor pentru a împinge strugurii – nu vrem să risipim resurse de orice tip, fie că vorbim despre energie, materie primă, transport etc. Încercăm să păstrăm lucrurile cât mai simple.”

    Dincolo de utilitatea sa practică, turnul reprezintă totodată o formă de respect pentru peisajul transilvănean, aflat la tranziţia a trei culturi – românească, maghiară şi săsească: în fiecare sat din zonă, bisericile catolice sau reformate, construite în anii 1700-1800, sunt prevăzute cu un astfel de turn. La Villa Vinèa, un arhitect italian a proiectat toată crama într-un stil care să se integreze în peisajul transilvănean, în 2010-2012. „Se văd de aici aproape toate cele 32 de hectare, iar dealul nu s-a aflat în forma aceasta la cumpărare. Heinner a cumpărat dealul, apoi s-a lucrat aici timp de un şi jumătate la mutat pământ, la modelarea teraselor”, descrie Matei terasamentul viei, care se întinde cât vezi cu ochii.


    Mircea Matei, director general, Villa Vinèa: „După 15 ani în Bucureşti, am decis să mă întorc în Transilvania, unde am norocul unui astfel de job. Înainte de a veni aici, vinul era doar o băutură plăcută, nu eram un erudit al vinurilor şi nici acum nu sunt, este mult de învăţat.”


    Heinner Oberrauch a devenit un personaj aproape legendar în zonă: se autodescrie drept sud-tirolez (şi el fiind originar dintr-un loc aflat la o intersecţie de culturi – italienească şi austriacă), potrivit spuselor lui Mircea Matei. Omul de afaceri a ajuns prima oară în Ardeal acum circa două decenii, când a văzut potenţialul zonei şi a ales să investească la Târgu-Mureş într-o unitate de producţie pentru businessul pe care îl conduce, sesizând avantajul forţei calificate de muncă din această zonă. Afacerile antreprenorului, reunite sub umbrela grupului Oberalp, ajung la peste 200 de milioane de euro pe an. Businessul principal este specializat pe articole destinate pasionaţilor de munte şi funcţionează sub brandul Salewa – o afacere derulată pe parcursul a şase generaţii, cu fabrici în Europa şi Asia şi desfacere pe toate continentele. Câteva sute de angajaţi lucrează în fabrica Salewa de la Târgu-Mureş, pe care a ales să o predea unui prieten de familie, după ce şi-a reorientat producţia dinspre îmbrăcăminte către materiale textile pentru cărucioarele de bebeluşi, după cum povestea chiar el într-un material anterior al revistei. „I-a plăcut zona foarte mult, este iubitor de natură, iar businessul său principal este axat pe producţia de articole pentru sporturi montane. Totuşi, aici i-a plăcut potenţialul viticol, a crescut cu vie în familie – iar asta se vede chiar şi acum – în vizitele sale vine şi chiar şi curăţă via, e un personaj foarte activ, dinamic.”

    Antreprenor pur-sânge, Oberrauch a redescoperit potenţialul viticol al zonei şi şi-a propus să fie printre cei care redau acest teritoriu viticulturii, prolific în perioada comunistă. Dacă înainte de anii ’90, văile de aici erau pline de struguri, după această perioadă fuseseră retrocedate şi lăsate în paragină. „Pe atunci însă nu era vorba despre soiuri nobile, ci de soiuri hibride, exista un mare combinat la Târgu-Mureş unde erau prelucrate.” Oberrauch a început procesul de achiziţie al dealului în 2002,  iar acesta a continuat până în 2004, din cauza numeroşilor proprietari care se aflau în zonă. În comuna Mica a ajuns la o suprafaţă totală cultivată de 32 de hectare. 11 soiuri sunt cultivate în localitatea Mica, iar în 2016 au mai cumpărat 40 ha la circa 10 km de aici, la Găneşti, unde este cultivat un alt soi de viţă de vie. „În via de aici avem cele trei soiuri româneşti, Fetească Regală, Fetească Albă, Fetească Neagră. Oberrauch a fost de altfel primul care a pariat că se pot face vinuri roşii de calitate în Transilvania, este un curajos şi un vizionar”, spune Matei.

    Confluenţa dintre cele trei culturi aflate în zonă se regăseşte însă şi în soiurile cultivate, unele fiind specifice zonei: „În zona târnavelor se cultivau de către saşi Gewürztraminer şi Riesling de Rin – două soiuri tradiţionale; Muscat Ottonel – soi care este transformat într-un vin de desert, Sauvignon Blanc, Kerner – un soi de origine germanică pe care nu îl mai cultivă nimeni în România, se cultivă în zona de unde vine Oberrauch şi s-a naturalizat foarte bine”, explică Mircea Matei. Apoi, când vine vorba despre soiurile roşii menţionează Feteasca Neagră (atipic cultivată în această zonă), Zweigelt (un soi de origine austriacă adaptat climei reci), Pinot Noir”.

    Toate aceste soiuri iau apoi drumul invers al turnului din Mica, transformându-se în produsele vândute de Villa Vinèa în trei game (Classic, Premium, Selection). Categoria Selection (care reprezintă de altfel categoria cea mai scumpă de preţ), este rezultatul unui proces de rărire a strugurilor în perioada recoltei: „La final de iunie-iulie intră zilierii şi taie ciorchinii astfel încât pe o singură plantă să se afle maximum 800 de grame de struguri, sunt desfrunziţi de asemenea manual – astfel strugurii au parte de mai mult soare, de mai mulţi nutrienţi. Sunt câteva lucruri pe care le facem diferit pentru această gamă – o cramă are avantajul că îşi produce materia primă – poate să direcţioneze produsul spre calitate încă de la început.”

    În prezent, pe piaţa locală, vinurile comercializate sunt vândute în HoReCa: 50% (anul trecut procentul s-a plasat la 30% în contextul pandemic), retail (modern şi generalist): undeva la 20% pondere din vânzări (anul trecut a fost mai mare, undeva la 30%, dar acum revine la 20%), online: de la aproape 0 înainte de pandemie, fiindcă magazinul online a fost lansat la începutul anului trecut, a ajuns la 5% în prezent. Au şi două magazine proprii în judeţul Mureş, unde vânzarea a ajuns la circa 25%.

    Dincolo de piaţa locală, vinurile din Mica se adresează şi clienţilor de peste graniţă – procentajul exporturilor situându-se la circa 15% din total. „Nu suntem în zona de preţ mic, prin urmare exporturile sunt mici – mare parte din acestea merg către Italia, datorită proprietarului, dar ajung şi în Germania, Anglia, Canada, Polonia. Am dezvoltat genul acesta de exporturi prin vizitele unor clienţi la tururi de cramă, ei aveau wine shopuri etc., dar nu vorbim despre cantităţi mari.”

    Mircea Matei adaugă că anul trecut businessul a fost stabil prin comparaţie cu cel anterior, iar ce au pierdut din HoReCa s-a recuperat prin online şi retail. Pentru anul în curs, directorul general Villa Vinèa previzionează o creştere de circa 20-25%  faţă de anul anterior, când cifra de afaceri s-a plasat la circa 3,1 milioane de lei. Planurile lor de viitor includ o investiţie în capacitatea de producţie, în contextul în care în prezent nu au unde să prelucreze toţi strugurii din viile deţinute. Astfel, anticipează o creştere a producţiei cu circa 30% în următorii 2-3 ani. Vor de asemenea să deschidă două camere de degustare, precum şi să amenajeze câteva camere pentru cazarea turiştilor.

    Acum, Heinner Oberrauch ajunge în această zonă de două-trei ori pe an: de două ori pentru business şi o dată în concediu cu prietenii şi familia. În rest, comunică îndeaproape cu Mircea Matei, actualul director general al firmei. Nici drumul lui până la acest rol nu este lipsit de poveşti: fost „corporatist de Capitală”, s-a îndrăgostit de gustul vinurilor din zona aflată aproape de locurile în care a crescut. „Înainte să lucrez am fost client, mergeam pe acest drum între Tg.-Mureş şi Bucureşti, am descoperit Villa Vinèa, mi-a plăcut via, am intrat şi am fost surprins să văd Feteasca Neagră de Transilvania. Am testat-o, mi-a plăcut şi am rămas client al vinurilor”. Ulterior l-a cunoscut pe Oberrauch şi pe directorul general de atunci şi s-a angajat acolo în rolul director comercial, de unde a evoluat în postul curent. „După 15 ani în Bucureşti, am decis să mă întorc în Transilvania, unde am norocul unui astfel de job. Înainte de a veni aici, vinul era doar o băutură plăcută, nu eram un erudit al vinurilor şi nici acum nu sunt, este mult de învăţat.”

    Villa Vinèa este des vizitată de turişti – din Bucureşti, dar şi străini -, iar Mircea Matei îşi aminteşte despre cel mai frumos feedback primit de la unul dintre aceştia: „Un grup din Viscri, conectat cu proiectul prinţului Charles, a venit aici pentru o degustare şi a spus «Amazing, this could be anywhere in the world, but it’s Romania»”, (Incredibil, locul acesta ar putea fi oriunde în lume şi este totuşi în România). Era o persoană care lucrase în industria vinului în Regatul Unit, astfel că a fost cel mai frumos feedback primit – „this can be anywhere in the world”).

    Totuşi, geografia locului este „trădată” de distanţa până aici, iar Mircea Matei speră ca în câţiva ani mult mai multe drumuri să ducă spre localitatea de care el şi mulţi alţii s-au îndrăgostit deja: „Ce ar trebui făcut pentru dezvoltarea zonei? Infrastructura – autostradă, aeroport la Tg.-Mureş, autostrada Cluj-Tg.-Mureş se apropie de finalizare, astfel că va fi mai accesibil să ajungeţi aici din partea respectivă. Din Bucureşti rămâne varianta avionului până la Cluj sau al unui drum de 5-6 ore cu maşina”.