BusinessMagazin

Tag: BCE

  • Analişti: Măsurile de stimulare ale BCE, benefice mai mult Europei de Est decât Elveţiei

    “Achiziţiile de obligaţiuni ale BCE vor avea în mod clar un efect pozitiv. Relaxarea monetară poate avea un impact pozitiv asupra economiilor care au legătură cu regiunea unde este aplicată o astfel de politică”, a declarat Piroska Nagy, economist la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), relatează Bloomberg.

    Majoritatea statelor est-europene nu folosesc euro, dar vor avea de câştigat întrucât măsurile BCE încurajează creditarea transfrontalieră şi stimulează creşterea economică în uniunea monetară, principalul lor partener comercial.

    Băncile centrale din Europa de Est sunt deja ocupate să facă faţă efectului retragerii măsurilor de stimulare de către Rezerva Federală americană şi cu decizia şoc a Băncii Naţionale a Elveţiei de a elimina plafonul valutar de 1,2 franci/euro, care a mărit costul creditelor în franci.

    Monedele Poloniei şi Ungariei s-au depreciat puternic săptămâna trecută, cele două ţări având cea mai mare pondere a creditelor pentru locuinţe în franci elveţieni. Zlotul şi forintul s-au depreciat de la începutul acestui an cu 1,1%, respectiv 0,7%.

    Europa de Est a suportat deocamdată impactul încetinirii economice din zona euro, dar prăbuşirea cotaţiilor petrolului a amplificat presiunile de scădere a preţurilor. În prezent, Polonia şi Ungaria se află în deflaţie, în timp ce în statele vecine inflaţia se află la minime record.

    Măsurile de stimulare ale BCE ar putea permite statelor est-europene să menţină costurile de împrumut la minime record, iar în unele cazuri scăderea în continuare a acestora, susţinând astfel creşterea economică, a spus Neil Schearing, economist şef pentru pieţe emergente la Capital Economics, în Londra.

    “Politicile monetare din Europa Centrală şi de Est vor rămâne mai relaxate decât ar fi fost în altă situaţie. Polonia şi România ar putea reduce în continuare dobânzile, în timp ce Cehia ar putea ajusta plafonul de apreciere a coroanei”, consideră Schearing.

    Lichidităţile suplimentare de la BCE ar putea încuraja băncile vest-europene, care domină circa două treimi din industria bancară din Est, prin bănci precum Erste Group Bank şi Societe Generale, să reducă retragerile de capital din regiune, a adăugat economistul.

    Iniţiativa lui Draghi implică şi riscuri pentru Europa de Est, precum intrările de capital şi formarea de bule speculative pe pieţele de obligaţiuni, a avertizat săptămâna trecută guvernatorul băncii centrale a Poloniei, Marek Belka.

    Polonia a menţinut săptămâna trecută dobânda de politică monetară la nivelul de 2%.

    BCE va evalua nivelul de 0,05% al dobânzii cheie la şedinţa de politică monetară de joi, la care majoritatea analiştilor anticipează că instituţia va anunţa şi lansarea unui program de achiziţii de obligaţiuni guvernamentale în valoare de 550 de miliarde de euro.

    Un alt risc este ca programul de achiziţii de obligaţiuni al BCE să nu confirme amploarea luată deja în calcul de investitorii în active de pe pieţele est-europene, a spus Helena Horska, director de cercetări la Raiffeisen Bank în Praga.

    Cu toate acestea, ritmul de creştere economică din Europa Centrală şi cele trei state baltice va rămâne solid, de 2,6% în acest an, potrivit estimărilor BERD publicate luni. În Europa de Sud-Est, avansul economic va fi de 2,2% în 2015.

  • Hollande: BCE va lansa joi programul de achiziţii de obligaţiuni guvernamentale

    “BCE va decide joi să cumpere obligaţiuni guvernamentale, măsură care va furniza lichidităţi semnificative pentru economiile europene şi care va crea o mişcare favorabilă creşterii economice“, a spus Hollande, citat de MarketWatch.

    Declaraţiile preşedintelui Franţei sunt surprinzătoare, deoarece par să prezică acţiunile BCE, instituţie care îşi apără cu tărie independenţa faţă de guverne.

    Cu toate acestea, remarcile lui Hollande reflectă estimările avansate în ultimele luni de economişti, care se aşteaptă ca BCE să înceapă un program de relaxare cantitativă după şedinţa de joi, în contextul în care măsurile luate anul trecut pentru stimularea creşterii economice din zona euro nu au fost suficiente pentru ca rata inflaţiei să iasă din panta descendentă în care a intrat în urmă cu aproape doi ani.

    Inflaţia anuală din zona euro s-a situat la -0,2% în luna decembrie, iar cea din UE, la -0,1%.

    Potrivit economiştilor chestionaţi de Bloomberg, preşedintele BCE Mario Draghi va anunţa joi un program de achiziţii de obligaţiuni în valoare de aproximativ 550 de miliarde de euro, program menit să convingă investitorii că instituţia dispune de instrumente suficient de puternice pentru a revigora economia din zona euro.

    În ceea ce priveşte impactul posibilelor măsurilor de relaxare cantitativă asupra economiilor din afara zonei euro, în particular din centrul şi estul Europei, analiştii de la Capital Economics nu se aşteaptă la mişcări semnificative pe aceste pieţe în urma şedinţei de joi.

    “În afara situaţiei în care BCE va crea şoc şi uimire prin anunţarea unor achiziţii mai mari decât cele estimate în prezent, nu ne aşteptăm la reacţii semnificative pe pieţele financiare din centrul şi estul Europei”, se arată într-o notă a Capital Economics.

    Cu toate acestea, deciziile BCE vor fi probabil de natură să justifice continuarea relaxării politicii monetare în regiune, potrivit analiştilor britanici, care estimează noi tăieri ale dobânzilor cheie în România şi Polonia.

    Un program de achiziţii de obligaţiuni guvernamentale al BCE ar putea duce şi la încetinirea procesului de dezintermediere bancară în ţările din Europa Centrală şi de Est, pe fondul creşterii lichidităţii din zona euro, potrivit Capital Economics.

  • Draghi: Riscul deflaţiei în zona euro nu poate fi exclus. BCE trebuie să acţioneze

    “Riscul ca BCE să nu îşi îndeplinească mandatul de menţinere a stabilităţii preţurilor este mai mare faţă de acum şase luni. Pregătim tehnic modificarea mărimii, vitezei şi compoziţiei măsurilor, la începutul lui 2015, dacă va fi necesar, pentru a reacţiona la o lungă perioadă de inflaţie scăzută. Există unanimitate în această privinţă la nivelul consiliului guvernatorilor”, a afirmat Draghi într-un interviu acordat publicaţiei germane Handelsblatt, relatează Bloomberg.

    Membrii consiliului sunt de acord în principiu, dar discuţiile legate de necesitatea unor noi măsuri de stimulare în acest moment au redeschis divergenţele în interiorul consiliul guvernatorilor format acum din 25 de membri, după adoptarea euro de către Lituania, la 1 ianuarie.

    Cu inflaţia care ar putea deveni negativă în acest an, unii membri au avertizat că există pericolul intrării pe o spirală a deflaţiei, în timp ce alţii vor să lase ca măsurile deja convenite să îşi facă efectul.

    Draghi a spus în privinţa deflaţiei că riscul nu poate fi exclus dar că este limitat, iar BCE trebuie să acţioneze împotriva acestui risc.

    Şeful BCE a adăugat că achiziţiile de obligaţiuni guvernamentale se află printre intrumentele care ar putea fi utilizate de instituţie pentru a-şi îndeplini mandatul de menţinere a stabilităţii preţurilor, dar finanţarea statelor, interzisă de Tratatul UE, trebuie evitată.

    Tipărirea de bani pentru achiziţia de obligaţiuni guvernamentale, operaţiune cunoscută sub numele de relaxare cantitativă, este văzută ca unul dintre ultimele instrumente aflate la dispoziţia BCE pentru revigorarea inflaţiei, în condiţiile în care dobânda de politică monetară este de numai 0,05%, iar neîncrederea privind efectul măsurilor deja adoptate de instituţie este în creştere.

    Inflaţia din zona euro este de numai 0,3%, cu mult sub ţinta BCE de aproape 2%, provocând temeri că aşteptările de preţuri mici ar putea afecta salariile şi investiţiile, respectiv perspectivele de creştere economică.

    În pofida tuturor problemelor, Draghi exclude posibilitatea destrămării zonei euro.

    Randamentele obligaţiunilor Italiei şi Spaniei pe termen de 10 ani au coborât la niveluri record în urma interviului lui Draghi, în timp ce euro s-a depreciat la 1,2035 dolari pe unitate, cel mai redus nivel atins după iunie 2010, fiind tranzacţionat ulterior în scădere cu 0,5%, la 1,2045 dolari pe unitate.

    Următoarea şedinţă de politică monetară a BCE va avea loc pe 22 ianuarie.

  • Evenimentele care au schimbat faţa lumii

    ANEXAREA CRIMEEI: CEA MAI GRAVĂ CRIZĂ ÎNTRE RUSIA ŞI OCCIDENT DE LA DESTRĂMAREA URSS

    Peninsula Crimeea, oferită Ucrainei de liderul sovietic Nikita Hruşciov în 1954, a fost anexată în martie de Moscova, după manifestaţiile prooccidentale de la Kiev care au dus la îndepărtarea preşedintelui ucrainean prorus Viktor Ianukovici.
    Situaţia s-a agravat la 17 iulie, când un Boeing al companiei Malaysia Airlines s-a prăbuşit într-o zonă controlată de rebelii proruşi din estul Ucrainei, provocând moartea a 298 de persoane. Kievul şi separatiştii se acuză reciproc că au doborât avionul.

    UE şi SUA au înăsprit în mai multe rânduri sancţiunile împotriva Rusiei, acuzată că-i susţine pe separatiştii din estul Ucrainei, unde, potrivit ONU, conflictul a provocat peste 3.600 de morţi din aprilie.

    Preşedintele rus Vladimir Putin, desemnat de AFP cea mai influentă personalitate a anului 2014, nu pare impresionat de sancţiuni, afirmând recent în Parlamentul de la Moscova că Crimeea este la fel de sfântă pentru ruşi cum este Muntele Templului pentru evrei sau musulmani.

    GRUPAREA STAT ISLAMIC SEAMĂNĂ TEROARE

    Gruparea teroristă Stat Islamic a apărut în primăvara anului 2013 în Siria, afectată de război civil încă din 2011. De atunci, această grupare ultraradicală şi-a extins controlul, în special în urma lansării unei ofensive în Irakul vecin care i-a permis să ocupe vaste teritorii. Gruparea a proclamat la sfârşitul lui iunie un califat în teritorii ocupate în Irak şi Siria.
    Acuzată de ONU de crime împotriva umanităţii, Si seamănă teroare în zonele pe care le controlează, dedându-se la numeroase orori, între care decapitări, crucificări şi sclavie.

    Statele Unite se află în fruntea unei coaliţii de aproape 60 de ţări formate împotriva acestei grupări ultraviolente în Irak şi Siria, iar în august au lansat atacuri aeriene. În Irak, SUA au primit ajutorul avioanelor franceze, australiene, britanice, canadiene, daneze, belgiene şi olandeze. De la 23 septembrie, americanii atacă poziţii SI în Siria, cu participarea Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite, Iordaniei şi Bahreinului.

    RUBLA S-A PRĂBUŞIT CU 54% FAŢĂ DE DOLAR, ECONOMIA RUSIEI SE ÎNDREAPTĂ SPRE RECESIUNE

    Rubla s-a prăbuşit cu 54% în acest an, cursul ajungând pe 16 decembrie şi la peste 80 de unităţi pentru un dolar, în pofida deciziei surprinzătoare a băncii centrale de a urca dobânda cheie cu 6,5 puncte procentuale, la 17%.

    Randamentele obligaţiunilor pe 10 ani se află la nivelul record de 16,4%. De la anexarea Crimeei din luna martie, costurile de finanţare ale Rusiei au crescut cu 11,5%.

    Potrivit analiştilor, banca centrală ar putea lua măsuri ca să controleze fluxurile de capital pentru a sprijini rubla, grav afectată de scăderea preţului petrolului şi de sancţiunile economice impuse de statele din vest, dar Ministerul Economiei a respins această posibilitate.

    Banca centrală a cheltuit în decembrie, fără succes, 5,9 miliarde de dolari pentru a opri declinul rublei, în timp ce, la nivelul anului, instituţia a folosit în acest sens 80 de miliarde de dolari din rezervele sale.

    Potrivit estimărilor băncii centrale, PIB-ul Rusiei s-ar putea contracta anul viitor cu cel puţin 4,5% în situaţia în care preţul petrolului va fluctua în jurul a 60 dolari pe baril.

    EBOLA A UCIS PESTE 6.000 DE OAMENI

    Numărul deceselor provocate de epidemia de febră hemoragică Ebola a depăşit 6.800, dintr-un total de circa 18.500 de persoane infectate cu acest virus, potrivit celui mai recent bilanţ al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) publicat în decembrie.

    Sierra Leone a devenit ţara care înregistrează cel mai mare număr de persoane contaminate cu virusul Ebola, cu 7.798 de cazuri, faţă de 7.719 în Liberia.

    Epidemia, cea mai gravă de la identificarea virusului în 1976, s-a declanşat în Guineea, la sfârşitul lui decembrie 2013. De atunci, epidemia de Ebola a provocat moartea a 1.412 persoane în această ţară. De asemenea, s-au înregistrat 3.177 de morţi în Liberia, iar  Sierra Leone 1.742 de decese.
    În Statele Unite au apărut patru cazuri, dar numai un pacient liberian, revenit din ţara sa, a murit din cauza bolii. Spania a înregistrat un caz de contaminare cu Ebola, o asistentă, între timp vindecată, care a îngrijit doi misionari infectaţi şi repatriaţi la Madrid, unde aceştia au decedat în august şi septembrie.

    SCOŢIENII AU RESPINS SEPARAREA DE MAREA BRITANIE, ÎNTR-UN REFERENDUM ISTORIC

    Scoţienii au respins pe 18 septembrie separarea de Anglia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord, după 307 ani de uniune, într-un referendum de importanţă istorică la care s-a înregistrat o participare record de 85%, în care 55,3% dintre votanţi au fost împotrivă.

    Decizia scoţienilor a produs uşurare pe pieţele financiare, risipind temerile legate de problemele economice care ar fost declanşate de ruptura de Marea Britanie.

    Principalul motiv de îngrijorare era ce monedă ar fi urmat să folosească Scoţia independentă şi cum ar fi fost împărţite datoriile de 1.300 de miliarde de lire sterline ale Marii Britanii.

    Incertitudinile din jurul lirei au fost de fapt în centrul campaniei anti-independenţă. Susţinătorii separării de Regatul Unit sperau că Scoţia va putea să folosească în continuare lira, dar principalele partide politice britanice au insistat că acest lucru nu se va întîmpla, existând totodată temeri că ar putea avea loc retrageri masive de fonduri din bănci.

  • BCE: 13 bănci care au picat testele de stres au primit acordul iniţial privind recapitalizarea

    “Consiliul de Supraveghere a aprobat vineri proiectele pentru capitalizarea băncilor la care au fost identificate deficienţe. Cele 13 bănci cu deficit de capital vor avea la dispoziţie între şase şi nouă luni să acopere deficitul şi să implementeze programele prezentate”, a declarat un purtător de cuvânt BCE, care a adăugat că proiectele de recapitalizare necesită acordul final din partea consiliului guvernator al BCE.

    În octombrie, BCE a publicat rezultatele unei analize privind 130 de instituţii bancare din zona euro, în urma căreia a rezultat că 25 de bănci au nevoie de capital suplimentar în valoare de 25 de miliarde de euro.

    Testele BCE au fost realizate pe baza situaţiilor financiare ale băncilor de la finele anului 2013, iar 12 dintre cele 25 de instituţii la care au fost indentificate probleme au operat între timp majorări de capital în valoare cumulată de 15 miliarde de euro.

    Dintre instituţiile de credit care nu au îndeplinit plafoanele de capital stabilite de BCE, banca italiană Monte dei Paschi a înregistrat cel mai mare deficit de fonduri, în valoare de 2,1 miliarde de euro.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Ce se va întâmpla cu preţurile din zona euro

    Este de aşteptat ca serviciile să aibă cea mai mare rată de creştere anuală în noiembrie (1,1%, faţă de 1,2% în octombrie), urmate de alimente, alcool şi tutun (0,5%, în stagnare faţă de octombrie), bunuri industriale (0,0% faţă de +0,1% în octombrie) şi energie (-2,5%, faţă de -2,5% în octombrie).

    Banca Centrală Europeană a redus prognoza pentru inflaţia din zona euro, preşedintele Mario Draghi precizând că noile estimări arată că preţurile vor creşte cu 0,5% în acest an, cu 0,7% în 2015 şi cu 1,3% în 2016, pe fondul ieftinirii pronunţate a petrolului. În luna septembrie, instituţia prognoza o inflaţie de 0,6% la finalul acestui an, de 1,1% anul viitor şi de 1,4% în 2016.

    BCE a menţinut dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,05% adoptat la începutul lunii septembrie, când rata a fost redusă de la 0,15%. BCE a decis să nu mai ia nicio măsură privind relaxarea monetară cantitativă în acest an, urmând să evalueze la începutul anului viitor impactul acţiunilor deja întreprinse.

  • BCE a redus prognoza de creştere economică pentru zona euro, dar nu mai ia noi măsuri de stimulare

    De asemenea, BCE a redus prognoza pentru inflaţia din zona euro, preşedintele Mario Draghi precizând că noile estimări arată că preţurile vor creşte cu 0,5% în acest an, cu 0,7% în 2015 şi cu 1,3% în 2016.

    În luna septembrie, instituţia prognoza o inflaţie de 0,6% la finalul acestui an, de 1,1% anul viitor şi de 1,4% în 2016.

    “În următoarele luni, inflaţia anuală ar putea să încetinească, pe fondul declinului înregistrat de preţurile la petrol”, a precizat Draghi, citat de Financial Times.

    Cu toate acestea, BCE a decis joi să nu mai ia nicio măsură privind relaxarea cantitativă în acest an, urmând să evalueze impactul acţiunilor deja întreprinse la începutul anului viitor.

    “Măsurile actuale vor avea un impact considerabil asupra portfoliului nostru de active, intenţia noastră fiind ca acesta să ajungă la nivelul de la începutul anului 2012”, a afirmat Draghi.

    În 2012, BCE avea în valoare de 3.000 miliarde euro, iar în prezent instituţia deţine active în valoare de aproximativ 2.000 miliarde euro.

    Din luna iunie, BCE a redus de două ori dobânda de politică monetară, a oferit împrumuturi ieftine băncilor pentru a sprijini creditarea către consumatori şi a iniţiat programe de achiziţii de obligaţiuni garantate cu active.

    Euro a crescut cu 0,8% faţă de dolar, la 1,236 de dolari pe unitate în urma discursului ţinut de preşedintele BCE.

    Banca Centrală Europeană (BCE) a menţinut joi dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,05% adoptat la începutul lunii septembrie, când rata a fost redusă de la 0,15%.

  • Mesaj de la pieţele financiare: ce-ar fi să daţi drumul la tiparniţă?

    Dintre investitorii intervievaţi, 38% au considerat că situaţia economiei globale se înrăutăţeşte, dublu faţă de numărul celor care au descris astfel evoluţia economică în sondajul din iulie. Ponderea investitorilor care evaluează negativ starea economiei mondiale nu a mai atins o cotă atât de mare din septembrie 2012, când Europa era încă în recesiune. 43% dintre respondenţi au descris politicile monetare ale BCE ca “prea restrictive”, faţă de 31% în luna iulie. În acelaşi timp, 59% dintre investitori au o percepţie favorabilă asupra preşedintelui BCE, în scădere de la 74% în luna iulie. Şi percepţia asupra politicilor duse de cancelarul german Angela Merkel a avut de suferit în ultimele trei luni. Doar 45% dintre respondenţi au caracterizat politicile cancelarului german ca favorabile pentru investitori, faţă de 72% dintre cei intervievaţi în luna iulie.

    Economistul-şef al Standard&Poor’s pentru EMEA, Jean-Michel Six, apreciază la rândul său că zona euro riscă să intre în a treia fază de recesiune după cele din 2009 şi 2012-2013, întrucât redresarea începută în al doilea trimestru din 2013 a atins deja nivelul maxim şi nu mai sunt alte resurse de creştere, cu excepţia mult aşteptatei porniri a tiparniţei de bani de către Banca Centrală Europeană, după exemplul Rezervei Federale a SUA, al Băncii Japoniei şi al Băncii Angliei. Six consideră însă că este probabil ca zona euro să evite recesiunea în următorii doi ani, dacă va fi ajutată de scăderea puternică a preţurilor petrolului.

    Recent, şi Yves Mersch, membru al Comitetului Executiv al BCE, a declarat că economia zonei euro este într-o situaţie “critică” din cauza ritmului slab de creştere şi a inflaţiei “extraordinar de scăzute”. Ultimele date arată că economia zonei euro a avansat cu doar 0,2% în trimestrul al treilea, în timp ce analiştii anticipau o creştere de 0,1%. Inflaţia anuală din zona euro a accelerat nesemnificativ la 0,4% în octombrie, de la 0,3% în luna precedentă, dar a rămas cu mult sub ţinta BCE pe termen mediu, de 2%. Banca a anunţat luna trecută noi măsuri pentru sprijinirea economiei din zona euro, printre care acordarea de împrumuturi ieftine pentru băncile comerciale şi programe pentru achiziţii de obligaţiuni şi de titluri garantate cu active.
     

  • Şeful BCE este pregătit să suplimenteze stimulii, dacă economia zonei euro va avea nevoie

    Răspunzând întrebărilor referitoare la stilul său de management şi la posibila existenţă a unor dizidenţi în BCE, Draghi a spus că nu conduce o bucătărie, el subliniind că toţi oficialii băncii susţin în principiu măsurile de stimulare a economiei, transmite Bloomberg.

    El a arătat totodată că măsurile BCE ar putea creşte portofoliul de active sl instituţiei spre 3.000 de miliarde de euro.

    Prin menţionarea obiectivului comun al membrilor BCE, Draghi vrea să reducă dezacordurile legate de mijloacele precise prin care banca poate ajuta mai mult economia, pe fondul pesimismului legat de perspective.

    “Conducerea BCE a însărcinat departamentele relevante din sistemul euro să pregătească din timp noi măsuri care să fie implementate la nevoie. Acest angajament a fost semnat de toţi membrii consiliului guvernatorilor”, a precizat Draghi în conferinţa de presă susţinută la Frankfurt, după şedinţa de politică monetară la care banca nu a modificat dobânzile.

    Programele deja anunţate de bancă în acest an, precum împrumuturi pe termen lung destinate băncilor, în vederea creşterii creditării, şi achiziţia de obligaţiuni garantate, vor avea un impact considerabil asupra portofoliului de active, care va ajunge, potrivit aşteptărilor, aproape de nivelul de la începutul anului 2012, a spus Draghi.

    În urma declaraţiilor lui Draghi, euro s-a depreciat cu 0,97%, la 1,2419 dolari pe unitate.

    Şeful BCE a mai spus că există semne că oficialii BCE ar dori reducerea estimărilor referitoare la creşterea economică din zona euro. Noile estimări ale instituţiei vor fi publicate în decembrie.

    Inflaţia din zona euro a fost de 0,4% în octombrie, faţă de 0,3% în se4ptembrie. Şomajul, de 11,5% în sdeptembrrie, este aproape de un nivel maxim record.

    BCE estimează în prezent o inflaţie de 0,6% pentru 2014 şi de 1,1% în 2015 şi o creştere economică de 0,9% în acest an şi de 1,6% în cel viitor.

    Comisia Europeană a redus în această săptămână prognoza referitoare la economia zonei euro. Instituţia anticipează pentru acest an o creştere economică de 0,8% şi de 1,1% în 2015, sub prognozele de 1,2%, respectiv 1,7% anunţate în luna mai.

  • Prima bancă din Europa care aplică dobânzi negative. Pentru 500.000 de euro depuşi, clienţii trebuie să plătească 1250 de euro anual

    Deutsche Skatbank, o divizie a VR-Bank Altenburger Land, a introdus pentru clienţii cu depozite de minim 500.000 de euro dobânzile negative începând cu 1 noiembrie. Astfel, clienţii trebuie să plătească 0,25% pe an pentru ca banca să le păstreze banii.

    Această practică este întâlnită la nivel instituţional, unde băncile comerciale “beneficiază” de dobânzi negative în relaţia cu Banca Centrală Europeană. La rândul lor, anumiţi investitori plătesc dobânzi negative către guvernele europene atunci când tranzacţionează titluri de stat.

    Chiar dacă această măsură a început doar cu clienţii care deţin sume considerabile, este de aşteptat ca instituţiile bancare să implementeze aceste dobânzi pentru toate tipurile de clienţi.

    Preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a înaintat soluţia dobânzilor negative ca o metodă de a salva Europa de la o altă criză economică, însă decizia sa a fost aspru criticată de majoritatea analiştilor.