Tag: Bancheri

  • Fraudele bancare la episodul II: situaţii atipice per ansamblul pieţei ori simptome ale unei boli?

    Băncile locale sunt vulnerabile la fraude. Fraude comise nu numai de clienţi, ci şi de oameni din interiorul instituţiilor de credit. Şi este vorba – cel puţin până acum – despre instituţii de credit cu acţionari străini, care se presupune că au importat sisteme antifraudă performante şi care au scheme de personal importante dedicate gestionării unor astfel de riscuri. Banca Naţională reafirmă că nu este rolul său să verifice cum sunt acordate creditele în sucursalele băncilor comerciale. Nicolae Cinteză, şeful Supravegherii din banca centrală, spune încă că a făcut sesizări către procurori atunci când a sesizat probleme şi la fel au făcut şi băncile din proprie iniţiativă.

    Mai multe pe zf.ro

  • Cazul fraudei bancare de 85 mil. euro: supraevaluarea garanţiilor plasează sistemul bancar pe un butoi cu pulbere

    Fraudele bancare derulate prin intermediul unor reţele bine organizate au jucat un rol important în creşterea ratei creditelor neperfor­man­te spre 20% şi pierderile de 350 mi­lioane de euro înregistrate de sistemul bancar în criză, indică două anchete ale procurorilor DIICOT apărute la un interval de numai o lună una de cealaltă. Ultima investigaţie a scos la iveală pe lângă problema documentelor false şi pe cea a supraevaluării garanţiilor şi care s-ar putea dovedi un adevărat butoi cu pulbere pentru sistemul ban­car. Judecătorii au emis la sfâr­şitul săptămânii trecute manda­te de arestare preventivă a unui evalua­tor şi a mai multor notari. Un alt evaluator cercetat în acest caz are interdicţie de a părăsi ţara.

    Mai multe pe zf.ro

  • Criza a fost un alibi pentru bancheri la creditele neperformante. Acum apar fraudele

    Criza economică nu este singurul vinovat pentru explozia ratei creditelor neperformante din sistemul bancar spre 20%, ci şi fraudele au jucat un rol important, după cum indică noua anchetă a DIICOT privind o serie de credite acordate pe bază de documente false şi supraevaluări de garanţii. La o lună şi jumătate de la precedenta undă de şoc care a zdruncinat imaginea breslei bancare, ziua de ieri a început cu imaginile TV în care oameni de afaceri, bancheri, notari şi evaluatori erau aduşi de mascaţi la DIICOT pentru audieri în cazul unui prejudiciu estimat la 85 mil. euro, de patru ori mai mare decât în cazul anchetei precedente.

    Mai multe pe zf.ro

  • Luxemburghezul Juncker părăseşte şefia finanţiştilor din Eurogrup

    “La reînnoirea mandatului meu am spus că voi pleca (la acest moment). Am solicitat astfel membrilor Eurogrup să caute un alt ministru pentru a mă înlocui”, a afirmat Juncker în cadrul unei conferinţe de presă la Bruxelles, în cursul unei reuniuni a Eurogrup.

    Mai multe pe zf.ro

  • Unde şi-au asumat bancherii cele mai mari riscuri: un sfert din credite au ajuns în restanţă în Ialomiţa şi Sălaj

    O cincime din creditele în lei acordate de bănci populaţiei şi firmelor din judeţele Bistriţa-Năsăud, Suceava şi Brăila au ajuns restante, dar cea mai dificilă situaţie este în judeţul Sălaj, unde aproape un sfert din împrumuturi au ajuns în restanţă, potrivit BNR.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Isărescu despre DOSARUL FRAUDELOR BANCARE: Nu e vorba de o caracatiţă a bancherilor, mai degrabă grup infracţional din afara sistemului

    “Cum să fie vorba de 80%? Probabil 0,08%. Numai primele trei bănci au peste 2.000 de unităţi bancare. Se vorbeşte de 16 unităţi bancare, nu au cum să reprezinte atât. (…) Nu e vorba de o caracatiţă a bancherilor, mai degrabă este un grup infracţional din afara băncilor”, a spus guvernatorul băncii centrale. El a arătat că suparvegherea băncii centrale “este tare şi îşi face datoria”, menţionând că trebuie evitată confuzia că Direcţia de Supraveghere a BNR verifică fiecare credit în parte. “Supravegherea bancară nu dă credite şi nu supraveghează creditele bucată cu bucată, şi nici fraudele. Altfel, revenim la sistemul monobancă, cum era înainte de ’90, dacă ne dorim aşa ceva”, a adăugat Isărescu. Potrivit şefului băncii centrale, în cazul prezentat de DIICOT rolul supravegherii BNR era să se asigure dacă băncile au sisteme antifraudă şi dacă acestea funcţionează.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • DOSARUL BANCHERILOR: Mihai Stan a încercat să obţină ilicit fonduri europene, prin firme controlate de el

    Mihai Stan – care nu a fost găsit la domiciliu când vineri au descins, joi, anchetatorii – este acuzat de DIICOT că în perioada 2010-2012 i-a determinat pe reprezentanţii celor trei societăţi comerciale “să prezinte şi să folosească documente şi declaraţii false faţă de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, în scopul obţinerii pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţii Europene (pntru partea de finanţare de 90 la sută din fonduri europene)”, precum şi fonduri din bugetul de stat, pentru partea de finanţare de zece la sută. Totodată, Mihai Stan ar folosit în raport de băncile comerciale CEC Bank, BRD, OTP Bank, Piraeus Bank, Eximbank şi Garanti Bank, înscrisuri sub semnătură privată (situaţii financiare şi bilanţuri contabile) şi înscrisuri oficiale falsificate (certificate de atestare fiscală şi acte de identitate), “în scopul producerii de consecinţe juridice cu ocazia negocierii, încheierii şi executării unor contracte de creditare cu unităţi bancre din România”, arată DIICOT.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • DOSARUL BANCHERILOR: Înalţi funcţionari din Senat, AVAS, ANAF, MEC, implicaţi în reţea

    Procurorii DIICOT arată, în referatul cu propunerea arestării preventive a 33 de persoane din gruparea carea se ocupa cu fraude bancare, obţinut de MEDIAFAX, că unul dintre liderii grupării, Mihai Stan, “a reuşit să penetreze prin intermediul unor persoane care au sprijinit gruparea instituţii importante ale statului”. “Astfel liderul grupării, Mihai Stan, a reuşit să-şi creeze un cerc relaţional extrem de important, cerc relaţional din care fac parte funcţionari cu rang înalt din cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ministerului Agriculturii, Senatul României, AVAS, Fondului de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, ANAF, Fondul Naţional de Garantare a Creditului Rural şi alte structuri ale statului român”, notează anchetatorii în documentul citat.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • DOSARUL BANCHERILOR: 33 de reţinuţi, printre care vicepreşedintele BRD. Şaramet a fost lăsat liber

    Anchetatorii au audiat la DIICOT – Serviciul Teritorial Bucureşti persoanele cercetate în acest dosar şi au emis ordonanţe de reţinere pentru 33 dintre acestea. Printre cei reţinuţi de procurori sunt Alexandru Claudiu Cercel-Duca, vicepreşedinte BRD, Florian Dragoş Diaconescu, fost general DIE, liderul grupări, Daniel Ruse şi fraţii Moga, au declarat, vineri, pentru MEDIAFAX surse judiciare. Aurel Şaramet, suspendat de la conducerea Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri în urma cercetărilor din acest dosar, va fi cercetat în libertate. Şaramet a fost lăsat să plece de la DIICOT vineri, în jurul orei 00.15. El va fi chemat, cel mai probabil, în perioada următoare pentru a da noi declaraţii, au spus sursele citate.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Visul românesc trăit chiar în Londra, capitala financiară a lumii

    City of London este cartierul financiar al Marii Britanii şi printre cele mai mari centre financiare ale lumii, alături de New York şi Shanghai. Un furnicar, în permanentă mişcare, de bancheri, avocaţi, directori de investiţii şi traderi, din birourile cărora se iau decizii care pot îngenunchea sau ridica o naţiune. Pentru că Londra este capitala mondială a tranzacţiilor valutare, a împrumuturilor bancare transfrontaliere şi a tranzacţiilor cu instrumente derivate pe ratele de dobândă.

    Situat pe cheiul Tamisei, cu o suprafaţă de 2,9 kilometri pătraţi, City-ul ar putea părea neîncăpător dacă luăm în calcul faptul că aici îşi au sediul Banca Angliei şi cele mai mari bănci de investiţii – Rothschild, Lloyds sau Nomura, care rulează zilnic miliarde de lire sterline pe bursele lumii.

    În Londra lucrează peste 43.300 de bancheri, dintre care câteva sute sunt români. Ei sunt prezenţi în majoritatea instituţiilor financiare importante – Citigroup, JP Morgan, Nomura, Goldman Sachs, Morgan Stanley, Barclays, HSBC, Unicredit, Deutsche Bank – unele dintre acestea având sediul în City, iar altele în Canary Wharf. Cel din urmă este mai tânărul cartier financiar care a depăşit City-ul la numărul de angajaţi, după ce în luna mai JP Morgan şi-a mutat sediul şi cei 8.000 de bancheri. Canary Wharf este un mini-oraş construit în centrul Londrei de George Iacobescu, care conduce una dintre cele mai importante firme de real estate din lume şi deţine titlul neoficial de cel mai bine plătit român din lume

    “În fiecare din băncile mari se «ascunde» măcar un român, astfel că aş estima la câteva sute numărul românilor din City”, spune Dana Denis-Simth, proprietar şi director executiv al firmei de consultanţă Obelisk Legal Suport. Ea a lucrat timp de doi ani ca avocat pentru firma globală de avocatură Linklaters, până în 2007, pentru ca să apoi să devină antreprenor şi să îşi înfiinţeze propria companie. Timp de trei ani, din 2000 până în 2003, a lucrat ca jurnalist şi analist pentru reputatul grup media The Economist. Are un master în Economie Politică la London School of Economics and Political Science, instituţie reper pentru sistemul universitar mondial, şi este licenţiată în Istorie Internaţională la aceeaşi London School of Economics.

    Citigroup în Londra are probabil cel mai numeros contingent de români din mediul financiar local, circa douăzeci, asta şi datorită prezenţei acestei instituţii în România, a programelor internaţionale de dezvoltare de carieră din cadrul băncii, cât şi educaţiei pe care mulţi dintre aceştia o au.

    Pe Angel Lane, una din străzile mereu aglomerate ale City-ului, îşi are sediul Nomura, cea mai mare firmă de brokeraj din Japonia, care în 2008 a cumpărat diviziile din Europa şi Asia ale defunctei bănci de investiţii Lehman Brothers. Pentru divizia de investment banking a Nomura lucrează câteva mii de finanţişti, iar unul dintre ei este Alexandru Moraru, analist la departamentul de equity capital markets, specializat în pieţele nordice.

    În vârstă de doar 24 ani, Alexandru lucrează pentru Nomura de doi ani şi când e întrebat ce anume l-a atras să se angajeze la banca japoneză, răspunde că falimentul Lehman Brothers. “În 2008 eram în ţară la facultate când a avut loc prăbuşirea băncii de investiţii şi citeam în ziare despre ce se întâmpla pe pieţele financiare. Atunci am început să înţeleg despre cât de mare este influenţa băncilor şi a pieţelor financiare şi mi-am dorit să lucrez pentru una din corporaţiile care au un cuvânt de spus.”