BusinessMagazin

Tag: atragere

  • Sorina Pintea: Nu am rezolvat problema şpăgii din spitale. Cred că ne-a intrat în sânge

    „Nu am rezolvat problema şpăgii. Chiar astăzi citeam nişte elemente legate de faptul că există spitale unde se mai dă şpagă. Cred că ne-a intrat în sânge să mergem la medic şi să dăm plicul”, a spus, miercuri, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea.

    Pintea precizează că, deşi în unele spitale există chestionare prin care pacienţii pot evalua în mod anonim calitatea serviciilor prestate, nu toţi pacienţii au încredere în acestea.

    „Chestionarele (n.r. – de feedback) au fost introduse în 2016 şi, dacă vă uitaţi pe site-ul Ministerului Sănătăţii, publicăm rapoarte trimestriale. Acestea funcţionează, dar, din păcate, oamenii nu au încredere în anonimatul respectivului chestionate, deşi el este sigur”, a subliniat Sorina Pintea.

    Ministrul Sănătăţii a menţionat că managerul spitalului este responsabil pentru verificarea chestionarelor care conţin feedback-ul pacienţilor privind calitatea serviciilor din spitale.

    Săptămâna trecută, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, a făcut public un raport privind corupţia din sistemul de sănătate, preciznd că s-au identificat cinci domenii de manifestare a corupţiei din acest sistem: achiziţii publice,servicii medicale, bugetarea unităţilor spitaliceşti, accesul personalului în sistemul medical şi autorizarea farmaciilor.

    “În completarea studiului, pot să vă spun că au fost investigate, de asemenea, nu doar persoanele/funcţionarii care au lucrat în sistemul de sănătate, ci şi persoanele juridice (companii, firme) care au dat mită sau alte foloase ilegale în cadrul achiziţiilor publice din sănătate, fiind solicitate în anumite investigaţii chiar şi măsuri preventive. (..) O abordare pro activă din partea administraţiei publice pentru împiedicarea producerii actelor de corupţie, creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie pot duce la diminuarea corupţiei în România”, spune procurorul şef DNA.

    Kovesi a explicat că acest fenomenul nu poate fi eliminat doar prin anchete, fiind necesară schimbarea unor proceduri şi introducerea unor mecanisme de control.

    “Dacă nu se schimbă unele proceduri, nu se introduc mecanisme de prevenire, nu se realizează eficient activităţile de control, atunci cetăţenii vor fi în continuare afectaţi de corupţie. Este evident că nu doar prin anchetele procurorilor eliminăm corupţia din sănătate. Corupţia în sistemul public de sănătate se traduce în costuri suportate de pacienţi, atât direct, prin plăţi din bugetul personal, cât şi indirect, prin prejudicierea bugetului asigurărilor sociale. Costul suplimentar pe care firmele îl plătesc cu titlu de mită se reflectă în calitatea şi preţul serviciilor de care beneficiază publicul. Toate acestea produc efecte asupra calităţii serviciilor medicale de care beneficiază pacientul român”, a declarat procurorul şef al DNA.

  • Ce trebuie să ştim despre contractul de telefonie mobilă. ANCOM: Atenţie la perioada minimă!

    „Utilizatorii consideră că dacă se portează de la un operator la altul nu vor mai trebui să plătească penalizări legate de renunţarea la contract. Indiferent de motivul pentru care vor să renunţe la serviciul pe care îl deţin, utilizatorii trebuie să citească prevederile contractului pe care îl au şi să se asigure că au ieşit din perioada minimă contractuală pentru a nu risca plata de penalităţi pentru rezilierea anticipată a contractului”, a declarat Sorin Grindeanu, preşedintele Autorităţii Naţionale de Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

    Reprezentanţii Autorităţii spun că furnizorii de comunicaţii electronice sunt obligaţi să ofere contracte cu perioade minime de cel mult 24 de luni, însă trebuie să aibă şi perioade contractuale de 12 luni, iar după expirarea perioadei minime contractul se va derula în continuare pe o perioadă nedeterminată sau se va prelungi succesiv cu perioade egale cu perioada contractuală minimă.

    „Furnizorii de servicii de telefonie, internet şi televiziune pot stabili o perioadă contractuală minimă, denumită şi perioadă contractuală iniţială în cazul contractelor ce au ca obiect furnizarea de servicii de comunicaţii electronice. Renunţarea la contract în această perioadă contractuală minimă atrage, de regulă, plata unor penalităţi. Excepţie fac situaţiile în care utilizatorii solicită rezilierea contractului ca urmare a modificării unilaterale a acestuia de către furnizor”, arată un comunicat al ANCOM.

    Autoritatea mai precizează că, în funcţie de strategia comercială a fiecărui furnizor, se pot concepe şi oferte care presupun încheierea contractului pe o perioadă nedeterminată (adică fără durată minimă contractuală), de regulă la preţuri standard (fără beneficii sau reduceri), iar avantajul pentru utilizatori este acela că acest tip de contract poate fi reziliat oricând, fără plata unor penalităţi.

    „Durata totală a contractului nu trebuie confundată cu perioada contractuală minimă. Din analiza efectuată de ANCOM a contractelor principalilor furnizori de servicii de comunicaţii electronice din România a reieşit că, după expirarea perioadei contractuale minime, contractul nu încetează, ci se derulează în continuare pe o perioadă nedeterminată sau se prelungeşte succesiv cu perioade egale cu perioada contractuală minimă, în funcţie de prevederile concrete ale contractului şi de solicitările abonaţilor. În acest caz, după expirarea perioadei minime iniţiale nu este necesară contractarea unei noi oferte pentru prelungirea duratei contractuale, oferta curentă fiind în continuare disponibilă. De asemenea, după expirarea perioadei minime iniţiale, utilizatorii pot renunţa la contract fără plata penalităţilor de reziliere anticipată”, precizează Autoritatea Naţională.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Un paradox: dacă ţii un client vechi, nu primeşti nimic. Dacă aduci un client nou, primeşti bonus, deşi costă cu 30% mai mult

    Valentin Radu de la Omniconvert, o firmă de marketing digital, spune că un client nou costă cu 30% mai mult decât dacă ai ţine un client actual. Companiile depun un efort considerabil pentru a atrage, pentru a cumpăra noi clienţi şi se uită mai puţin sau chiar deloc la cei pe care deja îi au.

    De multe ori şi voi sunteţi intrigaţi şi furioşi când vedeţi şi când auziţi că o companie unde sunteţi client lansează o ofertă mai bună decât cea pe care o aveţi voi. Când întrebaţi şi vreţi să primiţi aceeaşi ofertă, răspunsul este: oferta e valabilă doar pentru clienţii noi.

    Şi cu cei vechi ce se întâmplă? Ce ofertă au?

    Statistic, companiile ştiu că 60-70% din clienţii pe care îi au deja sunt captivi şi nu vor pleca foarte uşor, mai mult din comoditate. Aşa că îi taxează din plin.

    De fapt, clienţii vechi, bun-platnici, plătesc pentru atragerea clienţilor noi care primesc oferte mult mai bune. O absurditate economică. 

    În sistemul bancar, cei care îşi plătesc ratele la timp – fie că sunt companii, fie că sunt persoane fizice – şi nu au creat deloc probleme plătesc pentru creditele neperformante lăsate în urmă de alţii prin comisionul de risc. Atât timp cât riscul nu s-a materializat, de ce să-l plăteşti? Sau dacă, la finalul unui credit, nu s-a înregistrat niciun incident, de ce nu se returnează bunului debitor costul de risc?

    Companiile calculează pagini întregi de indicatori pentru atragerea de noi clienţi, dar au prea puţini indicatori return on investment – ROI – pentru clienţii deja existenţi.

    Indicatorii de performanţă pentru manageri sunt alcătuiţi mai mult pentru atragerea de new business, şi mai puţin se discută despre menţinerea actualului business şi păstrarea clienţilor actuali.
    După criză, companiile din România au început să se confrunte tot mai mult cu furia clienţilor, începând de la sistemul bancar şi până la grădiniţe. Banii au devenit mai valoroşi pentru că au fost reduceri de salarii, dobânzile şi cursul leu/euro sau cursul francului au crescut, iar suma disponibilă s-a redus.

    În aceste condiţii, clienţii au început să ridice pretenţii, iar managementul companiilor s-a văzut dintr-o dată faţă în faţă cu realitatea din teren, nu cea din PowerPoint-urile prezentate în şedinţe.

    Un sondaj făcut de UP! Your Service România, o firmă de consultanţă şi training în calitatea serviciilor, arată că aproape jumătate dintre români cred că echipa de management a unei companii nu este interesată de calitatea serviciilor oferite. Adică managementul este interesat de vânzări, dar este interesat prea puţin de ce se întâmplă după aceea, de after service.
    Pentru că asigurarea serviciilor unui produs reprezintă un coşmar, directorii companiilor încearcă să scape de această problemă.

    Având mandate limitate pe doi, trei sau maximum patru ani, directorii executivi din companii – CEO, COO, CFO, CMO, CIT – se concentrează pe rezultatele pe termen scurt, lăsând moştenirea primită – clienţii deja existenţi – în seama unor centre impersonale unde răspund studenţi, între două cursuri, şi mai nou roboţi.

    Treptat, în celebrele call-centere sau BPO vor avea loc mişcări demografice în sensul că cei tineri, studenţi la primul job, vor veni din ce în ce mai puţin spre acest business, iar înlocuitorii lor vor fi mult mai seniori. Odată ce câştigi ani, adică înaintezi în vârstă, posibilitatea de a învăţa lucruri noi se reduce şi din acest motiv calitatea serviciilor va avea de suferit.

    Un rezultat mai bun poate fi adus de reducerea complexităţii proceselor din spatele unui produs şi al unui serviciu, sau prin introducerea roboţilor, care funcţionează nonstop, nu cer majorări salariale şi nici nu ameninţă cu greva.

    O treime dintre români cred că un obstacol pentru companii în încercarea de a oferi servicii de calitate îl reprezintă dificultăţile în a recruta şi motiva angajaţi competenţi, lipsa instruirii riguroase a angajaţilor existenţi şi numărul subdimensionat de angajaţi puşi să se confrunte cu clienţii.

    Într-o economie unde numărul de clienţi nu creşte, ci scade, bonusul trebuie plătit celui care reuşeşte să menţină un client, mai mult decât celui care atrage un nou client.

  • Google sau Facebook decid cine supravieţuieşte sau nu

    Pentru cei care nu ştiţi, Agroserv Măriuţa exploatează 3.200 de hectare de teren agricol în Ialomiţa şi deţine 2.600 de capete de vaci de lapte. Compania, deţinută de fermierul Nicuşor Şerban şi fiica lui, Ioana Cocan, vrea să atace piaţa de lactate cu o fabrică construită de la zero  o investiţie de 7 milioane de euro, din care 2,5 milioane de euro fonduri europene.

    Pe lângă faptul că se bate cu Danone la raft, Agroserv Măriuţa se bate cu multinaţionalele pe piaţa forţei de muncă pentru a atrage talente.

    Ceea ce spune Adrian Cocan este valabil pentru toate companiile antreprenoriale româneşti care au pus pe ultimul loc construcţia brandului, considerând-o, mai ales în perioada de criză, o cheltuială inutilă care nu are o rentabilitate imediată.

    eJobs, cel mai mare portal de recrutare online din România, spune că şase din zece angajaţi români îşi aleg viitorul angajator în funcţie de reputaţie.

    Conform unui sondaj realizat de eJobs, reputaţia unei companii este unul dintre cele mai importante criterii în funcţie de care românii decid să îşi depună CV-ul în vederea angajării. Doar 2,3% dintre candidaţi cred că brandul de angajator nu contează în alegerea viitorului loc de muncă.

    Reputaţia unei companii, care contează pentru aproape 98% dintre candidaţi, începe să câştige teren tot mai mult în decizia de angajare. Pe primele locuri sunt pachetul salarial, distanţa dintre casă şi birou şi programul flexibil.

    Conform eJobs, prin reputaţie 71% dintre candidaţi înţeleg recenzii bune pe companie de la actualii şi foştii angajaţi, 58% spun că un brand bun de angajator se bazează pe pachetul de salarii şi beneficii pe care îl oferă, iar 35% cred că reputaţia porneşte de la un nume şi un logo care să fie recunoscut.

    Ce îţi dă Google la o căutare reprezintă principalul cenzor.

    Pe proprietarii multor companii antreprenoriale româneşti nu îi interesează ce rezultate apar pe internet atunci când cineva caută după numele lor sau după numele companiei.

    Înainte să audă care sunt salariile într-o companie, candidaţii caută comentariile despre firmă, despre patron sau antreprenor sau despre mediul de lucru.

    Cu cât imaginea propagată este mai bună pe reţelele sociale, cu atât cresc şansele ca un candidat bun să-şi depună CV-ul pentru un job, spune Bogdan Badea de la eJobs România. 52% dintre cei care au răspuns la sondajul eJobs susţin că nu ar aplica la o companie care are o reputaţie proastă.

    Google, Facebook, LinkedIn, Instagram au devenit nişte monştri care decid, prin comentariile puse de utilizatori, încotro se duce un candidat.

    Pentru multinaţionale  care au un brand venit din afară, care şi-au construit o imagine, care sunt prezente acolo unde sunt viitorii candidaţi  este uşor să atragă forţă de muncă şi talente.

    Pentru companiile româneşti care nu au avut grijă la povestea lor, care au lăsat cel mult în sarcina unei secretare să se ocupe de imagine, să vadă ce scrie lumea pe reţelele sociale despre ei, şansele de a atrage talente se reduc în fiecare zi.

    La început, ca să poţi să iei pe cineva de la Danone, trebuie să-i oferi mai mulţi bani. Pachetul salarial este singurul criteriu în care se pot lupta firmele româneşti antreprenoriale cu multinaţionale.

    Foarte multe companii româneşti şi foarte mulţi patroni nu se uită la datele statistice referitoare la forţa de muncă, considerând că ea vine de la sine. Din păcate, o bună parte din forţa de muncă este în afară şi pleacă în continuare; în al doilea rând, multinaţionalele care sunt în România nu au ridicat piciorul de pe pedala de pe acceleraţie în privinţa câştigării de teren, ci dimpotrivă, vor să-şi adjudece o felie chiar mai mare.

    România este pe ultimul loc în Europa în privinţa populaţiei ocupate care are studii superioare. Conform ultimelor date Eurostat, doar 19% din populaţia ocupată din România are studii superioare, faţă de o medie a Uniunii Europene de 33%.

    Asta înseamnă că bazinul de talente este foarte, foarte mic, iar din acest bazin de talente multinaţionalele iau cel puţin două treimi.

    Toate companiile româneşti vor o valoare adăugată mai mare, vor să nu fie doar un prestator de servicii pentru multinaţionale, dar nu au cu cine şi cu ce să iasă din acest cerc.

    Dacă nu lucrează la brand, dacă nu investesc în reputaţie, companiile antreprenoriale româneşti şi proprietarii lor vor simţi din plin ce înseamnă că Google şi Facebook şi alte reţele sociale vor decide cine trăieşte sau nu.

    Până să câştige roboţii teren, tot angajaţii fac treaba, în special cei cu studii superioare.

  • AVERTISMENT fără precendent pentru piaţa IMOBILIARĂ: Este un DEZASTRU total pentru milioane de români

    În ceea ce priveşte piaţa rezidenţială, din punct de vedere calitativ, proiectele de dimensiuni mici sunt cele mai predispuse să fie construite cu materiale mai puţin eficiente, este de părere Mihai Rohan, preşedintele patronatului din industria cimentului CIROM.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Fostul şef Dacia, pe final de mandat: Vreţi investiţii? Investiţi în educaţie şi predictibilitate. Eu în doi ani m-am întâlnit cu patru premieri

    „Un nou investitor caută un loc pentru extindere, caută competitivitate, infrastructu­ră, predictibilitate şi stabilitate, dar şi oameni calificaţi, educaţi şi pregătiţi. Şi mai caută şi un orizont ca în următorii 5-10 ani să aibă de unde re­cruta oameni bine pregătiţi, pentru o even­tuală extindere. Este important pentru Ro­mânia să continue să lucreze şi să rămână com­petitivă, să îmbunătăţească infrastructura, pre­dic­ti­bilitatea şi educaţia. Educaţia este cheia, por­nind de la şcolile profesionale, învăţă­mân­tul dual şi programe de inginerie. Nu putem aştepta totul de la autorităţi, dar trebuie să co­laborăm cu acestea.“

    Antoine Doucerain va prelua de la 1 mai func­ţia de director general al Automobile Dacia şi Group Renault România de la Caracatzanis, devenind astfel cel de-al cincilea fran­cez ce vine la conducerea uzinei din Mio­veni de la priva­ti­zarea din 1999. Grupul Renault are în România afa­ceri de peste 5 mld. euro şi repre­zintă peste 10% din exporturi.

    În timp ce România nu a mai atras nicio nouă investiţie majoră de mai bine de cinci ani de zile, ultima fiind cea a Daimler de la Sebeş, de 300 mil. euro, în ultimii doi ani Slovacia a atras noua uzină Jaguar Land Rover de 1,4 mld. euro, Ungaria a atras o nouă investiţie a Daimler de 1 mld. euro pentru a dubla uzina din Kecskemét, în timp ce Polonia a convins tot Daimler să investească 500 mil. euro într-o uzină de motoare. Dacă în 2016, la plecarea sa de la Dacia, Nicolas Maure sublinia faptul că la 100 de ani de la Marea Unire România nu are nicio auto­stra­dă care să tra­­verseze Carpaţii sau o infra­structură moder­nă care să „unească“ provinciile istorice, în pre­zent Caracatzanis a subliniat faptul că pe lân­gă infrastructură trebuie investit şi în învă­ţă­mânt. Pe de altă parte, în cei doi ani ai man­da­tului său, în România doar 15 km de auto­stradă au fost daţi în folosinţă, iar la auto­strada Piteşti-Sibiu tot nu au început lucrările.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Litoralul Vestului: Lacul cu plajă şi nisip fin atrage peste 100.000 de turişti în fiecare an

    Lacul Ghioroc din judeţul Arad, supranumit şi “Litoralul Vestului”, este vizitat de peste 100.000 de turişti în fiecare an, care sunt atraşi de plaja cu nisip fin, pe care au fost plantaţi şi palmieri, astfel că are un aspect exotic, transmite corespondentul MEDIAFAX.
     
    Câteva sute de turişti sunt aşteptaţi, în minivacanţa de 1 Mai, în judeţul Arad, la Lacul Ghioroc, supranumit şi “Litoralul Vestului”. Lacul are o suprafaţă de aproximativ zece hectare, o plajă cu nisip fin şi se găseşte la poalele Munţilor Zarandului, într-o zonă de confluenţă a câmpiei cu dealul. Datorită aspectului exotic, Lacul Ghioroc atrage tot mai mulţi turişti în fiecare an.

    Potrivit primarului comunei Ghioroc, Corneliu Popi-Morodan, anul trecut, numărul vizitatorilor a depăşit 100.000, iar în acest an sunt aşteptaţi între 120.000 şi 130.000 de turişti. Înainte de deschiderea sezonului estival 2018, reprezentanţii primăriei au făcut numeroase investiţii.

    “Plaja Ghioroc a fost deschisă în 28 aprilie, turiştii fiind aşteptaţi până în data de 15 septembrie. Toate cele şapte terase sunt deschise în minivacanţa de 1 Mai, am întins nisipul pe plajă, l-am nivelat, am refăcut o mare parte din umbreluţe, aşteptăm câteva sute de turişti în aceste zile. Chiar şi săptămâna trecută au fost turişti la Lacul Ghioroc, care au făcut şi baie, deşi apa nu este suficient de caldă, nu poate să aibă mai mult de zece grade acum, dar cei rezistenţi îşi încearcă norocul. Important este că sunt zone verzi unde se poate campa, terasele sunt deschise, unde turiştii pot să şi ia masa, parcarea este funcţională”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Corneliu Popi-Morodan.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Litoralul Vestului: Lacul cu plajă şi nisip fin atrage peste 100.000 de turişti în fiecare an | GALERIE FOTO

    Cel puţin 21 persoane au decedat, iar zeci au fost rănite, după un dublu atentat cu bombă care au avut loc luni dimineaţă în centrul oraşului Kabul, în apropierea sediului serviciului de informaţii afgan şi a unui minister, au anunţat autorităţile, informează site-ul cotidianului The Guardian.

    Mohammad Mousa Zahir, directorul Spitalului Wazir Akbarkhan, a declarat că mai multe persoane rănite în urma exploziilor sunt tratate în această unitate medicală.

    Dawood Amin, şeful Poliţiei din Kabul, a transmis că în zona Shashdarak, unde a avut loc prima explozie, se află şi câteva reprezentanţe străine. Ulterior, o a doua explozie s-a produs în faţa sediului Ministerului de Dezvoltare Urbană.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Epoca turistului tehnologic: în vizită la Steve Jobs în garaj

    Agenţiile de turism oferă vizite la garajele importante din zonă, cum ar fi cel în care a pornit compania Hewlett-Packard, cel în care Steve Jobs şi Steve Wozniak au lucrat la primul computer Apple ori cel în care Larry Page şi Sergey Brin au pus bazele Google.

    De interesul publicului nu scapă nici companiile însele, turiştii ţinând morţiş să se fotografieze cu semnul de ”Like“ din faţa sediului Facebook ori să facă o vizită la Apple, unde găsesc un magazin de suveniruri ori un complex cu cafenea la Apple Campus 2. Google e celebru pentru grădina sa cu statui care marchează versiunile sistemului de operare pentru dispozitive mobile, Android, şi au apărut chiar şi muzee dedicate tehnologiei în general, cum ar fi NASA Ames Research Center, Computer History Museum şi Intel Museum ori Tech Museum of Innovation, unde turiştii pot ajuta la proiectarea de roboţi şi testa tot felul de tehnologii.

    Şi giganţi care nu-şi au sediul în Silicon Valley sunt destinaţii turistice, cei care vor să viziteze extensia sediului Amazon din Seattle, aşa-numitele sfere de sticlă în care cresc circa 40.000 de plante de tot felul care despart spaţiile de lucru de cele cu altă funcţie, trebuind să-şi facă programare cu câteva luni înainte. Microsoft are la sediul său din Redmond, Washington, un mic muzeu şi magazin de suveniruri, iar National Renewable Energy Lab de lângă Denver, Colorado, dedicat cercetărilor în domeniul energiei regenerabile, organizează, de asemenea, vizite pentru turişti.

     

  • Încă un unicorn: start-up-ul fintech Revolut a fost evaluat la 1,7 mld. dolari după ce a obţinut o finanţare de 250 mil. dolari

    Runda de finanţare a fost condusă de fondul deinvestiţii DST Global din Hong Kong, alături de investitori noi şi existenţi printre care se numără şi investitori renumiţi din Silicon Valley precum Index Ventures and Ribbit Capital. Odată cu noua investiţie obţinută, valoarea totală a finanţărilor primate până acum de Revolut a ajuns la 340 milioane de dolari.

    Start-up-ul fintech din Marea Britanie le pune la dispoziţie utilizatorilor de smartphone-uri o aplicaţie mobilă căruia îi pot ataşa un cont bancar pentru a putea face diferite operaţiuni, precum plăţi, transferuri de bani sau schimburi valutare.

    Investiţia şi creşterea substanţială în evaluare vin ca urmare a creşterii record înregistrate de Revolut, care procesează în prezent peste 1.8 milioane de dolari lunar şi achiziţionează zilnic între 6.000 şi 8.000 de noi utilizatori. Compania are în prezent 2 milioane de clienţi şi obiectivul ambiţios de a ajunge la 100 de milioane în următorii 5 ani.

    “Încă de la înfiinţare ne-am axat pe a face totul complet diferit faţă de băncile tradiţionale. Dezvoltăm o tehnologie prin care oamenii îşi recapătă controlul asupra finanţelor proprii, ne adresăm clienţilor ca de la om la om şi nu ne este frică să acţionăm contra mentalităţii tradiţionale pentru a inova. Faptul că acum îl avem partner pe DST Global reprezintă o adevărată recunoaştere pentru strategia noastră de business, acum când am început extinderea la nivel global. Industria bancară a ocolit până acum schimbările radicale prin tehnologie, dar acum este timpul pentru o schimbare la scară largă”, a declarat Nikolay Storonsky, fondatorul şi CEO-ul Revolut.

    Revolut va utiliza finanţarea obţinută pentru a se extinde la nivel global, începând cu Statele Unite, Canada, Singapore, Hong Kong şi Australia în 2018. În plus, compania se aşteaptă ca echipa să crească de la 350 de angajaţi în prezent la aproximativ 800 până la finalul anului, concentrându-se spre a atrage ingineri şi designeri talentaţi.