În luna august 2018, la nivelul întregii ţări, 40.576 de imobile au fost vândute, o scădere de 29% comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, arată datele emise vineri de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).
Mai exact, numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare la nivel naţional în cea de-a opta lună a acestui an este cu 16.410 mai mic faţă de luna august 2017.
Construcţiile inginereşti (lucrările mari, în care investeşte statul) au crescut cu 11,3%, aceasta fiind vestea bună ce vine din acest sector.
Datele care vin din sectorul de constucţii sunt amestecate. Datele BNR arată că în primele şase luni din an, oamenii au luat credite (în lei) de 6,3 miliarde de lei, în creştere cu 16% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Pe total (lei şi valută, populaţie şi companii), creditarea a crescut, în ritm mediu anual, cu 6,5%. O bună parte din aceşti bani se duc în achiziţia de case. Dar sectorul rezidenţal suferă. La şapte luni, sectorul clădirilor rezidenţiale a scăzut cu 28,9% (serie brută), comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, arat datele lunare ale Institutului Naţional de Statistică (INS).
În august 2018, media de preţ pentru un apartament vechi cu trei camere a fost de 90.200 de euro, potrivit indexului imobiliar al ZF, realizat în colaborare cu Coldwell Banker, pe baza ofertelor din Anunţul Telefonic.
În august 2017, media era cu peste 7.000 de euro mai mică. Creşterea din august vine după două luni consecutive de scădere, care au făcut ca preţul mediu să coboare sub media de 90.000 de euro. Cele mai scumpe apartamente cu trei camere construite înainte de 1990 se află în zona Unirii, unde o astfel de locuinţă costă în medie 141.000 de euro, dublu faţă de zone precum 1 Decembrie sau Berceni.
Pe primul loc în preferinţele studenţilor în materie de chirii se află zona Dristor, unde nivelul chiriilor pentru o garsonieră variază între 230 şi 240 de euro.
„Deşi nu se află în imediata vecinătate a niciunui pol universitar, zona Dristor este prima în top datorită nivelului chiriilor, raportat la beneficii precum prezenţa în zonă a două magistrale de metrou diferite (M1 şi M3) care conectează cartierul la toate punctele majore de interes din Bucureşti, dar şi proximitatea faţă de două centre comerciale”, arată analiza.
Pe locul doi se află zona Grozăveşti-Politehnica, unde chiria garsonierelor variază între 250 şi 290 de euro.
„Este zona tradiţională a studenţilor din Bucureşti, unde se regăsesc şi cele două campusuri publice – Complexul Studenţesc Regie şi Complexul Studenţesc Leu. În zonă se află Universitatea Politehnică, Facultatea de Electronică & Telecomunicaţii, Facultatea de Psihologie şi Facultatea de Jurnalism, principalele beneficii fiind prezenţa a două staţii de metrou – Grozăveşti şi Politehnica, proximitatea faţă de Gara de Nord, centre comerciale, parcuri şi Grădina Botanică”, precizează studiul.
Următoarea zonă preferată de studenţi pentru închiriere este zona centrală Unirii-Universitate-Romană, unde garsonierele sunt cotate între 290 şi 310 euro.
Zona reuneşte cele mai mari centre universitare: Universitatea Bucureşti cu cele 13 facultăţi şi numeroase specializări (Litere, Drept, Filosofie, Istorie, Biologie, Chimie, Matematică, Fizică, Geografie etc), Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative şi Academia de Studii Economice.
„De asemenea, proximitatea faţă de Centrul Vechi, polul distracţiei din Capitală cu numeroase cafenele, restaurante şi cluburi, proximitatea de Parcul Cişmigiu, dar şi trei staţii de metrou şi numeroase staţii de autobuze şi troleibuze, se numără printre prinicipalele beneficii. Totodată aceasta este şi cea mai scumpă zonă din Topul SIB”, apreciază sursa citată.
Anii 2001-2008 au marcat cea mai lungă perioadă de creştere, care a culminat însă cu prăbuşirea pieţei imobiliare în 2009, după instalarea crizei economice.
Piaţa se află pe un trend crescător din 2014 încoace, spre deosebire de suprafaţa medie construită a locuinţelor finalizate anual, care se află în continuă scădere din 2013 încoace. Reducerea suprafeţelor medii are loc în contextul în care România este lider între ţările în care cei mai mulţi tineri trăiesc în locuinţe supraaglomerate.
Citiţi mai multe pe ZIARUL FINANCIAR
„Observăm că locuinţele construite lângă un parc sau în imediata apropiere a unei zone verzi se vând mai rapid şi la un preţ mai ridicat. E posibil, dacă urmărim preţurile, să observăm o diferenţă de preţuri de 10-20%“, spune Bogdan Voica, CEO al firmei de consultanţă imobiliară Coldwell Banker România.
Citiţi mai multe pe Ziarul Financiar
„Observăm că locuinţele construite lângă un parc sau în imediata apropiere a unei zone verzi se vând mai rapid şi la un preţ mai ridicat. E posibil, dacă urmărim preţurile, să observăm o diferenţă de preţuri de 10-20%“, spune Bogdan Voica, CEO al firmei de consultanţă imobiliară Coldwell Banker România.
Citiţi mai multe pe Ziarul Financiar
Cu o suprafaţă netă închiriabilă de 25.000 mp, clădirea C din cadrul proiectului Oregon Park va fi terminată la finalul acestui an după o investiţie de aproximativ 50 de milioane euro. Situat în cea mai dinamică zonă de clădiri de birouri din Bucureşti, proiectul Oregon Park cuprinde trei clădiri de birouri.
Prima fază a complexului rezidenţial Aviaţiei Park, cel mai recent proiect al dezvoltatorului Forte Partners în colaborare cu biroul de proiectare ADNBA, oferă 176 de apartamente ale căror preţuri pornesc de la suma de 50.000 euro. Prima etapă de dezvoltare a proiectului va fi finalizată în februarie 2019, iar cea de-a doua etapă va fi demarată în septembrie 2018. Valoarea totală a investiţiei în proiect este de aproximativ 45 milioane euro.
Directorul firmei de consultanţă care a realizat ghidul imobiliar pe 2017, Adrian Vascu, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă că aproape 70% dintre cumpărători provin din judeţul Cluj, iar restul din alte judeţe şi din străinătate.
„Ghidul imobiliar pentru Cluj-Napoca este un proiect unicat, lansat în urmă cu 5 ani. Valoarea totală a tranzacţiilor imobiliare în anul 2017 din municipiu a fost de 594 de milioane de euro, cu 30% mai mult faţă de anul precedent, ceea ce înseamnă dublul bugetului local. Ponderea cea mai semnificativă din totalul sumei au reprezentat-o apartamentele, cu 63% din total (5.641 din totalul de 8.772 tranzacţii). 69% dintre cumpărători provin din judeţul Cluj, în timp ce 29% sunt din alte judeţe, precum Bistriţa Năsăud, Maramureş şi Alba, iar 2% vin din străinătate, din ţări cum ar fi Franţa. Cartierul Mănăştur, cel mai mare din Cluj-Napoca, a înregistrat cele mai multe şi cele mai valoroase tranzacţii, iar strada Calea Mănăştur a avut cele mai multe tranzacţii”, a spus Vascu.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.