BusinessMagazin

Tag: apărare

  • Flota AERIANĂ a României, în PICAJ. Spaţiul AERIAN este apărat ACUM de un alt stat. Află motivul pentru care niciun MIG românesc NU MAI ZBOARĂ

    “După cum ştiţi, după tragedia de săptămâna trecută, în care am pierdut unul dintre cei mai buni piloţi, procedurile prevăd ca MIG-urile să rămână la sol. În momentul de faţă, poliţia aeriană este realizată de partenerii noştri britanici care au baza la Mihail Kogălniceanu”, a declarat Mihai Fifor.

    Ministrul Apărării a mai spus că intrările avioanelor ruseşti în spaţiul aerian românesc.

    “Sunt frecvente intrările avioanelor ruseşti în spaţiul aerian român. Sunt proceduri standard, proceduri NATO pentru că România asigură apărarea spaţiului NATO. Procedurile prevăd ridicarea de la sol a avioanelor care realizează poliţia aeriană, dar nu vă pot da mai multe detalii”, a mai spus Fifor.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Fifor: România a înfiinţat un Centru de Excelenţă pentru Protecţia Mediului, care va fi afiliat NATO

    „Înfiinţăm Centrul de Excelenţă pentru Protecţia Mediului, un Centru de Excelenţă pe care îl vom gândi, deocamdată, la nivel naţional, urmând ca pe principiul pe care putem face o notă de afiliere la structurile NATO să putem să avem un Centru de Excelenţă NATO pe Protecţia Mediului, pe teritoriul României. Acest lucru nu face decât să poziţioneze România şi mai bine pe harta centrelor de excelenţă ale NATO. La momentul de faţă, România găzduieşte un astfel de Centru de Excelenţă la Oradea. Ne propunem ca în perioada următoare să derulăm o serie de activităţi menite să ducă la regândirea strategiei pentru protecţia mediului şi din perspectiva Ministerului Apărării Naţionale”, a declarat, vineri, ministrul Apărării Naţionale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Summit-ul NATO Bruxelles 2018 – rezultate concrete, dincolo de spectacol

    Aceasta din cauză că a constituit un eveniment extrem de tensionat, marcat de nervozitate şi confruntări politice inedite pentru principalii aliaţi europeni occidentali, pe fondul abordării unilaterale tranşante şi intransigente de către preşedintele SUA a problematicii finanţării insuficiente a apărării de către aliaţii din Europa. Dincolo de orice speculaţii, Alianţa a fost probabil la o mică distanţă de punctul unei degradări fără precedent a relaţiei trans-atlantice şi a încrederii reciproce dintre aliaţii occidentali europeni şi SUA.

    Aşa cum era de aşteptat, preşedintele Trump a sosit la Bruxelles cu un singur obiectiv: determinarea necondiţionată şi imediată a aliaţilor europeni să crească alocările financiare pentru apărare, pentru o ”distribuire echitabilă” a sarcinilor financiare pentru susţinerea apărării de către statele europene membre NATO. Preocuparea preşedintelui american pentru această problematică era deja cunoscută europenilor.

    Evident că aliaţii europeni au reafirmat faptul că va fi respectat angajamentul de creştere la 2% din PIB a cheltuielilor pentru apărare în conformitate cu angajamentele din 2014 de la Newport, Ţara Galilor (”The Defence Investment Pledge”). Preşedintele american nu a putut fi convins de argumentele europenilor, considerând că mărirea cheltuielilor pentru apărare este o problemă prioritară pentru SUA şi, ca atare, trebuie rezolvată mai devreme de 2024 (termen stabilit la summit-ul menţionat). În consecinţă, agenda summit-ului a fost modificată pentru a face posibilă o dezbatere confidenţială într-un format aliat restrâns a acestui subiect.

    Nu au apărut clarificări publice privind nivelul de ambiţie impus de preşedintele american în acest cadru, însă, cel puţin din declaraţiile sale ulterioare, a rezultat că a obţinut ceea ce dorea de la aliaţi. Ulterior, acesta a avansat ideea că, după atingerea nivelului de 2% din PIB, ar trebui ca aliaţii să se gândească la o nouă ţintă de 4%, nivel considerat optim de liderul american, dar neluat în calcul până acum de aliaţii europeni. Momentul periculos fusese însă depăşit, preşedintele Trump subliniind în final că NATO reprezintă ”o maşinărie de înaltă precizie” în a cărei putere crede.

    Şi mai important este faptul că documentul cu rezultatele summit-ului – Declaraţia finală a Summit-ului 2018 de la Bruxelles (1), care include deciziile adoptate şi direcţiile politice şi militare pentru dezvoltarea şi activitatea viitoare a NATO, este un document solid care degajă continuitate certă în abordările Alianţei cu cele de la Varşovia, 2016. Documentul nu este cu nimic mai prejos decât documente similare adoptate la summit-urile anterioare. Să realizăm deci o primă interpretare a principalelor rezultate ale cestui summit.

    Citiţi mai multe pe Monitorul Apărării

  • Summit-ul NATO Bruxelles 2018 – rezultate concrete, dincolo de spectacol

    Aceasta din cauză că a constituit un eveniment extrem de tensionat, marcat de nervozitate şi confruntări politice inedite pentru principalii aliaţi europeni occidentali, pe fondul abordării unilaterale tranşante şi intransigente de către preşedintele SUA a problematicii finanţării insuficiente a apărării de către aliaţii din Europa. Dincolo de orice speculaţii, Alianţa a fost probabil la o mică distanţă de punctul unei degradări fără precedent a relaţiei trans-atlantice şi a încrederii reciproce dintre aliaţii occidentali europeni şi SUA.

    Aşa cum era de aşteptat, preşedintele Trump a sosit la Bruxelles cu un singur obiectiv: determinarea necondiţionată şi imediată a aliaţilor europeni să crească alocările financiare pentru apărare, pentru o ”distribuire echitabilă” a sarcinilor financiare pentru susţinerea apărării de către statele europene membre NATO. Preocuparea preşedintelui american pentru această problematică era deja cunoscută europenilor.

    Evident că aliaţii europeni au reafirmat faptul că va fi respectat angajamentul de creştere la 2% din PIB a cheltuielilor pentru apărare în conformitate cu angajamentele din 2014 de la Newport, Ţara Galilor (”The Defence Investment Pledge”). Preşedintele american nu a putut fi convins de argumentele europenilor, considerând că mărirea cheltuielilor pentru apărare este o problemă prioritară pentru SUA şi, ca atare, trebuie rezolvată mai devreme de 2024 (termen stabilit la summit-ul menţionat). În consecinţă, agenda summit-ului a fost modificată pentru a face posibilă o dezbatere confidenţială într-un format aliat restrâns a acestui subiect.

    Nu au apărut clarificări publice privind nivelul de ambiţie impus de preşedintele american în acest cadru, însă, cel puţin din declaraţiile sale ulterioare, a rezultat că a obţinut ceea ce dorea de la aliaţi. Ulterior, acesta a avansat ideea că, după atingerea nivelului de 2% din PIB, ar trebui ca aliaţii să se gândească la o nouă ţintă de 4%, nivel considerat optim de liderul american, dar neluat în calcul până acum de aliaţii europeni. Momentul periculos fusese însă depăşit, preşedintele Trump subliniind în final că NATO reprezintă ”o maşinărie de înaltă precizie” în a cărei putere crede.

    Şi mai important este faptul că documentul cu rezultatele summit-ului – Declaraţia finală a Summit-ului 2018 de la Bruxelles (1), care include deciziile adoptate şi direcţiile politice şi militare pentru dezvoltarea şi activitatea viitoare a NATO, este un document solid care degajă continuitate certă în abordările Alianţei cu cele de la Varşovia, 2016. Documentul nu este cu nimic mai prejos decât documente similare adoptate la summit-urile anterioare. Să realizăm deci o primă interpretare a principalelor rezultate ale cestui summit.

    Citiţi mai multe pe Monitorul Apărării

  • M. Fifor, după Summit-ul NATO: Este necesar să discutăm mai aplicat despre apărare şi descurajare

    „În cadrul cinei de lucru a miniştrilor aliaţi ai apărării, care a avut loc în marja Summit-ului, ministrul Mihai Fifor a prezentat perspectiva naţională asupra coerenţei posturii de apărare şi descurajare şi a procesului de adaptare a Alianţei la noile condiţii ale mediului de securitate, conform sarcinilor trasate la Varşovia în 2016 şi a raportului de evaluări politico-militare aprobat în cadrul Summit-ului recent încheiat. De asemenea, a subliniat importanţa unei apărări aliate coerente într-o perspectivă integrată, de 360 de grade, astfel încât NATO să-şi poată dezvolta capacitatea de răspuns în faţa ameninţărilor de orice natură”, se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării.

    Potrivit ministrului Mihai Fifor, este necesară implementarea în totalitate a prezenţei înaintate pe flancul estic aliat, atât în segmentele nordic şi sudic.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • M. Fifor, după Summit-ul NATO: Este necesar să discutăm mai aplicat despre apărare şi descurajare

    „În cadrul cinei de lucru a miniştrilor aliaţi ai apărării, care a avut loc în marja Summit-ului, ministrul Mihai Fifor a prezentat perspectiva naţională asupra coerenţei posturii de apărare şi descurajare şi a procesului de adaptare a Alianţei la noile condiţii ale mediului de securitate, conform sarcinilor trasate la Varşovia în 2016 şi a raportului de evaluări politico-militare aprobat în cadrul Summit-ului recent încheiat. De asemenea, a subliniat importanţa unei apărări aliate coerente într-o perspectivă integrată, de 360 de grade, astfel încât NATO să-şi poată dezvolta capacitatea de răspuns în faţa ameninţărilor de orice natură”, se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării.

    Potrivit ministrului Mihai Fifor, este necesară implementarea în totalitate a prezenţei înaintate pe flancul estic aliat, atât în segmentele nordic şi sudic.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Germania trebuie să depună mai mult efort, afirmă Merkel în urma summitului NATO

    “Am avut un summit foarte intens”, le-a declarat Merkel reporterilor, adăugând că Donald Trump a cerut o schimbare în cadrul contribuţilor la Alianţă.

    Liderul de la Casa Albă a afirmat că ţările NATO ar trebui să aloce în cele din urmă 4% din PIB pentru apărare, sugerând o dublare a obiectivului de 2% stabilit anterior la summitul NATO din Ţara Galilor din 2014.

  • Sesiune de urgenţă a NATO pe fondul cererilor lui Trump de sporire a alocărilor pentru apărare

    Oficialii au declarat că reprezentanţii statelor care nu sunt membre NATO au fost rugaţi să părăsească sala, iar participanţilor le-a fost cerut să-şi lase telefoanele la intrare.

  • Trump a avut o întâlnire “extraordinară” cu Angela Merkel, iar relaţiile sunt “foarte bune”

    “Avem o relaţie foarte, foarte bună”, a declarat Donald Trump, potrivit publicaţiei germane Die Welt, după întrevederea bilaterală pe care a avut-o cu Angela Merkel cu ocazia summitului NATO de la Bruxelles.

    “Am avut o întrevedere extraordinară, am discutat despre bugetele alocate apărării şi despre relaţiile comerciale”, a precizat Donald Trump.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul german al Apărării respinge afirmaţiile lui Trump privind dependenţa Berlinului de Rusia

    “Avem numeroase probleme cu Rusia, fără nicio îndoială”, a spus oficialul german, care participă la summitul NATO de la Bruxelles. “Pe de altă parte, fără îndoială, în mod cert trebuie să ţinute deschise liniile de comunicare între ţări sau alianţe şi oponenţi”, a adăugat Ursula von der Leyen, citată de agenţia Reuters.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro